Seara magică
E seara
magică în care
luna
priveghează-n zare,
E
seara magică în care
stelele-n
zbor, luminătoare,
dau
văzduhului culoare...
E
seara magică în care
visul
prinde aripi lucitoare,
E
seara magică în care
surâsul vesel de copil,
înveșmântat în trup senin,
coboară, urcă și se duce
în cer, lin, la Dumnezeu...
E seara visului de taină,
ce ca o lacrimă-speranță,
în rug-aprinsă,
ne-ncetată,
nerostită,
știută doar de Bunul Dumnezeu,
se lasă împlinită
de Sfântul de minune făcător,
A toate dăruitor...
E seara lacrimii de viață,
ce se prelinge-ntr-o speranță -
clipă de fluturi numărată
în zbor de curcubeu purtată...
E seara magică în care
Sfântul sărută la culcare
obraji rumeni de copii,
veseli și zglobii,
obraji smeriți
de părinți...
E seara Sfântului,
de minuni făcător,
E seara Sfântului,
Ierarhul Cuvântului,
degrab ajutător.
”La mulți ani!”, binecuvântați și senini, sănătoși
și cu rugi ascultate, cu doruri împlinite, sub ocrotirea Sfântului, bunului și
smeritului Ierarh Nicolae, al Mirelor Lichiei, tuturor celor ce-i poartă numele!
”La mulți ani!”, mie!
”La mulți ani!”, celor asemenea mie!
”La mulți ani!”, bunilor dăruitori cu suflet mare și
curat, cu gând pur și neîntunecat de valurile vieții!
Nicoleta
Enculescu, 6 decembrie 2019, București
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu