DOR DE MAMA
08.07.1937 - 06.09.2021
Numai mama mă ajuta, cu toată inima! Numai mama se zbătea pentru mine! Numai mama nu m-a abandonat! Ceilalți…, m-au mințit… Celorlalți nu le pasă de mine. Nimănui nu-i pasă de mine! Nimănui! Văd că sufăr și atunci îmi întorc spatele.
Mami, te vreau înapoi! Nu mai pot trăi fără tine!
Mi-e dor de tine, Mama! Mi-e dor de tine, în fiecare zi! Mi-e dor de îmbrățișarea ta, de vorba-ți blândă și așezată, de rugăciunea ta! Mi-e dor să-ți spun cât te iubesc, Măicuța mea, iar tu să-mi zici că mă iubești cu mult mai mult de-atât!
Mi-e dor de-alintul tău din ceas de zi sau de trecută seară, mi-e dor de clipele în care mă-nvăluiai în căldura bunătății sufletului tău, chiar dac-ades te mai mâhneam... Dar tu, iubind, mă tot iertai.
Speram, în anii trecuți, că te vei însănătoși, că te vei face bine. Am înălțat speranțe și rugi de vindecare la Doamne-Doamne, însă El a vrut altceva.
Îți mulțumesc, MAMI, pentru TOT: pentru că mi-ai dat viață, pentru că nu m-ai abandonat și m-ai crescut. Ai fost alături de mine mereu, chiar și când îmi era bine, dar mai ales atunci când mi-a fost extrem de rău... Ai fost atât de bună cu toți! Ai ajutat pe mulți! Viața întreagă ți-ai dedicat-o întrajutorării semenilor, activitatea ta s-a desfășurat atât în spitale, la patul bolnavului, cât și în policlinici. Ai murit...internată fiind în spital... Pentru întreaga ta activitate, ai fost apreciată de toți! Și acum doamna dirigintă Rovența Valeria și-a amintit de tine, de OMUL care ai fost! Mi-e dor de tine, MAMI, mi-e dor! Îți mulțumesc!
...Luna septembrie vine cu veștmântu-i înmiresmat de dor de vară și de arome de prune și pere, de nuci și struguri, de pepeni și dovleci, de frunze îngălbenite mult prea devreme...
...Luna septembrie sosește - ca de fiecare dată - cu dor după vacanță și cu aromă de albastru... Albastru de cerneală, de pix, de hârtie. Hârtie dictando sau de matematică... Sosește îmbrăcată în uniformă de școală... Creioanele, gumele de șters, riglele, manualele - toate își așteaptă noii parteneri, spre a se lăsa purtate în mâini sigure de aceștia, ori pentru a fi citite, nu răsfoite!...
...Luna septembrie sosește în haine de sărbătoare, scăldată în petale de floare...
Luna septembrie zâmbește! Iar printre zâmbete, din amintiri, răsar chipurile celor ce au plecat – uneori – prea repede și prea brusc dintre noi...
...Luna septembrie vine cu un amalgam de sentimente și doruri... Doruri netrecătoare, doruri dureroase, dar... strălucitoare în durerea lor... Doruri care te fac să zâmbești și - în același timp - îți smulg o lacrimă și un oftat... Doruri..., DOR... DOR care doare... Mereu...
DOR de mama, DOR de tata, DOR de familia mea…
6 septembrie? Ziua în care ai ales, mami, să dai răspuns lui Dumnezeu.
6 septembrie? Ziua în care s-a născut tatăl meu…
8 iulie 1937 – 6 septembrie 2021… - mama…
6 septembrie 1936 – 26 ianuarie 2012… - tata …
6 septembrie - 6 septembrie...
2012 - 2021... -
JOC de cifre, an și anotimp…
Se duc părinții rând pe rând,
Ca o firavă frunză-n vânt…
Se duc părinții rând pe rând,
Și amintirile ne împresoară
Sufletul. De dor, de jale, de tristeți,
Ne-nconjură lumina blând-a primei tinereți…
Se duc părinți, rând pe rând, la Cer,
Să ne gătească loc din rugăciuni ce nu mai pier…
Se duc părinții, rând pe rând, în Împărăția cea de Sus,
Ca pentru noi să-L roage, totdeauna, pe Iisus…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu