COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ

                Complementul circumstanțial de cauză (c.c.cz.) exprimă cauza acțiunii unui verb sau a însușirii unui adjectiv. El răspunde la una din întrebările: ”din ce cauză?”, ”din ce pricină?”.

                Complementul circumstanțial de cauză (c.c.cz.) se poate exprima prin substantive, pronume și numerale, precedate de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale; prin adjective precedate de prepoziția simplă ”de”; prin verbe la gerunziu; prin locuțiuni adverbiale:

Enunțul	Întrebarea	Partea de vorbire prin care se exprimă	Cazul substantivului / pronumelui / numeralului
Din neglijență a spart paharele.	Din ce cauză?	Substantiv comun, simplu	Ac.
Florile se uscaseră din pricina secetei.	Din ce pricină?	Substantiv comun, simplu	G.
Am pierdut din cauza lui.	Din ce cauză?	Pronume personal	G
Nu a ajuns la timp din cauza celor doi.	Din ce cauză?	Numeral cardinal propriu-zis	G.
Urlă de foame.	Din ce cauză?	Substantiv comun, simplu	Ac.
Abia se mișcă de gras.	Din ce cauză?	adjectiv
Îmi vine să plâng de fericit.	Din ce cauză?	adjectiv
Văzând ce s-a întâmplat, m-a luat de acolo.	Din ce cauză?	Verb la gerunziu
Nefiindu-i frică, a ieșit noaptea în grădină.	Din ce cauză?	Verb la gerunziu
Temându-se de viscol, s-a adăpostit.	Din ce cauză?	Verb la gerunziu
Fiind bolnavă, a lipsit ieri.	Din ce cauză?	Verb la gerunziu
De aceea nu a venit, pentru că s-a temut.	Din ce cauză?	Locuțiune adverbială
M-a certat pentru aceasta.	Din ce cauză?	Pronume demonstrativ de apropiere	Ac.
Din cauza primului dintre concurenți, a pierdut startul.	Din ce cauză?	Numeral ordinal	G
De obosit ce era, a adormit imediat.	Din ce cauză?	adjectiv

PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ (CZ.)

                Propoziția subordonată circumstanțială de cauză (CZ) îndeplinește în frază funcția complementului circumstanțial de cauză, arătând cauza acțiunii sau a însușirii din regentă și determină un verb, o locuțiune adverbială sau un adjectiv.

Ea s-a îmbolnăvit de supărare. (= c.c.cz.)

Ea s-a îmbolnăvit, / din cauză că s-a îmbolnăvit. / (P1 = Ea s-a îmbolnăvit = P.p.; P2 = din cauză că s-a îmbolnăvit = P.s.CZ)

Pentru că n-a învățat niciodată, / nu știe nimic. / (P1 = Pentru că n-a învățat niciodată = P.s.CZ ; P2 = nu știe nimic = P.p.)

Deoarece era foarte în vârstă, / nu și-a adus aminte de mine. / (P1 = Deoarece era foarte în vârstă = P.s.CZ; P2 = nu și-a adus aminte de mine = P.p.)

Ileana era veselă, / pentru că a câștigat concursul. / (P1 = Ileana era veselă = P.p. ; P2 = pentru că a câștigat concursul = P.s.CZ)

                Propoziția subordonată circumstanțială de cauză răspunde la întrebările complementului circumstanțial de cauză: ”din ce cauză?”, ”din ce pricină?”.

                Propoziția subordonată circumstanțială de cauză poate fi introdusă prin:

a) conjuncțiile subordonatoare ”fiindcă”, ”deoarece”, ”căci”, ”întrucât”, ”că”:

Sunt supărată, / fiindcă nu ai învățat. / (P1 = Sunt supărată = P.p. ; P2 = fiindcă nu ai învățat = P.s.CZ)

Am întârziat, / deoarece nu am găsit flori. / (P1 = Am întârziat = P.p. ; P2 = deoarece nu am găsit flori = P.s.CZ)

Nu m-am dus acolo, / căci nu m-a invitat nimeni. / (P1 = Nu m-am dus acolo =P.p.; P2 = căci nu m-a invitat nimeni =  P.s.CZ)

Întrucât erau prieteni, / l-am crezut. / (P1 = Întrucât erau prieteni = P.s.CZ; P2 = l-am crezut = P.p.)

S-a supărat pe mine, / că nu l-am crezut. / (P1 = S-a supărat pe mine = P.p.; P2 = că nu l-am crezut = P.s.CZ)

b) locuțiuni conjuncționale subordonatoare:

Din cauză că ai întârziat, / am pierdut trenul. / (P1 = Din cauză că ai întârziat = P.s.CZ; P2 = am pierdut trenul = P.p.)

Din pricină că n-ai avut încredere în tine, / nu ai concurat. / (P1 = Din pricină că n-ai avut încredere în tine = P.s.CZ; P2 = nu ai concurat = P.p.)

De vreme ce ești aici, / îți voi da răspunsul așteptat. / (P1 = De vreme ce ești aici = P.s.CZ; P2 = îți voi da răspunsul așteptat = P.p.)

Din moment ce ai trecut prin Iași, / oprește-te puțin și la noi. / (P1 = Din moment ce ai trecut prin Iași = P.s.CZ; P2 = oprește-te puțin și la noi = P.p.)

c) adverbele relative ”cum” și ”unde”, cu valoare conjuncțională:

Cum nu ești cuminte, / te voi pedepsi. / (P1 = Cum nu ești cuminte = P.s.CZ; P2 = te voi pedepsi = P.p.)

S-a supărat, / unde l-ai certat. / (P1 = S-a supărat = P.p.; P2 = unde l-ai certat = P.s.VZ)

                Propozițiile circumstanțiale de cauză se despart prin virgulă, indiferent de topica lor.