Offf, mami... Un alt Crăciun fără tine, o altă sărbătoare a Nașterii a Domnului care nu-mi învăluie, precum odinioară, când trăiai, sufletul cu bucurie și tihna zilelor blânde... Încă o zi fără părinți, fără masa aceea tradițională din familie, când, a doua zi de Crăciun, o așteptam, răbdători, pe Lila și ne bucuram de venirea ei și a alor ei, cei dragi...
Cum este la tine, mami? Unde ai ajuns? Mi-e dor de tine și de vremurile bune, mi-e dor de toți cei ce mi-au fost, cândva aproape... Aici, pe pământ, mami, e mare tristețe în sufletul meu fără tine - TOTUL meu... Oamenii - cei mai mulți dintre ei - sunt răi, se prefac, la început, a fi buni, apropiați de sufletul meu, mă amăgesc cu vorbe frumoase, ca, în final, să mă abandoneze, când mi-e cel mai greu...
Mami, mi-e dor de tine! Mi-e tare dor și greu fără tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu