GÂNDURI DE ÎNCEPUT DE SEPTEMBRIE
...Luna septembrie vine cu veștmântu-i înmiresmat de dor de vară și de arome de prune și pere, de nuci și struguri, de pepeni și dovleci, de frunze îngălbenite mult prea devreme...
...Luna septembrie sosește - ca de fiecare dată - cu dor după vacanță și cu aromă de albastru... Albastru de cerneală, de pix, de hârtie. Hârtie dictando sau de matematică... Sosește îmbrăcată în uniformă de școală... Creioanele, gumele de șters, riglele, manualele - toate își așteaptă noii parteneri, spre a se lăsa purtate în mâini sigure de aceștia, ori pentru a fi citite, nu răsfoite!...
...Luna septembrie sosește în haine de sărbătoare, scăldată în petale de floare...
Anul școlar debutează, de fiecare dată, sub ocrotirea Maicii Domnului și a Sfintei Cruci, două sărbători creștine ce-și au prăznuirea în apropierea acestui eveniment important din viața școlarilor: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) și Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie).
La fiecare început de an școlar, renaștem, dimpreună cu dorințele noastre de cunoaștere, de aflare de noi răspunsuri la noi întrebări, creștem pe parcursul acumulării învățăturii celei bune.
Înălțarea Sfintei Cruci stă chezășie că, pentru a-ți împlini visul, setea de cunoaștere, trebuie să te jertfești. Jertfa aceasta cuprinde totul: bunătatea, înțelepciunea, iubirea. Copiii renunță la timpul lor de joacă sau de întâlnire cu prietenii pentru a învăța, pentru a se perfecționa.
Copiii învață, de mici, să jertfească pentru semeni. Uneori, chiar, renunță la timpul lor liber pentru a fi alături de alții, de vârsta lor, spre a le fi sprijin moral. Sau poate renunță la jucăriile lor cele mai dragi, pentru a le dona altora, care își doresc așa ceva, dar nu le pot avea din multe pricini.
Vom pleca, iată, nu peste mult timp, fiecare dintre noi, profesor ori elev, spre culmile ştiinţei, pe cărări de vis, în clipocit de ape cu unde strălucitoare, pe poteci de munte, prin păduri de fagi sau tei, descoperind, vrăjiţi, tainele Universului... Vom ajunge, împreună, în final, la sufletul oamenilor de cultură ai neamului nostru, le vom cunoaşte opera, prefacerea, vom asista la luptele lor pentru unitatea de limbă şi de neam şi vom fi bucuroşi de izbânda lor, izbândă la care au ajuns doar cu ajutorul lui Dumnezeu! Vă doresc, dragi copii, să aveţi exuberanţa şi plăcerea – caracteristică tinereţii - de a trăi frumosul, să vă eliberaţi de energiile negative numai la orele de sport (educaţie fizică), să călătoriţi, dacă nu cu pasul, cel puţin cu gândul, prin munţi şi prin văi, aşa cum veți învăţa la orele de geografie, iubind tradiţiile, valorile şi costumul popular românesc, să aveţi meticulozitatea şi exactitatea faptelor lucrurilor bine făcute; echilibrul, seriozitatea, coloana vertebrală, gândul bun, înţelepciunea şi sufletul de aur al multor altor dascăli adevăraţi; să vedeţi, în fiecare lucru descoperit în viaţă, o pată de culoare, bucurie, dragoste, speranţă, să deveniţi adevăraţi maeştri în domeniile alese; să dobândiți darul bunătăţii şi al blândeţii, credinţa ce vă va fi insuflată de către dascălii de religie și nu numai, pentru că „Nihil sine Deo” (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU) nu se poate face, să aveţi un suflet de mamă – pentru cei de lângă voi -, precum doamnele institutoare/învăţătoare, ori doamnele voastre diriginte. Învățați să iubiţi valorile morale ale poporului nostru: Adevărul, Binele şi Frumosul. Voi aparţineţi „Mioriţei", v-aţi născut pe „piciorul de plai", într-o „gură de rai"! Sper să înaintaţi, cu demnitate şi curaj, spre ZIUA DE MÂINE, aşa, frumoşi şi puri, cum sunteţi AZI! Învățați să iubiţi cartea, să vă facă plăcere să citiţi, pentru că „muti magistri sunt libri" (cărţile sunt nişte profesori tăcuţi), iar „mens hominis discendo alitur et cogitando" (mintea omului se dezvoltă învăţând şi cugetând)! Iubiți-vă unii pe alţii, parinţii, profesorii şi – mai ales - fiţi cuminţi! Căci în viaţă, „primum non nocere" (mai întâi să nu faci rău), „cave ne cadas" (ia seama să nu cazi) de-acolo, de sus, de unde ai ajuns şi ... „in dubiis astine" (abţine-te să judeci dacă ai îndoieli)! Mult spor la învăţat, succes la LUCRĂRI ŞI EXAMENE, la ADMITERILE de tot felul! Voi fi, cu sufletul, alături de voi! Şi vă-ncurajez de ... vis-à-vis, de la catedră! Vă doresc toate cele bune, ajutor şi binecuvântări de la Cel Ce a făcut Cerul şi Pământul!
Cu dragoste de dascăl, Nicoleta Enculescu
Și nu pot să închei fără o rugăciune-scrisoare adresată Maicii Domnului:
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioară Maria, ceea ce cu nașterea Ta ai bucurat părinții râvnitori în rugăciune și lumea ai luminat, învățându-ne pe toți smerenia și ascultarea, bucuria și răbdarea, Preafericită dătătoare de Viață, Adevăr și credință, Slăvită Pruncă a Cerurilor, ce pe copiii toți, cu nemăsurată și negrăită iubire de mamă, îi iubești, dăruiește mântuirea Fiului Tău - cea mult dorită - sufletelor noastre și ne miluiește pre noi. Preabună Stăpână, păzește-ne sub Sfânt Acoperământul Tău, izbăvește-ne de rău, fii cu noi, ca și cu niște fii neputincioși, pretutindeni, nu ne uita, nicicând, pre noi, cei ce purerea greșim cu atâtea nenumărate păcate. Ajutorul Tău, Preabună Stăpână, dăruiește-ni-l nouă, spre slava Preasfântului Tău Nume, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. (după rugăciunea către Maica Domnului din volumul Familiei, cu drag, apărut la Editura „Universitară” din București, în martie 2016)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu