LIMBA ROMÂMĂ (GRAMATICA) PENTRU CLASELE V-VIII

Am să vă spun, copii, acum,

Povestea Imperiului cel bun.

E o poveste a gramaticii, v-o spun,

E o poveste cu capcane, Licurici,

E o poveste pentru voi, cei mici!

Tabele, scheme, hărți conceptuale am creat,

Rebusuri și versuri pentru voi am creionat,

Sigur povestea mea, în timp, va ajuta,

Citește-o! Hai! Nu mai pregeta!

VERBUL

E cel dintâi, e primul împărat

Care, pe lângă el, a adunat

Acțiuni, activități, mândrii,

Haideți să-l cunoaștem, azi, copii!

În definiție el spune

Că-i parte de vorbire flexibilă - 

                  pe bune!

Are și moduri, timpuri, numere, persoane,

Trei diateze, patru conjugări: vai, Doamne!

E ”cel mai ce” dintre-mpărați,

Are rude, are frați!...

VERBUL

  

VERBUL: partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiuni (a schia, a vedea, a scrie, a citi, a coborî), existența (a fi, a exista, a se afla, a se găsi) și starea (a se naște, a muri).

CLASIFICARE – TRANZITIV (îi urmează / poate fi urmat de un complement direct);

-         INTRANZITIV (nu îi urmează / nu poate fi urmat de un complement direct);

-         IMPERSONAL prin conținut (acțiunea exprimată de el nu este săvârșită de nicio persoană) și UNIPERSONAL prin formă (are numai persoana a III-a, numărul singular) – a ploua, a ninge, a tuna, a fulgera, a se însera, a se înnora, a se înnopta, se zice, se pare, se aude, se crede, se întâmplă, a măcăi, a lătra, a trebui etc. -;

-         PREDICATIV sau personal (acțiunea exprimată de acest tip de verb este realizată de persoane; el are funcția sintactică de predicat verbal – care răspunde la întrebarea ”ce face?”, adresată subiectului – sau de predicat nominal, care arată ce este, cine este și cum este subiectul, aflându-se prin întrebările ”cine este?”, ”ce este?”, ”cum este?” și fiind alcătuit dintr-un verb copulativ și un nume predicativ);

-         NEPREDICATIV sau nepersonal (acțiunea exprimată de acest tip de verb nu poate fi realizată de persoane; el are funcții sintactice de subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut verbal, atribut adjectival, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp)

- ACTIV PRONOMINAL, care, la diateza activă, este însoțit de un pronume reflexiv care îndeplinește funcții sintactice separat (El iși spune cuvinte de îmbărbătare. - cui spune? sie, însuși, își = complement indirect -. El se laudă. - pe cine? pe sine, se = complement direct -. El și-a murdărit pantofii. - ai cui? ai săi, și- = atribut pronominal în Dativ / dativul posesiv -. )

- AUXILIAR / AJUTĂTOR, ce ajută la formarea unor timpuri compuse (a fi - modul indicativ, timpul viitor anterior: voi fi venit; modul conjunctiv, timpul perfect: să fi venit; modul condițional-optativ, timpul perfect: aș fi venit; modul infinitiv, timpul perfect: a fi venit; diateza pasivă: sunt venit -; a avea - modul indicativ, timpul perfect compus: am venit; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect: aș venit, ai fi venit -; a voi - modul indicativ, timpul viitor și viitor anterior: voi veni, voi fi venit -)

- COPULATIV, care, împreună cu numele predicativ, formează predicatul nominal: a fi - când nu poate fi înlocuit cu niciunul dintre verbele a exista, a se afla, a se găsi; a deveni, tot timpul; a ajunge, când poate fi înlocuit cu ”a deveni”; a ieși, când poate fi înlocuit cu ”a deveni”; a se face, când poate fi înlocuit cu ”a deveni”; a părea, când are subiect (El pare de piatră.), când nu apare la diateza reflexivă și când nu este verb impersonal, urmat de de propoziția suborbonată subiectivă; a însemna, când are sensul de ”a avea importanță” și când nu poate fi înlocuit cu ”a nota”, ”a marca” (printr-un semn, ceva), ”a face un semn”; a se numi, când se referă la nume (Prietena mea se numește Mioara.); a se chema, când se referă la nume (Ea se cheamă Iulia.) și când nu se poate înlocui cu ”a striga”, ”a anunța”; a rămâne, când arată că subiectului nu i s-a schimbat caracteristica și când nu arată starea; a se naște, când nu poate fi înlocuit cu ”a veni pe lume”.

CONJUGĂRILE VERBULUI: După terminația verbului la modul infinitiv, timpul prezent, verbul cunoaște patru conjugări, și anume: - conjugarea I, verbele la infinitiv terminându-se în litera ”-a”: a schia, a colora etc.;

-         conjugarea a II-a, verbele la infinitiv terminându-se în literele ”-ea”: a vedea, a (-i) plăcea etc.;

-         conjugarea a III-a, verbele la infinitiv terminându-se în litera ”-e”: a scire, a merge, a șterge etc.;

-         conjugarea a IV-a, verbele la infinitiv terminându-se în literele ”-i” și / sau ”-î”: a citi, a ști, a privi, a hotârî, a coborî, a doborî etc..

DIATEZA VERBULUI: Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acțiune și subiect.

În limba română, verbul are trebi diateze: - DIATEZA ACTIVA, acțiunea exprimată de verb fiind realizată de subiectul gramatical (Ea cântă la vioară.);

-         DIATEZA PASIVĂ, cțiunea exprimată de verb fiind suferită de subiectul gramatical și realizată de subiectul logic, cunoscut și sub numele de complement de agent ﴾Cartea – subiect gramatical – este adusă (predicat verbal tot timpul, deși are nuanță de predicat nominal) de Mihaela – subiect logic / complement de agent -﴿

-         DIATEZA REFLEXIVĂ

DIATEZA REFLEXIVĂ arată că acțiunea exprimată de verb este realizată de subiectul gramatical, care participă intens la acțiune și o și suferă, în același timp.

Verbele la diateza reflexivă sunt însoțite obligatoriu de un pronume reflexiv, în cazul acuzativ sau dativ, fără funcție sintactică (Mara se gândește la sceneră. – cazul Ac.; Mircea își închipuie o scenă de luptă. – cazul D.).

Pronumele reflexiv care însoțește verbul la diateza reflexivă se analizează împreună cu acesta!

MODURILE ȘI TIMPURIL PREDICATIVE / PERSONALE

A. MODUL INDICATIV

Persoana		Timpul prezent		Timpul imperfect		Timpul perfect simplu	Timpul perfect compus	Timpul mai mult ca perfect
I sg.		cânt		cântam		cântai	Am cântat	cântasem
A II-a sg.		Cânți		Cântai		Cântași	Ai cântat	Cântaseși
A III-a sg.		Cântă		Cânta		cântă	Au cântat	cântase
I pl.		Cântăm		Cântam		cântarăm	Am cântat	cântaserăm
A II-a pl.		Cântați		Cântați		Cântarăți	Ați cântat	Cântaserăți
A III-a pl.		cântă		cântau		cântară	Au cântat	cântaseră
Timpul viitor	Timpul viitor anterior		Timpul viitor popular
Voi cânta	Voi fi cântat		O să cânt; oi cânta; am să cânt
Vei cânta	Vei fi cântat		O să cânți; ăi cânta / îi cânta; ai să cânți
Va cânta	Va fi cântat		O să cânte; o cânta; are să cânte
Vom cânta	Vom fi cântat		O să cântăm; om cânta; avem să cântăm
Veți cânta	Veți fi cântat		O să cântați; ăți / îți cânta; aveți să cântați
Vor cânta	Vor fi cântat		O să cânte; or cânta; au să cânte

B.   MODUL IMPERATIV

	Forma afirmativă	Forma negativă
Persoana a II-a, numărul singular	Cântă!	Nu cânta!
Persoana a II-a, numărul plural	Cântați!	Nu cântați!

C.   MODUL CONJUNCTIV

Persoana	Timpul prezent	Timpul perfect
I, sg.	Să cânt	Să fi cântat
A II-a, sg.	Să cânți	Să fi cântat
A III-a, sg.	Să cânte	Să fi cântat
I, pl.	Să cântăm	Să fi cântat
A II-a, pl.	Să cântați	Să fi cântat
A III-a, pl.	Să cânte	Să fi cântat

D.   MODUL CONDIȚIONAL-OPTATIV

Persoana	Timpul prezent	Timpul perfect
I, sg.	Aș cânta	Aș fi cântat
A II-a, sg.	Ai cânta	Ai fi cântat
A III-a, sg.	Ar cânta	Ar fi cântat
I, pl.	Am cânta	Am fi cântat
A II-a, pl.	Ați cânta	Ați fi cântat
A III-a, pl.	Ar cânta	Ar fi cântat

 

MODURILE ȘI TIMPURILE NEPREDICATIVE / NEPERSONALE

A.   MODUL INFINITIV

TIMPUL PREZENT	TIMPUL PERFECT
A cânta	A fi cântat

B.   MODUL GERUNZIU

Cântând

C.   MODUL PARTICIPIU

Cântat, cântată, cântați, cântate

D.   SUPIN

De cântat, pentru cântat, la cântat, despre cântat

FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR AFLATE LA MODURI NEPREDICATIVE / NEPERSONALE

MODUL INFINITIV	-         subiect: A desena este o plăcere. -         Nume predicativ: Plăcerea mea este de a desena. -         Atribut verbal: Plăcerea de a desena o are Ioana. -         Complement direct: Vrem a desena. -         Complement indirect: Se gândește a desena un curcubeu. -         Complement circumstanțial de timp: Înainte de a desena își ascute creioanele. -         Complement circumstanțial de mod: Pictează fără a desena mai întâi. -         Complement circumstanțial de scop: Pentru a desena are nevoie de creioane.
MODUL GERUNZIU	-         subiect: Din camera cealaltă se auzea strigând. -         Atribut verbal (când nu se acordă cu substantivul): Păru-i lunecând pe umeri era blond. -         Atribut adjectival (când se acordă cu substantivul pe care îl determină, în gen, număr și caz): Coșurile fumegânde ale caselor se vedeau de departe. -         Complement direct: George auzea strigând în curte. -         Complement circumstanțial de mod: Mânca înghițind repede. -         Complement circumstanțial de timp: Privind tabloul, a fost impresionat. -         Complement circumstanțial de cauză: Mergând prea repede, a căzut.
MODUL PARTICIPIU	-         atribut adjectival: El poartă un costum deschis la culoare. -         Nume predicativ: Culoarea costumului său era deschisă. -         Complement circumstanțial de mod: El își exprima deschis părerile. -         Subiect: Cel deschis îmi place mai mult.
MODUL SUPIN	-         subiect: De învățat este ușor. -         Nume predicativ: Poezia este de învățat. -         Atribut verbal: Poezia de învățat este frumoasă. -         Complement direct: Avem de învățat o poezie. -         Complement indirect: S-a săturat de stat degeaba. -         Complement circumstanțial de loc: Am dat o raită pe la scăldat. -         Complement circumstanțial de scop: A plecat la învățat. Merge la pădure pentru vânat.

 

LOCUȚIUNEA VERBALĂ este un grup de cuvinte ce echivalează cu sensul unui verb: a face explozie = a exploda,  a da foc = a incendia, a da năvală = a năvăli, a face rost = a procura, a lua apărarea = a apăra,  a lua loc = a se așeza, a lua naștere = a începe, a lua sfârșit = a se termina, a se sfârși, a băga de seamă = a sesiza, a observa,  a da de știre = a vesti, a da în vileag = a dezvălui, a demasca, a-și aduce aminte = a-și aminti, a face cu mâna = a chema, a saluta, a pune la cale = a plănui, a lăsa baltă = a renunța, a-și băga mințile în cap = a se cuminți,  a trage pe sfoară = a păcăli, a se da de-a rostogolul = a se rostogoli, a avea habar = a ști, a-și face intrarea = a intra, a lua la ochi = a ochi, a lua aminte = a fi atent, a lua în batjocură = a râde (de cineva), a aduce aminte = a aminti, a da rod = a rodi, a da zor = a zori, a o lua la fugă = a fugi, a sta de veghe = a veghea, a sta de vorbă = a vorbi, a da chiot = a chiui, a croi-o la fugă = a fugi, a da în pârg = a se pârgui, a lua o hotărâre = a hotărî, a trage cu ochiul = a privi, a sta în loc = a se opri, a da ortul popii = a muri, a spăla putina = a fugi, a lua parte = a participa, a ține hangul = a acompania, a ține piept = a rezista, a face cu ou și cu oțet = a certa, a ocărî

RUGĂCIUNI FOLOSITOARE. DE SUFLET...

RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ

       Numele Tău cel mare Îl slăvim, Preaînalte, în zorii care se ivesc. Toată făptura Ta, zidită cu înțelepciune, mințile și inimile tuturor Te slăvesc în chip minunat. O, Preaînalte Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscută dumnezeiasca Ta voie nouă, celor care suntem micile Tale făpturi. Dumnezeule, călăuzește-ne să trăim spre slava Ta și să-Ți închinăm Ție viața noastră. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU OCROTIRE

       Sunt un mic copil și Te slăvesc, Dumnezeul meu, primește rugăciunea mea pe care o înalț la cer. Trimite-mi înger păzitor care să aibă grijă de sufletul meu, să mă acopere sub aripile lui albe. Arată-mi drumul drept și bun, dăruiește-mi să petrec ziua toată cu înțelepciune, fără păcat, fără amăgire, în pace și dragoste cu cei dragi, cu colegii și prietenii, cu toți cei pe care mi-i vei scoate astăzi în cale. Dă-mi puterea de a birui toate încercările ce le voi avea în această zi și să o petrec încredințat (-ă) fiind că toate sunt sub stăpânirea și voia Ta cea sfântă. Amin.

       Tatăl nostru ceresc, Făcătorul oamenilor și al îngerilor, Te rugăm să ne dăruiești îngeri păzitori sufletelor și trupurilor noastre, pentru a ne apăra de primejdii și de orice rău. Amin.

RUGĂCIUNE CĂTRE TATĂL CERESC

       Tatăl nostru ceresc, cum să-Ți mulțumesc și cum să preamăresc iubirea Ta cea bogată? Zi și noapte, în fiecare clipă și oră, nu încetezi să ne oferi darurile Tale cele bogate. Înainte noastră ești mereu, toate le cunoști și pe noi toți nu încetezi să ne luminezi spre bine. Ne dai atâta bunătate prin părinții noștri. Îți mulțumesc pentru toate bunătățile Tale și cu dragoste preamăresc numele Tău. Și acum Te rog, Preabunule Părinte, să mă păzești întotdeauna, zi și noapte. Iartă-mă pe mine, copilul Tău cel păcătos, și fă-mă vredinc (-ă) de iubirea Ta, iar nu de mânia Ta. Ajută-mă să păzesc cu credincioșie poruncile Tale, să iubesc dumnezeieștile Tale lucrări. Învrednicește-mă să fiu copilul Tău supus, să trăiesc în Rai cu Tine, Părintele meu. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU ÎNȚELEGEREA VOII LUI DUMNEZEU

       Dă-mi, Doamne, ca să pot în pacea Ta, tot ce-mi aduce ziua, să primesc. Învrednicește-mă ca sfintei voii Tale cu totul să mă povățuiești și întru toate să mă călăuzești. Și orice vești, de-a lungul acestei zile, voi primi, cu liniște mă învață să întâmpin, întărit (-ă) întru credința că peste toate-i sfântă voia Ta. Tu îmi stăpânește gânduri și simțire, în tot ce fac și în tot ce grăiesc. Să nu mă lași, în necazuri, să uit că de la Tine ne vin toate. Învață-mă ca fără viclenie și înțelegător (-oare) să fiu către părinți, colegi și prieteni, și ca pe nimeni să nu amărăsc cu ceva. Călăuzește-mi voia și mă învață să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert și să iubesc. Amin.

RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU PENTRU AJUTOR LA ÎNVĂȚĂTURĂ

       Preasfântă Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, Casa pe care Înțelepciunea lui Dumnezeu Sieși Și-a zidit-o, Dătătoarea darurilor duhovnicești, ceea ce de la cele lumești la cele mai presus de lume mintea noastră o înalți și pe toți la cunoștința Adevărului îi ridici! Primește puțina mea rugăciune, a nevrednicului (-ei) robului (roabei) tău (tale) (NUMELE), care cu credință și smerenie mă închin îm fața Preacinstitei Tale icoane și cu umilință te rog: dăruiește bună sporire minții mele, luminează-mă cu lumina cunoștințelor, întărește-mi memoria, dă-mi priceperea cuvenită și pune în gura mea cuvânt spre răspuns bun, ca. Înstrăinat (-ă) fiind de deșertăciunea pământească și de slava deșartă, să mă înalț cu mintea și cu inima spre cele nepieritoare și veșnice. Amin.

RUGĂCIUNE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRULUI

       Doamne Iisuse Hristoase, am învățat din Evanghelia Ta că, atunci când erai tânăr, lucrai smerit și cinstit. Dă-ne să prețuim și noi îndatorirea pe care o avem. Scapă-ne de nepăsare și trândăvie. Dă-ne nouă bunăvoință și sârguință în efortul nostru. Întărește-ne să lucrăm cu respect, sinceritate, dreptate și iubire. Și Te rugăm să binecuvintezi mereu eforturile și lucrările noastre. Te rugăm să ne dai nouă să înaintăm cu bucurie în lucrările noastre, ca să câștigăm cele de trebuință și să-i ajutăm și pe alții.

       Acestea Ți le cerem, Doamne, având nădejde și încredere că vor fi întotdeauna cu noi ajutorul și iubirea Ta. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU PĂRINȚI

       Tatăl nostru cel din ceruri, Îți mulțumim că ne-ai dăruit părinți care ne iubesc atât de mult, se ostenesc și au grijă de noi pentru binele nostru. Te rugăm, Doamne, să-i păzești întotdeauna și să fii milostiv cu ei, să le dăruiești sănătate, mulțumire și toate bunătățile iubirii Tale. Luminează-ne să-i putem cinsti, să-i ascultăm, să nu-i întristăm, să-i ajutăm cât putem, să nu facem nimic în ascuns. Ajută-ne să fim cuminți în familie și să Te iubim pe Tine, pentru a preamări întotdeauna sfânt numele Tău. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU PRIETENI

       Păzește-ne, Doamne, de prietenii răi și prefăcuți, care nu urmează binele. Ferește-ne de orice împrejurare vătămătoare sufletului și de orice îndemn la rău.

       Luminează-ne să alegem întotdeauna prieteni buni, credincioși, care să fie copiii Tăi, să iubească Biserica Ta și să aibă purtare bună. Te rog, Doamne, să-i păzești pe toți bunii mei prieteni, să-i luminezi spre bine, să le dăruiești spor și bunăstare. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU ÎMPĂCARE

       Doamne, Cel ce Te-ai rugat pentru răstignitorii Tăi, Iubitorule de suflete, și ai poruncit și robilor Tăi să se roage pentru vrăjmași, iartă-i pe cei ce ne urăsc și ne apasă pe noi. Îndepărtează-ne de la orice răutate și vicleșug, îndreptându-ne către viața cea cu dragoste frățească și lucrătoare de bine. Pentru aceea, cu smerenie ne rugăm și într-un gând Te slăvim pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni. Amin.

(sunt câteva rugăciuni pe care le-am întâlnit în ”Carte de rugăciuni pentru copii”, tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura DOXOLOGIA a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2009)

Pasii Pelerinului - Biserica "Sfanta Treime" - Manastirea Samurcasesti (...

Manastirea "Duminica Sfintilor Romani"

ACATISTUL CĂTRE PREASFÂNTUL ȘI DE VIAȚĂ FĂCĂTORUL DUH DUMNEZEUL NOSTRU