DORURI DE SEPTEMBRIE
...Luna septembrie vine cu veșmântu-i înmiresmat de dor de vară și de arome de prune și pere, de nuci și struguri, de pepeni și dovleci, de frunze îngălbenite mult prea devreme...
...Luna septembrie sosește - ca de fiecare dată - cu dor după vacanță și cu aromă de albastru... Albastru de cerneală, de pix, de hârtie. Hârtie dictando sau de matematică... Sosește îmbrăcată în uniformă de școală... Creioanele, gumele de șters, riglele, manualele - toate își așteaptă noii parteneri, spre a se lăsa purtate în mâini sigure de aceștia, ori pentru a fi citite, nu răsfoite!...
...Luna septembrie sosește în haine de sărbătoare, scăldată în petale de floare...
Luna septembrie zâmbește! Iar printre zâmbete, din amintiri, răsare chipul lui, al tatălui meu: luna septembrie vine cu dorul de tată... Tata ar (fi) împlini(t), pe 6 septembrie, 79 de ani...
...Luna septembrie vine cu un amalgam de sentimente și doruri... Doruri netrecătoare, doruri - uneori - dureroase, dar frumoase. Doruri care te fac să zâmbești și - în același timp - îți smulg o lacrimă și un oftat... Doruri..., DOR...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu