Înainte și după 15 mai 2024

 ...Înainte de orice intervenție, clipele par...ani... Cu emoții, plâns și tensiune arteriala mai mare... Cică „tensiune de cabinet sau de halat alb”. Deocamdată atât!

Și ca să nu regret că nu am văzut aurora boreală dintr-una din nopțile trecute... (n-am avut  habar de așa ceva, așadar am ratat-o):

Ultima perfuzie cu calmant (paracetamol și ketoprofen) din ultima zi petrecută în spital:

    După o intervenție de o oră și jumătate și o noapte în care mai mult am plâns de durere (deh, ăsta-i lucrul la care mă pricep cel mai bine...),

        A M   A J U N S   A C A S Ă!!!

    La o așa intervenție de lungă durată (când am fost operată, în ianuarie 2012, pentru triplă artroză subastragaliană și supraastragaliană, într-adevăr a durat 3 ore, dar am... dormit), e imposibil să nu te gândești la Doamne-Doamne, la Maica Domnului și la Sfinți. Sfinții pe care reușești să ti-i readuci în memorie. Prin rugăciuni scurte. 

    Îți mulțumesc, Doamne, că m-ai ajutat să trec cu bine și de intervenția aceasta! Or mai urma ele și altele, dar ȘTIU că îmi ești aproape, deși sunt copilul Tău cam...răzvrătit... Doamne, iartă-mă!

Clipe cu Miaunica, 💓 mea...

- Ce bine e acasă cu tine, Nico!!! Să nu mai pleci! Să nu mă mai lași singură, te rog!
- Ți-a fost dor de mine, Miaunica?
- Tu ce crezi?
- Am lipsit puțin...
- Prntru mine..., mult...

- Aici? Aici, la umărul drept a fost făcută intervenția?
- Da, Miaunica.
- Și te doare tare?
- Offf, Miaunica... Da...

- Îmi pare rău, Nico...

- Dar eu sunt aici, lângă tine!
- Da, Miaunica,  mea.

Cum e să scrii cu mâna stângă...

...parcă aș fi Arghezi, care scria versuri „cu unghia de la mâna stângă”... Numai că eu nu scriu „pe un perete de firidă goală”, ci la tastatura calculatorului și pe foata de hârtie...

(citisem, într-unul din anii mai îndepărtați - ținând cont că perioadele existenței oamenirii se împart, mai nou, în vremea de acum, în: înainte de 89, deupă 89; înainte de pandemie, după pandemie, anii aceia de care aminteam sunt de dinainte de pandemie, cu mult -, că cei ce sunt dreptaci, e bine să mai scrie, din când în când, cu mâna stângă și să realizeze lucruri pe care, în mod normal, le fac cu mâna dreaptă. La fel și pentru stângaci: să mai scrie, din când în când, cu mâna dreaptă și să realizeze tot cu această mână  lucruri pe care, în mod curent, le fac cu mâna stângă. Astfel - se sublinia în știrea respectivă - reții mai ușor, înveți mai bine, activezi emisfera cerebrală mai puțin dominantă. Și cum am foarte mult de învățat pentru inspecția specială la clasă și pentru examenul din iulie..., cred că îmi va prinde bine exercițiul de scriere cu mâna stângă 😃 )

    

Vă mulțumesc! 💓

    Vă mulțumesc tuturor celor ce mi-ați fost rugători la Bunul Dumnezeu și Măicuța Domnului, la toți Sfinții. V-am simțit și vă simt, cu adevărat, rugăciunile și că mi-ați fost și-mi sunteți aproape (chiar dacă unii dintre dumneavoastră la sute de km distanță, ori v-ați aflat în pauza dintre cursurile pe care le aveți de învățat pentru sesiunea ce bate la ușă sau care tocmai a început). Vă mulțumesc pentru sprijin și ajutor! Vă mulțumesc pentru tot! 

    Mulțumesc mai ales membrilor familiei de la „Mărțișor”, care m-a adoptat, de ceva vreme, cu sufletul deschis. Sper să nu-i dezamăgesc niciodată.

    Vă mulțumesc!!! 💓🌺🌼🌷

P.S. Cum e să scrii cu mâna stângă? Greu!

Greu e și să mănânci cu mâna stângă... Dar este și un motiv bun de a ține cură de slăbire 😃😃😃