Gânduri… la doi ani și trei luni…
...De doi ani și trei luni (din 6 septembrie 2021), dorul… doare… Iar timpul se măsoară în luni și ani grei, fiecare zi de 6 a fiecărei luni aducând cu ea tristeți, aduceri-aminte răvășitoare și îngrijorare…
...De doi ani și trei luni, dorul dureros de amar a spart, în ciobulețe mii, suflet ce se tânguie necontenit, fără de timp, inimă sângerândă până la epuizare… Fără de uitare… Iar pământul – tot de-atunci - se clatină sub picioare…
6 septembrie 2021 – ziua în care clepsidra timpului s-a răsturnat și clipele se scurg invers, haotic, în abisul fără de hotar…
6 septembrie 2021 – ziua în care un telefon, primit de la spital, a spulberat, precum vântul nisipul de la malul mării, speranță și dorință, putere și înaintare… Un om…, a devenit… neom… Tulburare mare!…
Mami, mi-e dor de tine și te-aș vrea aici, aș vrea să-ți simt îmbrățișarea caldă, aș vrea să te aud vorbindu-mi, dându-mi sfat, spunându-mi chiar să fiu bună cu cei mici, să-i învăț tot ce-i mai bun, să nu le pun note mici…
Mami, e tare greu fără tine! Aici, astăzi, este o altă zi, a mea, dar fără tine. O altă zi fără ca tu să-mi zâmbești și să-mi dai binețe încă din răsărit de zori…
Mami, la noi, aici, e sărbătoare. La voi, acolo, sus, cum e? Unde ai ajuns?
Mi-e dor de tine, mami, și te-aș vrea aici… NU POT să accept că nu te mai pot vedea! Dacă… te voi uita? Nu! Nu vreau să te uit, mămica mea!
Mi-e tare dor de tine, mami, și te-aș vrea aici! ACASĂ nu mai e acel acasă al nostru, plin de viu și de culoare! ACASĂ e acum pustiu și rece fără tine, mami, un loc în care inima își plânge, la infinit, dorul dureros de-amar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu