„Temelia eternității se naște în Biserică!”: Apel pentru restaurarea Bisericii Sf. Nicolae – Ghica din București

• Publicat de Raluca-Emanuela Ene
•  08.03.2023

După Revoluția din 1989, studenții din București și-au manifestat dorința de a avea o biserică a lor. Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la acea vreme, le-a dăruit tinerilor biserica din apropierea Universității din București, fosta Biserică Rusă, numită în prezent Biserica Sf. Nicolae – Ghica, care funcționează ca paraclis universitar, și l-a numit paroh pe Părintele Vasile Gavrilă.

Astfel, a început lucrarea de înnoire duhovnicească și misionară de modelare a sufletelor tinerilor. Lăcașul de cult, loc de întâlnire pentru tinerii din ASCOR, a ajuns cunoscut drept „Biserica studenților”.

În prezent, pe lângă lucrarea misionară bogată, se află în desfășurare un amplu proces de restaurare al bisericii, care va fi încununat cu resfințirea lăcașului de cult.

Până la mult așteptatul moment al sfințirii, mai sunt necesare câteva etape: restaurarea fațadelor, consolidarea și înlocuirea învelitorilor, lucrări care necesită suma de 265.600 de euro.

Pentru a strânge această sumă, Părintele Vasile Gavrilă a făcut un apel la membrii comunității, dar oricine dorește să ia parte la această lucrare de restaurare a monumentului istoric are posibilitatea să doneze direct la biserică, alături de pomelnicul membrilor familiei, sau în contul menționat la sfârșitul articolului.

Ctitorii sunt pictați în tabloul votiv al Bisericii ctitorită de ei, cu un chivot în mâini, pe care-l înfățișează, la Judecata de Apoi, Mântuitorului, stând pe Tronul Slavei; știu că nu sunteți nici voievozi, nici boieri după statutul social, ca să aveți puterea de a duce un chivot propriu; dar, spiritual, suntem toți fii ai Împăratului și vă chem ca, împreună cu mine și comunitatea pe care o slujesc de 30 de ani, să pregătim Chivotul Bisericii, în care strălucesc chivotele celor care își găsesc mântuirea în el, pentru marea noastră întâlnire cu Împăratul Slavei!

Părintele Vasile Gavrilă

Până în prezent a fost consolidată turla principală și o turlă secundară (din cele șapte). Au fost refăcute toate instalațiile (de alimentare cu energie electrică, cu gaze și apă, canalizarea), au fost hidroizolate temelia bisericii și demisolul, a fost restaurată pictura, a fost înlocuită o parte dintre învelitoare și au fost restaurate și integrate fațadele (piatra și ornamentele) într-un procent de 75%. Valoarea lucrărilor deja executate se ridică la 638.662 de euro.

Zidurile masive, care adăpostesc o istorie de mai bine de un secol, și turlele în formă de bulbi de ceapă, specifice stilului rusesc, sunt o apariție inedită în peisajul urban al Bucureștiului.

Unicitatea acestei biserici este dată de stilul arhitectural, de tezaurul pe care îl deține și de faptul că este ultima ctitorie a dinastiei Romanovilor.

Lăcașul de cult a fost ridicat între anii 1905-1909 la inițiativa ambasadorului rus în România, Mihail Nicolaevici Giers, cu sprijinul Țarului Nicolae al II-lea Romanov, care a donat o sumă considerabilă de bani.

Scopul ridicării bisericii era acela de a servi comunitatea rusă din București, dar și întărirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Lăcașul de cult a fost sfințit în ziua de 25 noiembrie 1909.

La scurt timp, în 1918, în timpul Revoluției Ruse, Țarul Nicolae a fost martirizat împreună cu soția sa, Împărăteasa Alexandra, și cu cei cinci copii. Membrii familiei Romanov au fost canonizați în anul 2000, cu data de prăznuire în 17 iulie.

Cele două icoane din catapeteasma bisericii, cea a Sfântului Ierarh Nicolae și cea Sfintei Mucenițe Alexandra, Împărăteasa, au rămas ca mărturie a binefacerilor celor doi ctitori, țarul și soția sa.

Catapeteasma bisericii, cea care atrage incontestabil admirația privitorului, este o lucrare unică în România. Sculptată în lemn și poleită cu aur, a fost realizată la Moscova de pictorul Viktor Mihailovici Vasnețov după modelul catapetesmei din Catedrala „Sfântul Arhanghel Mihail” de la Kremlin. Vasnețov este, de asemenea, autorul fațadei celebrei Galerii de artă Tretiakov din capitala Rusiei.

Biserica a ieșit de sub autoritatea Patriarhiei Moscovei în anul 1957, când a intrat în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române.

Cu privire la tezaurul spiritual al bisericii, Părintele paroh Vasile Gavrilă declară:

Valoarea spirituală a acestui locaș sfânt cred că va putea fi evaluată corect doar la Judecata de Apoi, atunci când toți foștii studenți – care și-au găsit calea mântuirii înlăuntrul său – vor trece prin fața Tronului Dumnezeiesc purtând în mâinile lor, ca ofrandă, tot ceea ce au făcut ei pentru Biserică, pentru semenii lor și pentru Dumnezeu, după ce și-au definit sensul vieții și rostul vocației, revelat prin întâlnirea cu Hristos, prin Evanghelie și Potir, în Biserica Studenților; toți oamenii de cultură și de știință, din toate domeniile.

Așadar, cei care doresc să devină ctitori ai Bisericii Sfântului Nicolae pot merge direct la părinții slujitori sau pot dona în următorul cont:

Contul IBAN: RO46RNCB0090109167840001

Banca: BCR LIPSCANI

Cod Fiscal: 11488200

Denumire: Biserica Sf. Nicolae – Paraclis Universitar

Adresa: Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 9, Sector 3

Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene

Informații și imagini preluate de pe site-ul basilica.ro: „Temelia eternității se naște în Biserică!”: Apel pentru restaurarea Bisericii Sf. Nicolae – Ghica din București - Basilica.ro

____________

Am descoperit biserica în anul 2001, când l-am cunoscut și pe Părintele Vasile Gavrilă. Era vară, terminasem prima facultate, Filologia, în 1999, și îmi doream să susțin examenul de admitere la cursurile de Studii Aprofundate de Etnologie și Folclor, din cadrul Facultății de Litere - Universitatea București. După accidentul suferit în 1998, era primul an în care începusem să merg ceva mai bine, cu sprijin în cârje. Visul de a susține acest examen și de a fi admisă la Studiile Aprofundate era o utopie. Pentru că se cerea o taxă de înscriere, tata nici nu voia să audă de așa ceva, mama nu i se putea opune, iar eu nu aveam serviciu, neputându-mă deplasa ca lumea. Am intrat în biserica „Sf. Nicolae - Ghica”, paraclis universitar (situată la Universitate, în imediata apropiere - pe atunci - a Bibliotecii Naționale), mă rugam și, din Altar, a apărut Părintele... Am vorbit cu Sfinția sa și...mi-a dat banii necesari pentru a mă putea înscrie la examen.

Rugăciunile Sfinției Sale și ale mamei m-au ajutat foarte mult și am fost admisă, cu notă maximă, la aceste Studii. Pe care le-am terminat tot cu 10...

Am cunoscut-o, cu acest prilej, pe Daniela, care mi-a devenit o foarte bună prietenă. Era sora și mătușa finilor Părintelui: Daniela-Mariana Neagu. Din păcate, în 2007 a murit...

( Flacara arzand: Doi ani trecut-au, Dani, fara tine, doi ani, Danutule scump... )

Când Părintele a fost bătut și operat, spre sfârșitul anului 2001, inima mi-a sângerat, dar, alături de fiii săi duhovnicești, de Daniela și de multe alte persoane care trecuseră pragul bisericii și îl cunoșteau, ne-am rugat pentru Sfinția Sa. Țin minte și acum cum planificaserăm, pe zile, pe săptămâni, cititul Psaltirii pentru Părintele. Și, da! Părintele nu numai că a supraviețuit atâtor operații la care a fost suspus, dar s-a întors și la Altar și slujește și acum!

În 2009, am fost admisă la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și - deși nu mai preda de mult timp aici -, mi-am dorit foarte mult să-l am ca profesor pe Părintele. Minunea a avut loc! În ultimul an universitar (anul al III-lea), în 2011-2012, l-am avut ca profesor, la cursul de Liturgică - și parcă și la seminar -, pe Părintele Vasile Gavrilă.

În 12 ianuarie 2012 am fost operată pentru triplă artroză subastragaliană și supraastragaliană și pentru fractură de astragal, cu imobilizarea gleznei în 4 șuruburi, 2 scoabe și substanță înlocuitoare de os. Aveam atâta fier, încât puteam să dau și altora Am rămas cu scoabele și substanța înlocuitoare de os.... Operația fiind progamată în prima sesiune de examene, Părintele profesor - ca și ceilalți Părinți profesori și profesori - m-a înțeles și am putut susține examenul înaintea colegilor mei.

Anul trecut, aflând de necazul prin care trec (moartea mamei mele), m-a sprijinit.

Sper ca Bunul Dumnezeu, Măicuța Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae să-i ajute să ducă la bun sfârșit lucrarea pe care a început-o, iar noi să putem trece pragul unei biserici în haine noi, strălucitoare.

Haideți să-l ajutăm pe Părintele cu ce putem: cu rugăciuni sau / și financiar.

(După ultimul examen dîn anul al III-lea, semestrul al II-lea: examenul de Liturgică. Alături de Părintele profesor Vasile Gavrilă)