Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

miercuri, 20 septembrie 2017

GÂNDURI ÎN NOAPTE...

GÂNDURI ÎN NOAPTE...


Noapte..., gânduri ce apasă... Incertitudini, deznădejdi... Lacrimi, suflet întristat... Dezamăgiri și amăgiri, când speri ca cei la care ții și-ți sunt amici sau bune cunoștințe să te ajute la necaz... Înnăbușiri și neputințe... Neputința de a înianta... Suferințe... Mii și mii... O viață înnecată în lacrimi... Unde ești, Doamne? Unde Te-ai ascuns?

sâmbătă, 9 septembrie 2017

ANA

ANA... În urmă cu patru ani îți uram ”La mulți ani!”! Facebook-ul mi-a amintit, dar știam și eu lucrul acesta. Acum... Îl rog pe Dumnezeu să te odihnească în Corturile Drepților, la Dreapa Sa. Somnul să-ți fie lin, mângâiat de Îngeri. Să nu ne uiți! Să mijlocești pentru noi, alături de Sfinți, pentru împlinirea bunelor noastre doriri.

joi, 7 septembrie 2017

O rugăciune scrisă de mine în urmă cu 5 ani

O rugăciune pe care am scris-o în anul în care a murit tatăl meu, 2012, și când mai aveam doar 4 zile și ”împlineam” 8 luni de la prima operație de îndreptare și fixare a gleznei. 8 septembrie, așadar!
 
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, ceea ce cu nașterea Ta ai bucurat părinții râvnitori în rugăciune și lumea ai luminat, învățându-ne pe toți cu smerenia, Preafericită dătătoare de Viață, Adevăr și credință, Slăvită Pruncă a Cerurilor, dăruiește-ne mântuirea Fiului Tău - cea mult dorită - sufletelor noastre și ne miluiește pre noi. Preabună Stăpână, păzește-ne sub Sfânt Acoperământul Tău, izbăvește-ne de rău, fii cu noi pretutindeni, nu ne uita, nicicând, pre noi, cei ce purerea greșim cu atâtea nenumărate păcate. Ajutorul Tău, Preabună Stăpână, dăruiește-ni-l nouă, spre slava Preasfântului Tău Nume, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
 
P.S. Rugăciunea aceasta o puteți regăsi în cartea mea, FAMILIEI, CU DRAG, apărută în luna martie a anului 2016, la Editura Universitară din București. Pentru comenzi, sunați la Editură!

marți, 5 septembrie 2017

AMINTIRILE ÎNNOBILEAZĂ ZIUA...



Amintirile înnobilează ziua, picurând lacrimi de dor... Bătăile inimii sunt ca aripile porumbelului ce te salută din zbor... Aripi care uneori se frâng sub greutatea dorului... Un dor sfâșietor..., plin de speranța regăsirii în eternitate, când toate sufletele își vor zâmbi în Împărăția Cerurilor, poate chiar în Grădina Raiului...
Amintirea zboară, de-a lungul timpului, odată cu tine, iar neuitarea devine anotimp nins de emoții...
Mi-e dor de voi, tata, Ana, tanti Vetuța, bunicilor!
Mi-e dor de voi, ființe dragi ce nu mai sunteți lângă mine! Mi-e dor!... Un dor imens, precum o floare albă de primăvară sau ca un cer senin de vară... Mi-e dor de voi...
Astăzi, tata ar fi împlinit 81 de ani...
Iartă-mi, tati, toate supărările pe care ți le-am dăruit, ca un copil neascultător! Iartă-mi toate stângăciile și răzvrătirile vârstei de atunci! Dumnezeu să te ierte și pe tine, să te odihnească în pace!
Iartă-mă, Ana, pentru toate amăgirile. Știu - și știi! -, te amăgeam, ca să mă amăgesc pe mine că te voi avea în preajma-mi mult, mult prea mult timp... Știu - și știi! - că te amăgeam, ca să mă amăgesc că ... timpul stă în loc, iar tu vei avea timp să te faci bine, să râzi din nou, cu toată ființa ta! Știu - și știi! -... Dumnezeu să te ierte și pe tine, să te odihnească în pace, la Dreapta Sa, în Corturile Drepților, în loc luminos, în loc cu verdeață, de unde durerea, întristarea și suspinarea au fugit! Și... Ana, roagă-te pentru noi, cei ce te-am cunoscut, de-acolo, din Înaltul Cerului Senin, de lângă Sfinții pe care i-ai cunoscut, de lângă Îngeri și toate Puterile Cerești!...
”Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”

vineri, 1 septembrie 2017

 CITATE. CĂRȚI RECITITE CU DRAG

DANIEL DEFOE - ”ROBINSON CRUSOE”, Editura ALLFA, București, 2002


”...numai oamenii fără nicio nădejde și care nu mai au încotro, sau aceia care năzuiesc după bogății nemăsurate pornesc hăt-departe printre străini, în căutare de aventuri, pentru a sălta prin grele încercări și a-și căpăta faimă folosind căi neobișnuite.” (pag. 14)
”...tocmai această stare - starea mijlocie sau, mai bine zis, cea superioară vieții de rând - este cea mai potrivită pentru fericirea omului, ea nelăsând pradă pe om nici suferințelor, grijilor și greutăților pe care le întâmpină cei din păturile muncitoare, și nici mereu împovărată de orgoliul, stricăciunea, ambiția și invidia ce domnesc în păturile de sus ale omenirii.” (pag. 14)
”...toate neajunsurile vieții sunt împărțite între lumea de sus și lumea de jos, pe când cei din starea de mijloc au parte de cele mai puține nenorociri. Aceștia nu sunt supuși la atâtea neplăceri și suferințe trupești și sufletești ca ceilalți care, fie printr-o viață stricată de lux și desfrâu, fie, dimpotrivă, prin muncă grea și lipsuri, își descumpănesc viața, drept firească urmare a felului lor de trai. Păturii mjilocii i-au fost sortite virtuțile și bucuriile de tot felul. Pacea și belșugul îi sunt prietene, iar cumpătarea, liniștea, sănătatea și toate plăcerile viețuirii între semeni îi țin mereu tovărășia. Apucând această cale, oamenii trec tăcuți și liniștiți prin viață și tot astfel o părăsesc. Ei nu sunt împovărați peste măsură de munca brațelor sau a capului, nefiind vânduți unei vieți de robie pentru a-și câștiga pâinea zilnică, și nici nu sunt hărțuiți de tot felul de întâmplări uluitoare, ce răpesc sufletului liniștea, iar trupului odihna. Nefiind roși de patima invidiei și nici de dorul ambiției nemăsurate, trec liniștit și ușor prin viață, gustându-i dulceața fără de amărăciune, simțindu-se fericiți și învățând din experiența fiecărei zile să prețuiască această viață fericită.” (pag. 14 - 15)
”...ce caraghioși suntem (...) când nu ne este rușine să greșim, dar ne este rușine să revenim asupra greșelilor, când, de fapt, tocmai aceasta este dovada adevăratei înțelepciuni.” (pag. 24)
”De câte ori ne comparăm viața actuală cu alte vieți mai nenorocite, s-ar cuveni să ne dăm seama că pronia cerească ar putea să ne pedepsească, silindu-ne să facem schimbul. Numai atunci ne-am pătrunde de realitatea fericirii pe care am pierdut-o.” (pag. 42)
”Totdeauna putem găsi prilej de îmbărbătare, dacă izbutim, printr-o judecată dreaptă, să socotim binele și răul și să alegem calea binelui.” (pag. 68)
”Tainice izvoare se mai găsesc în fundul inimilor noastre! Atunci când sunt dezlănțuite de ceva văzut sau nevăzut, sau ajunse aievea prin puterea închipuirii noastre, simțămintele ne învăluie întregul suflet, îndemnându-l să îmbrățișeze cu atâta patimă dorul cel aprig. În asemenea clipe, lipsa ajunge ceva de neîndurat.” (pag. 157)
”...ursul (...) are două însușiri care cârmuiesc îndeobște acțiunile sale. Mai întâi, cât privește oamenii, care nu constituie propriu-zis prada lui, dacă ei îl lasă în pace, acesta nu-i atacă. Trebuie totuși să ai grijă să te porți foarte politicos cu el, să-l lași să treacă înainte, căci este un domn foarte drăguț, care nu se dă în lături nici în fața unui principe. Dacă-ți este cu adevărat teamă de el, atunci e mai bine să cauți un alt drum și să-ți vezi de treabă. Câteodată, dacă te oprești și te uiți țintă la el, ia atitudinea aceasta ca un ”afront”, iar dacă te pune dracul să dai în el, fie chiar cu un bețișor subțire cât degetul, se simte jignit și atunci lasă totul la o parte și se răzbună, vrând să aibă satisfacție în această chestiune de onoare. Aceasta este prima lui virtute. Cealaltă este că, dacă a fost odată jignit, nu te mai lasă nici ziua, nici noaptea, până nu se răfuiește cu tine și are răbdare să-ți vină de hac.” (pag. 248)

luni, 28 august 2017

”Mi-s' băiatul de la țară”, Costești, Vâlcea, 2012

Vă mai aduceți aminte? ”Mi-s' băiatul de la țară”, 2012

- Filmări Costești, județul Vâlcea -

Cu mulțumiri pentru fotografiile de atunci, doamnei Mihaela-Cristina Stănilă
























(El a fost cel ce a reprezentat comuna Costești la concurs: Mădălin Osiac)

Când îmi bate Toamna la fereastră...

Când îmi bate Toamna la fereastră..., când septembrie se-apropie cu pași repezi..., îmi amintesc de tine, tata...!!! 6 septembrie 1936 - 26 ianuarie 2012...

duminică, 27 august 2017

Legea atractiei-Cum ne materializam dorintele!

ESTE POSBIL 2017.08.26 - PUTEREA INTENTIEI SI LEGEA ATRACTIEI 2

Momentul acela în care te întâlnești cu un fost profesor de liceu

Momentul acela în care te întâlnești cu un fost profesor de liceu (de fapt, primești vizita sa). Un profesor care a reprezentat mult pentru tine în anii adolescenței. Un profesor care ți-a fost ca și un bun părinte și povățuitor în acei ani de școală. Un profesor pe care ai vrea să-l imiți, în stilu-i de predare și de Om, pe care nu dorești să-l dezamăgești când te vei afla, la rându-ți, în fața învățăceilor tăi! Un profesor căruia îi datorezi multe, poate chiar aplecarea spre această chemare: de a fi dascăl. Să fim, cu adevărat, dascăli, așa cum au fost, pentru noi, dascălii noștri! Mulțumesc, din suflet, DOAMNA PROFESOARĂ Ioana Diaconu !

miercuri, 9 august 2017

GÂNDURI ÎN PRAG DE CEAS ANIVERSAR...

GÂNDURI ÎN PRAG DE CEAS ANIVERSAR...

Nici frunzele nu mai pot îndura arșița soarelui dogorâtor de vară!...Buimace de somn, cu ochii împăienjeniți de clipa de ațipeală din geana dimineții, când s-au împrietenit, pe deplin, cu aripa răcorii, întind leneșe nervuri fine, încercând să se ferească de raza matinală și jucăușă, dar nimicitoare - fără s-o știe! - a astrului zilei. Așa, se răsucesc, se învârtesc, strângându-se în amorțeala gândului și a trupului, cu tristețea pierderii primăvăraticului și veselului verde de smarald, căci din verzi, se-ngălbenesc la aburii cuptorului încins de gustar... 
Gustar!... Luna în care, an de an, cu bucurie, ar trebui să privesc înainte... Cu bucurie, cu speranță... 
Gustar... Luna în care, de cinci ani încoace (sau - mai bine zis - de 11 ani, dacă mă gândesc și la Daniela), ziua aceea (care ar trebui să fie una specială, în sens bun) în care mi se schimbă anii vieții în alergarea lor spre necunoscut îmi este tristă... Fără tata, în capătul celălalt al mesei, urându-mi ”La mulți ani!”...
Gustar... Luna în care, de trei ani încoace, ziua aceea specială a mea îmi este secătuită de lacrimile-amărăciunii despărțirii de Ana...
Gustar... Luna în care, de doi și de partru ani încoace, ziua-mi specială îmi este umbrită de lipsa celor mai dragi mătuși...
Gustar... Luna în care, în loc să mă bucur de aniversarea mea ce va să fie, mă-nfioară gândul că de lângă mine ar mai putea zbura, spre cer senin, un suflet bun, un umăr de-nțelegătoare prietenă...
Gustar... Luna în care, în loc să privesc cu drag spre ceasul meu aniversar, mă-mpresoară temeri, spreranțe, lacrimi, întristare, rugi... Rugi rostite-n taină și suspin...
Ce-mi doresc de ziua mea ce va să vină? În primul rând ca toți cei dragi ai mei să fie sănătoși, să se vindece, să nu mai sufere, pentru că nu merită suferința ce le este dată! Îmi doresc ca toți cei dragi ai mei să primească-n dar doar sănătate, bucurie, pace, zile senine și zâmbitoare!
Îmi doresc, de ziua mea, ca tuturor celor dragi mie să le fie numai bine! 
Auzi-mă, Doamne, auzi-mi ruga cea fierbinte și coboară-Ți brațul spre robii Tăi, sprijină-i în clipele de grele suferinți!
Auzi-mă, Doamne, auzi-mi ruga și fi-le pe deplin vindecător celor aflați în patul durerilor!
Auzi-mi, Doamne, auzi-mi ruga și întărește-ne pe toți întru nădejde, iubire și credință, întru răbdare și timp de pocăință!
                        http://flacaraarzand.blogspot.ro/search/label/Suntem%20amintiri

marți, 18 iulie 2017

O NOUĂ DIPLOMĂ, UN NOU PRILEJ DE BUUCRIE

Deși diploma a fost eliberată începând cu luna aprilie, lucrarea am trimis-o pe 19 noiembrie 2016, când încă mai predam la Școala gimnazială ”Adrian Păunescu”. Și a ajuns la mine de-abia în iulie...

duminică, 16 iulie 2017

COMUNA COSTEȘTI DE-A LUNGUL TIMPULUI, ÎN IMAGINI DE NEUITAT...

COMUNA COSTEȘTI DE-A LUNGUL TIMPULUI, ÎN IMAGINI DE NEUITAT...

2016


”Voia lui Dumnezeu este partitura după care cântă întreaga orchestră a Universului”. (Clement Alexandrinul)

Dumnezeu este Arhitectul lumii, al întregului Univers (Sfântul Vasile cel Mare).

”Crearea omului este o operă de neasemuită frumusețe, ce îl deosebește pe om de celelalte făpturi; este suflarea lui Dumnezeu, pe care a primit-o odată cu suflarea de viață și frumos”. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

”Omul este o oglindă a lui Dumnezeu, atât timp cât rămâne în asemănarea cu Dumnezeu; când s-a umplut de păcat, s-a înnegrit”. (Platon)
În Mlăci

 Bâlciul de Sf. Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) din 2011
Amintiri din copilărie, cu gust și aromă dulceagă...

Mestecenii care te inspiră...



În Mlăci, cu privirile ațintite spre Buila
Pe la Bistrița


Rod de vară. 2008






Culorile toamnei
Din părculețul situat în centrul Comunei
”La noi, acasă, în Costești”
Spre Sf. Mănăstire Bistrița - Olteană. 2009
Copilăria s-a ascuns după fereastră, s-a risipit în fân auriu și parfumat...
...și apoi s-a lăsat prinsă în petalele florii... în floare...







Numai în Costești apusurile de soare sunt mirifice, ca aici: 2008
Masa... tăcerii, la Sf. Mănăstire Bistrița - Olteană
Nucul legendar, de peste 450 de ani. Oare o mai exista?


Pe lângă casă. 2010



Râul Bistrița, la Stog
spre Stog
Trenulețul cu piatră
Liniște de vară
La pas prin Valea Căpriorii. 2009
Și dacă există o intrare / ieșire în / din Comună, cu binecuvântare...
să ne ostoim setea, odihnindu-ne într-un scurt popas...