Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

duminică, 25 iunie 2017

MEREU ACTUALĂ... IA... 24 IUNIE

MEREU ACTUALĂ...

IA...

 

IA pe care am purtat-o la Concursul Național de Toacă de la Măldărești, județul Vâlcea - 9 septembrie 2011



DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ - Concursul Național de Toacă de la Măldărești, județul Vâlcea - 9 septembrie 2011




IE DE COSTEȘTI. DE LA BUNICA:


Unice prin varietatea modelelor şi culorilor, costumele populare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, uimesc şi încântă ochiul. Făcute, odinioară, cu trudă şi cu migală, de mâini pricepute, pentru a fi purtate în zile de sărbătoare, în ziua nunţii, ele sunt scoase acum din lăzile de zestre ale bunicelor şi străbunicelor, pentru a le putea admira în voie frumuseţea şi eleganţa, rezistenţa în timp.De la doamna învăţătoare Florica Mândreci şi de la Oana Crăcin, fostă elevă a Şcolii Generale cu clasele I – VIII Costeşti, aflăm lucruri interesante despre costumul popular caracteristic zonei. Costumul popular – şi vom prezenta chiar costumul domnişoarei Oana – se croieşte tăindu-se în foi drepte, care sunt folosite integral. Pe fondul alb al costumului popular, motivele sunt dispuse în părţi vizibile, astfel: la gura cămăşii, în dreptul umărului, pe mâneci, pe guler, pe piept şi pe poale. Costumul popular purtat de fete este alcătuit din: fustă, cămaşă, zăvelci1, bete, maramă, comănac2, opinci (pe timpuri, opincile erau din piele de porc), ciorapi de lână.
1. Fusta este compusă din foi de formă dreptunghiulară, prinse unele de altele cu cheiţă de arnici roşu, încreţită în talie, la poale având cusută o bordură care imită un fragment al modelului de pe cămaşă.
2. Cămaşa a evoluat în decursul anilor. Tipul vechi al cămăşii era croit din foi drepte de pânză ,,de casă”, ,,cu ciupagul(3) la deal şi trupul4 la vale”, adică în sus cămaşa propriu-zisă şi în jos – poalele. Între foile poalelor, se intercalau, pe şolduri, câte doi clini, încheiaţi ,,cu cheiţă”.Tivul poalelor era făcut cu igliţa, croşetat cu model ,,colţ” ori ,,creasta cocoşului”.Foile, la cămaşă, se încreţeau către gât în bentiţă (un guler mic).Cămaşa, puţin crăpată pe mijlocul pieptului, se leagă la gât cu doi ciucurei făcuţi din acelaşi arnici roşu cu care este cusut tot costumul.Ornamentele cusute pe piept sunt aşezate, din loc în loc, precum stelele pe cer. Sub braţ, era introdusă ,,broşchiţa”5, cu rol de lărgire, pentru uşurarea mişcării braţului, iar mâneca se încreţea ,,în brăţară” la partea inferioară, intr-o bentiţă cusută şi ea cu o mică parte din modelul cămăşii. Mânecile sunt largi. Ornamentele sunt aşezate în altiţă sau cusute compact; sunt modele geometrice sau florale, modele care se regăsesc şi pe pieptul cămăşii (ciupagului), şi la poale, şi care sunt împodobite cu mărgele sau paiete de diverse culori.
3. Zăvelcile sunt de mai multe tipuri.
a)Zăvelca din faţă, numită ,,zăvelca din pânză”, este cusută cu bumbac alb pe un fond negru, şi are la bază ciucuri; este o creaţie unică în portul popular românesc şi, totodată, elementul cel mai caracteristic al costumului femeiesc vâlcean.Zăvelca din faţă este ţesută în război, spune doamna Floricica Mândreci, cu bumbac negru, şi aleasă cu bumbac alb, pe care s-au aplicat mărgele colorate (la fel ca la cămaşă şi poale). În treimea inferioară, modelul este sub forma unei borduri late, compusă din două rânduri orizontale de motive geometrice (pătrate), încadrate de chenare. În partea superioară, costumul elevei Oana Crăciun are modelul format din trei şiruri verticale ce se succed.
b) În spate, ,,zăvelca din spate”, ţesută în război, cu fir roşu de lână, are modele florale sau geometrice, reduse ca dimensiuni, situate pe verigile orizontale, mai înguste sau mai late, care o brăzdează.
4. Betele, înguste, sunt ţesute în război în patru iţe, ornamentate, din năvădeală6, cu diverse motive; unul din ele, motivul ochiuri, are coloritul provenind din firele de urzeală, care rămân vizibile prin procesul ţesutului. Ele au ciucuri la capete.
5. Marama, ţesută cu fir de mătase naturală, cu o ornamentaţie discretă, compactă pe transparent, sau strălucitor-metalic pe văl subţire, o înnobilează pe purtătoarea costumului popular femeiesc, conferindu-i o notă de eleganţă.
6. Comănacul, este confecţionat din carton tare, peste care este pusă o pânză subţire de culoarea maramei, ori îmbrăcat în maramă de borangic, respectând oarecum stilul ,,domniţelor” pictate pe zidurile lăcaşurilor de cult din zonă.
Portul bărbătesc7, mai sobru, este şi mai simplu: 1. În picioare, se poartă opincile uşoare cu nojiţe, din piele de porc sau de vită tăbăcită, ori încălţăminte obişnuită.
2. Pantalonii albi, cunoscuţi sub numele de ,,cioareci”, ,,nădragi” sau ,,iţari”, sunt vara confecţionaţi din pânză de cânepă sau din bumbac, iar iarna din dimie de lână; sunt ornamentaţi foarte puţin, cu găitane8 negre. 3. Cămaşa albă, din pânză de cânepă sau de bumbac – pentru zilele lucrătoare şi din pânză de bumbac pentru sărbători, în forma ei clasică, este croită în foi drepte, cu foaia din faţă trecută peste umeri spre spate, fără cusături pe umeri. Are mânecile lungi, iar gulerul mic, legat sub băiere, cu ciucuri. Foile de pânză ale cămăşii sunt unite prin ,,cheiţa cu acul”.Decorul redus este plasat pe guler, într-o ornamentaţie, de obicei, albă. 4. Brâul care încinge mijlocul poate fi ales în război, ori simplu, roşu, ţesut în patru iţe, şi mai lat. 5. Ilicul este simplu, din lână săină9, cu mâneci.
_______________
(1) zăvelcă = Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în faţă şi alta în spate, ca fustă
(2) comănac = Acoperământ pentru cap, de formă cilindrică fără boruri, asemănător cu potcapul, pe care-l poartă, în general, călugării
(3) ciupag = partea iei de la brâu în sus, care are cusături deosebite
(4) trupul = partea iei de la brâu în jos (p
oalele)
(5) broşchiţă = altiţă =Porţiune ornamentală prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor
(6) - năvădeală = firele urzelii trecute prin iţe şi spată, în ordinea cerută de modelul ţesăturiiş;
- urzeală = ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de ţesut, prin care se petrece firul de bătătură, pentru a se obţine ţesătura;
- fir de bătătură = firele care se introduc cu suveica prin rostul urzelii pentru a obţine ţesătura;
- suveică = piesă de lemn la războiul de ţesut, de formă lunguiaţă, care serveşte la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii;
- rostul (urzelii) = spaţiu în formă de unghi, format la războiul de ţesut între firele de urzeală ridicate de iţe şi cele rămase jos, prin care se trece suveica cu firul de bătătură;
- iţă = dispozitiv la războiul de ţesut, format dintr-o ramă dreptunghiulară pe care sunt fixate sârme sau sfori paralele, prin ochiurile cărora trec firele de urzeală pentru formarea rostului; fiecare dintre firele cu ochiuri care fac parte din acest dispozitiv;
- spată = piesă la războiul de ţesut, formată dintr-un sistem de lamele paralele, fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene cu două rădăcini, printre dinţii căruia trec firele de urzeală;
- lamelă = mică placă subţire
(7) coordonatori GHEORGHE CÂRSTEA şi DOREL CONSTANTINESCU – Judeţele patriei. Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Editura Sport – Turism, 1980, pag.242 – 243
(8) Găitan = Fir (împletit ori răsucit) de lână, mătase etc., cusut ca ornament la unele obiecte de îmbrăcăminte
(9) Lână săină = lână naturală, de culoare gri-alb murdar



luni, 12 iunie 2017

EXAMENE RATATE... 😡...


Un examen pierdut... Din cauza unui taximetrist care, rugat fiind ieri dimineață să vină astăzi să mă ia la ora 8 de acasă, a uitat... Și nu e pentru prima dată... Mi-a mai făcut ceva în genul acesta de două ori în trecut: când știa că trebuie să fiu la școală la ora 8, mă anunța la 7.30 că i s-a stricat mașina... La comandă, taxiurile vin foarte greu... Am stat și două ore pentru a găsi unul liber... Ce să fac? Depind numai de taxiuri... Examenul nu mai poate fi reprogramat: era un concurs de ocupare a unui post, ca referent. La Facultatea de Medicină și Farmacie - Departamentul de Ortopedie. Post de o jumătate de normă, așa cum am voie - legal - să lucrez... Oare ce-o să-mi mai rezerve zilele viitoare? Vi le doresc binecuvântate, cu pace și senin în suflet! Numai bine și multă sănătate!
P.S. Mă tot întreabă lumea de ce mai apelez la serviciile dumnealui... În primul rând pentru că atunci când trebuie să merg la cumpărături, mă ajută. Merge cu mine în magazin, mă ajută cu produsele cumpărate, împingând căruciorul... La fel, la farmacie: îmi ia plasa cu medicamente, mi-o duce la mașină, câteodată stă cu mine până mi se eliberează toate medicamentele... Apoi, la spital, când mi-a fost rău, ori la medicul de familie sau la control, la alte specialități medicale, m-a așteptat până am terminat. Desigur, pe bani. În tot acest timp, aparatul de taxat ”merge” înainte. Însă, până la dumnealui, nu am găsit niciun taximetrist care să mă ajute așa...
Oare ce să fac ca să nu mi se mai întâmple ce mi s-a întâmplat astăzi???
 

VIATA SFÂNTULUI LUCA AL CRIMEEI, IERARH MARTURISITOR SI DOCTOR FARA DE A...

Acatistul Sf. Ierarh Luca al Crimeei (11 iunie)

joi, 1 iunie 2017

UNDE-I DREPTATEA, PÂNĂ LA URMĂ, AICI, LA NOI?

UNDE-I DREPTATEA, PÂNĂ LA URMĂ, AICI, LA NOI?


Nu înțeleg de ce trebuie să plătești tu, om nevinovat, atunci când greșesc alții (intenționat sau nu)!? Oare unde trăim? Unde este dreptatea, până la urmă, aici, la noi? De ce tu, om corect, care respecți LEGEA, să fii pedepsit, când alții greșesc și nici nu vor să corecteze erorile făcute!? Se spune că JUSTIȚIE înseamnă... dreaptate... Unde este dreptatea, aici? 
Ce s-a întâmplat? Un director a semnat niște acte (îmi este imposibil să cred că actele contabile nu sunt, până la urmă, verificate și semnate de directorul unei instituții, de orice fel ar fi ea!), însă acelea au fost greșit întocmite. În urma sesizării (în curând, se vor împlini două luni de la prima sesizare), de-abia după o luna și 19 zile s-a corectat, dar numai parțial. Oare de ce? Dacă s-a trecut la corectare, de ce aceasta nu a fost făcută integral, ci pe... bucățele? La următoarea sesizare, reproșuri! Din partea directorului. Precum și spălarea acestuia pe mâini de problema sesizată, pasarea responsabilității în ograda subalternului. Adică, după spusele directorului, ”eu nu sunt vinovat. Ce a ținut de mine, am făcut: am dispus corectarea erorilor. Dacă subordonatul nu și-a făcut treaba bine, nu este vina mea, nu mă mai trageți pe mine la răspundere! Mergeți direct la subordonat, trageți-l pe acesta la răspundere!”... Da? O.K.! S-a vorbit și cu subordonatul în cauză. Rezultatul: ZERO! În cazul acesta, ce-i de făcut? 
Apelând la Justiție, constați, cu amărăciune, că, deși tu ai dreptate și ai fost corect, până la urmă, în primă fază, ți se anulează cererea de contestație... Și aceasta pentru că această instituție este de părere că, odată ce o comunicare emisă de către angajații săi ajunge la oficiul poștal de care aparții cu strada pe care-ți este situată casa, înseamnă că ai și primit acea comunicare. Deși, de la oficiul poștal respectiv, respectivul document ”s-a plimbat” la alt oficiu poștal și de-abia apoi a ajuns în mâinile tale - tu, CETĂȚEANUL. Trimiți ceea ce ți se solicită, în termenul prevăzut de comunicare, însă trimiți prin POȘTĂ. Data trimiterii documentelor știi sigur că se ia în considerare ca dată de depunere a documentelor la sediul Justiției, nicidecum data la care această instituție primește plicul tău. Numai că... stupoare! În ziua în care îți sunt primite documentele la BIROUL CARTARE, are loc ședința publică de examinare a dosarului tău. Când ți se anulează cererea pe care ai  făcut-o. Ai la dispoziție alte câteva zile, în care să ataci hotărârea, altfel aceasta rămâne definitivă. Pentru că nu mai vrei să deranjezi persoanele care te-au ajutat, pentru că știi sigur că documentele au fost trimise - toate - și primite de către Justiție, scrii acestei instituții, solicitându-i să reexamineze (termen sinonim cu a reevalua, nu?) dosarul tău, arătând, pentru aceasta, că nu ai depășit niciun termen și că toate documentele solicitate în prima comunicare au fost trimise, au ajuns - SIGUR - la sediul instituției. Trebuie DOAR verificat lucrul acesta. 
Însă... TOTUL rămâne în aer, nu ți se mai comunică nimic, pe site-ul mai sus-amintitei instituții scrie, negru pe alb, că s-a anulat cererea ta, pentru că nu știu ce termene ai încălcat...
Ce rămâne de făcut?
Unde să-ți cauți dreptatea? 
Cum să ți se facă dreptate?
Ce căi de atac au mai rămas?
Cauți - și rogi - să ți se facă cunoștință cu un avocat, care să nu-ți ia bani, pentru că, în primul rând, nu ai bani pentru așa ceva (din banii pe care îi ai, nici măcar nu îți poți cumpăra toate medicamentele de care ai nevoie, care ți-au fost prescrise, nu poți să urmezi tratamentele fizicale recuperatorii - pentru că acestea presupun scoaterea, din buzunar, a unor bani pentru transport. Pe care nu-i ai. ). Ești - într-adevăr - pus în contact cu un avocat, dar care îți spune, la sfârșit, că, de vei câștiga procesul, va trebui să plătești firmei - respectivul avocat lucrează la o firmă - 20% din valoarea procesului câștigat. Cum vine treaba aceasta? Tu, CETĂȚEANUL NEVINOVAT, să plătești? Ce să plătești? Din ce să plătești? Din ceva ce nu ai?
Ce rămâne de făcut?
Dacă nu faci nimic, riști să fii executat silit. Tu, CETĂȚEANUL NEVINOVAT. Care ai respectat LEGEA. Care nu ai încălcat-o! Iar pentru aceasta mai ai / deții și documente!
Finalul? Nu știu cum va fi.
Deocamdată, tu, CETĂȚEANUL NEVINOVAT, cauți soluții. Dar nu unele care să presupună avocați care, la sfârșit, să-ți ceară nu știu ce procent din valoarea procesului câștigat... Pentru că nu ai așa ceva!...

luni, 29 mai 2017

ROADELE MUNCII DE DASCĂL


Dacă încă mai culeg roade de pe urma activității mele de dascăl, înseamnă că... încă sunt un profesor bun, contrar părerilor unora dintre persoanele pe care le-am cunoscut până acum...
Mulțumesc, organizatorilor!
Mulțumesc, celor ce au decis să-mi acorde această diplomă!



duminică, 21 mai 2017

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ


COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ


                Complementul circumstanțial de cauză (c.c.cz.) exprimă cauza acțiunii unui verb sau a însușirii unui adjectiv. El răspunde la una din întrebările: ”din ce cauză?”, ”din ce pricină?”.
                Complementul circumstanțial de cauză (c.c.cz.) se poate exprima prin substantive, pronume și numerale, precedate de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale; prin adjective precedate de prepoziția simplă ”de”; prin verbe la gerunziu; prin locuțiuni adverbiale:
Enunțul
Întrebarea
Partea de vorbire prin care se exprimă
Cazul substantivului / pronumelui / numeralului
Din neglijență a spart paharele.
Din ce cauză?
Substantiv comun, simplu
Ac.
Florile se uscaseră din pricina secetei.
Din ce pricină?
Substantiv comun, simplu
G.
Am pierdut din cauza lui.
Din ce cauză?
Pronume personal
G
Nu a ajuns la timp din cauza celor doi.
Din ce cauză?
Numeral cardinal propriu-zis
G.
Urlă de foame.
Din ce cauză?
Substantiv comun, simplu
Ac.
Abia se mișcă de gras.
Din ce cauză?
adjectiv

Îmi vine să plâng de fericit.
Din ce cauză?
adjectiv

Văzând ce s-a întâmplat, m-a luat de acolo.
Din ce cauză?
Verb la gerunziu

Nefiindu-i frică, a ieșit noaptea în grădină.
Din ce cauză?
Verb la gerunziu

Temându-se de viscol, s-a adăpostit.
Din ce cauză?
Verb la gerunziu

Fiind bolnavă, a lipsit ieri.
Din ce cauză?
Verb la gerunziu

De aceea nu a venit, pentru că s-a temut.
Din ce cauză?
Locuțiune adverbială

M-a certat pentru aceasta.
Din ce cauză?
Pronume demonstrativ de apropiere
Ac.
Din cauza primului dintre concurenți, a pierdut startul.
Din ce cauză?
Numeral ordinal
G
De obosit ce era, a adormit imediat.
Din ce cauză?
adjectiv


PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ (CZ.)

                Propoziția subordonată circumstanțială de cauză (CZ) îndeplinește în frază funcția complementului circumstanțial de cauză, arătând cauza acțiunii sau a însușirii din regentă și determină un verb, o locuțiune adverbială sau un adjectiv.
Ea s-a îmbolnăvit de supărare. (= c.c.cz.)
Ea s-a îmbolnăvit, / din cauză că s-a îmbolnăvit. / (P1 = Ea s-a îmbolnăvit = P.p.; P2 = din cauză că s-a îmbolnăvit = P.s.CZ)
Pentru că n-a învățat niciodată, / nu știe nimic. / (P1 = Pentru că n-a învățat niciodată = P.s.CZ ; P2 = nu știe nimic = P.p.)
Deoarece era foarte în vârstă, / nu și-a adus aminte de mine. / (P1 = Deoarece era foarte în vârstă = P.s.CZ; P2 = nu și-a adus aminte de mine = P.p.)
Ileana era veselă, / pentru că a câștigat concursul. / (P1 = Ileana era veselă = P.p. ; P2 = pentru că a câștigat concursul = P.s.CZ)
                Propoziția subordonată circumstanțială de cauză răspunde la întrebările complementului circumstanțial de cauză: ”din ce cauză?”, ”din ce pricină?”.
                Propoziția subordonată circumstanțială de cauză poate fi introdusă prin:
a) conjuncțiile subordonatoare ”fiindcă”, ”deoarece”, ”căci”, ”întrucât”, ”că”:
Sunt supărată, / fiindcă nu ai învățat. / (P1 = Sunt supărată = P.p. ; P2 = fiindcă nu ai învățat = P.s.CZ)
Am întârziat, / deoarece nu am găsit flori. / (P1 = Am întârziat = P.p. ; P2 = deoarece nu am găsit flori = P.s.CZ)
Nu m-am dus acolo, / căci nu m-a invitat nimeni. / (P1 = Nu m-am dus acolo =P.p.; P2 = căci nu m-a invitat nimeni =  P.s.CZ)
Întrucât erau prieteni, / l-am crezut. / (P1 = Întrucât erau prieteni = P.s.CZ; P2 = l-am crezut = P.p.)
S-a supărat pe mine, / că nu l-am crezut. / (P1 = S-a supărat pe mine = P.p.; P2 = că nu l-am crezut = P.s.CZ)
b) locuțiuni conjuncționale subordonatoare:
Din cauză că ai întârziat, / am pierdut trenul. / (P1 = Din cauză că ai întârziat = P.s.CZ; P2 = am pierdut trenul = P.p.)
Din pricină că n-ai avut încredere în tine, / nu ai concurat. / (P1 = Din pricină că n-ai avut încredere în tine = P.s.CZ; P2 = nu ai concurat = P.p.)
De vreme ce ești aici, / îți voi da răspunsul așteptat. / (P1 = De vreme ce ești aici = P.s.CZ; P2 = îți voi da răspunsul așteptat = P.p.)
Din moment ce ai trecut prin Iași, / oprește-te puțin și la noi. / (P1 = Din moment ce ai trecut prin Iași = P.s.CZ; P2 = oprește-te puțin și la noi = P.p.)
c) adverbele relative ”cum” și ”unde”, cu valoare conjuncțională:
Cum nu ești cuminte, / te voi pedepsi. / (P1 = Cum nu ești cuminte = P.s.CZ; P2 = te voi pedepsi = P.p.)
S-a supărat, / unde l-ai certat. / (P1 = S-a supărat = P.p.; P2 = unde l-ai certat = P.s.VZ)
                Propozițiile circumstanțiale de cauză se despart prin virgulă, indiferent de topica lor.




luni, 15 mai 2017

HAIDEȚI LA HOREZU! VENIȚI SĂ NE ADĂPĂM SUFLETELE ÎNSETATE DE ELIXIRUL BASMELOR COPILĂRIEI NOASTRE!



HAIDEȚI LA HOREZU! VENIȚI SĂ NE ADĂPĂM SUFLETELE ÎNSETATE DE ELIXIRUL BASMELOR COPILĂRIEI NOASTRE!




HAIDEȚI SĂ-I CUNOAȘTEȚI PE CEI MAI TINERI ȘI INVENTIVI CERAMIȘTI POPULARI DIN HOREZU: MARIA-DIANA POPESCU ȘI ION-GABRIEL DOGARU




Ceasul ceramiștilor măsoară timpul în povești și amintiri, în speranță
și frumos, în simbol și credință. În curând, ne vom bucura privirile,
admirând, iară și iară, minunățiile realizate cu simț estetic, bucurie
și ingeniozitate, mână sigură și suflet curat, emoție și har. În
curând, Târgul de Ceramică COCOȘUL DE HUREZ își va deschide porțile,
lăsând vizitatorii să pășească pe tărâmul de vis al artei populare
oltenești de sub splendoarea muntelui scăldat în străluciri de
soare...
Când? În perioada 2 - 4 iunie 2017...
            

            Vă invit să-i cunoaşteţi acum, prin interviul pe care am avut plăcerea de a-l realiza, pe maeştrii ceramişti Maria-Diana Popescu şi Ion-Gabriel Dogaru din localitatea Horezu, judeţul Vâlcea, ale căror creaţii artistice în lut cântă-n culori, dănţuind pe harfa inimii noastre precum un curcubeu răsărit după o binecuvântată şi curăţitoare ploaie! Credinţa lor, înscrisă legendar în lutul frământat în poveşti şi motive de basm, stă mărturie şi adevereşte pe deplin doza imensă de entuziasm şi creativitate cu care au fost înzestraţi.

O LUME PLINĂ DE HAR, O LUME NĂSCUTĂ SUB HARUL ȘI OCROTIREA LUI DUMNEZEU ȘI AL SFÂNTULUI MARTIR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
            - Hristos a înviat! Diana, te-ai născut acolo unde pământul ia viață, în Horezul cel plin de legendă și har. Când s-a întâmplat aceasta?
            - Adevărat a înviat! Într-adevăr! M-am născut vara, într-o zi de august. 16 august.

DE LA PICTURĂ ȘI DESEN LA PLĂMĂDIREA PĂMÂNTULUI CU APĂ, CULOARE ȘI FOC
            - În timpul anilor de studiu, ce discipline te-au atras?
            - Printre materiile mele favorite s-au aflat desenul și pictura.

            - Ne poți spune câte ceva despre începuturile tale într-ale olăritului? De unde dorința aceasta a ta de a plămădi pământul cu apă, culoare și foc? Cine ți-a îndrumat pașii către așa ceva?
            - O întâmplare frumoasă a făcut ca eu să cunosc acest meșteșug, în anul 1998. Am avut privilegiul ca mentorul meu să fie unul dintre cei mai buni ceramiști din Horezu, SORIN GIUBEGA. Apoi m-au ajutat să mă perfecționez și să creez tot mai multe modele cei din familia BÂSCU GHEORGHE.

            - Există astfel de cursuri?
            - Există niște cursuri. Eu le-am urmat din nevoia de a deține diplome, de a-mi fi certificată abilitatea.

            - Cine ar vrea să se specializeze în arta modelării lutului, unde ar putea să facă acest lucru?
            - La noi, în Horezul cel pitoresc, cursuri de ceramică se pot urma la Clubul Copiilor.


CALITATE, NOUTATE, INVENTIVITATE. SUFLET ȘI ARMONIE, TRUDĂ ȘI BUCURIE
            - Care sunt satisfacțiile (sau insatisfacțiile) pe care le are un artist ceramist? Nu este greu să-ți procuri culorile, lutul, instrumentele de lucru?
            - Satisfacții ai atunci când ceva creat de tine iese foarte bine și când lucrările tale sunt și căutate.  
            În ziua de astăzi, există materiale ceramice care ne scutesc munca de a umbla în căutarea lor, dar costă destul de mult, nu sunt chiar atât de ieftine. Însă atunci când îți dorești ca produsele tale să fie - în primul rând - de calitate și să se poată folosi în orice gospodărie, merită!
            Am adus pe piață ceramică ecologică, chiar folosim un smalț ecologic, pigmenți ecologici, care le dau celor ce ne achiziționează produsele un plus de siguranță.

            - Lucrezi singură sau în colaborare cu alte persoane?
            - Lucrez alături de Ion-Gabriel Dogaru, avem un atelier în orașul Horezu, situat pe strada Constantin Brâncoveanu, nr.3. Aici putem fi găsiți în fiecare zi. Ne-am cunoscut în urmă cu ceva ani, el susținându-mi dorința de a lucra ceramică într-un stil nou, creativ. Așa am pus bazele propriei noastre afaceri.

            - Artiștii populari sunt sprijiniți în vreun fel?
            - Nu, din păcate!

            - Ați avut prezentări în cadrul târgurilor, expozițiilor? Cum ați devenit cunoscuți în acest domeniu?
            - Am mers și mergem, cu produsele noastre, la târguri și expoziții, făcând demonstrații cu roata olarului. Avem și o pagină pe Facebook - ”Ceramică Diana și Gabriel”. Așa, doritorii ne pot vedea creațiile, ne pot contacta mai ușor, având în vedere că foarte multe persoane au cont pe acest site de socializare. Doritorii pot comanda chiar și produse personalizate.





            - Ce vă propuneți să promovați prin creațiile voastre?
            - În primul rând, la noi se simte, în orice produs realizat, plăcerea de a crea, pasiunea și dăruirea, inventivitatea. Frumosul. Fiecare obiect îl vrem unic, să stârnească bucuria oricui de a-l avea în casă. Pentru aceasta, ne ”punem chiar sufletul la bătaie”, cum se spune pe la noi. Promovăm tradiția și  frumusețea sufletului autentic românesc, bunătatea, emoția și bucuria, creativitatea și perseverența.
            - Cum v-ați caracteriza pictura?
            - În realizarea desenelor, practicăm modele și simboluri tradiționale, la care nu renunțăm, ci pe care le perpetuăm, chiar dacă reproducem, în imagini atrăgătoare, și pagini ale poveștilor copilăriei noastre, păstrând patina timpului: ”Capra cu trei iezi”, ”Punguța cu doi bani”, ”Păcală”, ”Pupăza din tei” etc..
            Simbolurile tradiționale pe care le practicăm sunt: cocoșul de Hurez - emblema ceramicii noastre -, porumbița, spirala vieții, crucea, șarpele, peștele, pomul vieții, soarele. Cocoșul este simbolul izbânzii luminii împotriva întunericului, este simbolul reînvierii și al nemuririi sufletului, al bărbăției, al virilității și al vitalității poporului român. Spirala vieții este simbolul continuității și infinitului. Crucea este simbolul credinței și al protejării Tainelor Sfinte. Șarpele este cunoscătorul binelui și al răului, este apărătorul casei. Peștele este simbolul credinței. Pomul vieții simbolizează perpetuarea, regenerarea, este simbolul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte. Soarele este simbolul vieții și al bucuriei.
            Secretul meșterilor olari de la Horezu tocmai acesta este: pentru a fi bun, trebuie să fii ager ca și cocoșul, iscusit ca șarpele, răbdător ca peștele.










GÂNDURI PENTRU VIITOR

            - Cu un prezent atât de bogat în realizări, ce vă doriți pentru viitor?
            - Ne dorim să putem crea mereu câte ceva nou, atractiv, unic pe piața de profil, să bucurăm sufletele și privirile tuturor celor ce ne găsesc - fizic și virtual -, iar pentru aceasta - să fim sănătoși.

            - În încheiere, vă rog să adresați un cuvânt cititorilor acestui interviu.
            - Se spune că ”povestea ceramicii de Hurez este povestea unui bulgăre umil de pământ, rostogolit ca-n basme de câteva ori și transformat în Făt-Frumos - vas însuflețit -, ce cunoaște elixirul tinereții fără bătrânețe”. Haideți să-l cunoașteți și altfel pe Făt-Frumos! Haideți la Horezu! Până atunci, zile senine să veți și multe bucurii!
            - Vă mulțumim pentru interviul acordat!
            - Cu drag!

Timpul îndrăznelii de a transpune în lut visurile tinereţii lor măsoară secundele în haina reuşitei încântării ochiului admiratorului expert sau mai puţin expert, transformă clipele în bătăi de inimi ce tresaltă ca un fâlfâit de aripă de alb porumbel la sublimul ce iradiază din fiecare fibră de pământ plămădit şi ars în topitoare, spre a renaşte în durabilitatea şi armonia poveştii lui.
Profesor Nicoleta Enculescu -  Școala gimnazială nr.150 și Liceul ”Mircea Eliade”, București