Doi ani și trei Crăciunuri…
Doi ani și trei Crăciunuri, fără de tine, mamă,, cu greu și-amar s-au scurs,
Cu bune și cu rele, vestind, mereu, doar Nașterea lui Iisus…
E Noaptea Sfântă-n care se-aud colinde vesele-mprejur,
E Noaptea Sfântă-n care, plăpând, un gând se-aprinde-n tainicul obscur…
Cum e la tine, mamă, în Ceruri, Sfântul Crăciun?
Aici, mi-e sufletul străin, stingher și-n el suspin adun,
Aș vrea, ca și-altădată, dimpreună, să-L slăvim
Pe Iisus ce S-a Născut în ieslea cea săracă din Bethleem!
Un gând pribeag străbate clipa,
Doru-și-ntinde, sfios, aripa,
Rugă purtând către Cer:
Doamne, nu știu, ca magii, daruri să-Ți ofer,
Ajută-mi ca îmbrățișarea mamei să o simt mereu,
Un colțișor de Rai dăruiește-i, ca să mă pot bucura și eu.
Doamne, nu știu, ca magii, daruri să-Ți ofer,
Poate-o colindă-n vers, poate-o rugă, ori un psalm, ce din suflet nu pier…
Înveșmântează-mă, Doamne, -n credință,
Nașterea Ta s-o slăvesc,
Încununează-mă cu biruință,
Viața toată să Te preamăresc!
Nicoleta Enculescu – București, 24 decembrie 2023
Din dor nestins pentru MĂMICA MEA...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu