Cei doi fii chemati a lucra in via tatalui

"Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Si, ducandu-se la cel dintai, i-a zis:
- Fiule, du-te astazi si lucreaza in via mea. Iar el, raspunzand, a zis: "Ma duc, Doamne", si nu s-a dus. Mergand la al doilea, i-a zis tot asa; acesta, raspunzand, a zi: "Nu vreau", apoi, caindu-se, s-a dus.
Care dintre acestia doi a facut dupa voia Tatalui? Zis-a Lui: Cel de-al doilea."
(NOUL TESTAMENT, SFANTA EVANGHELIE DUPA MATEI, cap.21, vs.28-31)

Aceasta este o parabola care apare intr-un manual de limba si literatura romana de clasa a VI-a.
Una dintre multele idei care se desprind este aceea de A NU PROMITE NIMANUI CEVA CE NU POTI SAU NU VREI SA FACI.
Sunt dezamagita de faptul ca, in viata de zi cu zi, exista (multe) persoane care, in fata, iti promit ca te ajuta, iar mai apoi ori uita, ori fac in asa fel incat sa nu te mai ajute; iti promit un lucru, iar mai apoi isi schimba atitudinea, nu-si mai tin promisiunea, te dau la o parte.
E si mai trist ca, in astfel de persoane, la un moment dat, iti pui toata increderea, ori chiar le consideri prietene apropiate. Iar la final, dezamagirea doare foarte tare, nemaivazut de tare.
Spun lucrul acesta, intrucat m-am confruntat si eu cu asa ceva... E trist... Mi s-a promis ajutorul, mi s-au solicitat, pentru aceasta, niste documente. Le-am scanat si le-am trimis. La sfarsit, mi se spune ca, de fapt, eu sunt cea care am dezinformat lumea.
Va intrebati care lume? Iata cum stau lucrurile:
Am fost invitata la emisiunea X, pentru a vorbi despre necazul meu.
Acolo, am intalnit avocatii Y si Z. Avocatul Y mi-a promis, in fata unui numar destul de mare de telespectatori, ajutorul, gratuit. Numai ca, pentru aceasta, urma sa-i trimit, prin e-mail (sau altcumva), prima decizie de pensionare. Cu gradul II de handicap locomotor.
I-am trimis acestui domn avocat Y mai multe decizii medicale, printre care si prima decizie, unde se poate distinge, clar, ce grad aveam. Insa, imi raspunde dumnealui, domnul avocat: "Din toate deciziile trimise nu reiese decat ca ati avut gradul I pana in 2002".
Bun, imi zic eu (in gand), la citirea acestui mesaj. Poate ca nu i-oi fi trimis si prima decizie (desi ma mir)?!??? Repet, asadar, operatiunea de trimitere a deciziei. Numai ca, de data aceasta, astept..., si tot astept..., astept raspunsul dumnealui, al domnului avocat. Care, vad eu, nu mai soseste... Poate nu verifica zilnic, sau la 2-3 zile, mailurile, insa... Nici astazi, nici ieri nu am primit raspuns... Stau si ma intreb: oare nu dumnealui, domnul avocat Y, s-a oferit sa ma ajute gratuit? Acum da inapoi? Adica una promite si ... alta face? De ce? Sau poate nu-i merge netul? Sau poate s-a defectat calculatorul? Ce trebuie sa fac? Sa mai astept? Cat? Pana cand? Cat timp?
OAMENI BUNI, ATUNCI CAND PROMITETI CEVA, TINETI-VA PROMISIUNEA, NU-I AMAGITI PE CEI DE LANGA VOI, CARE ISI PUN TOATE SPERANTELE IN DUMNEAVOASTRA!

P.S. Pe langa mesajul ... "impricinat", am mai trimis, de suparare, si urmatoarele (frumoase! - deh, sa ma laud si eu, ca... mi-au cam murit laudatorii ;) ) randuri:
"Tin sa mentionez ca Facultatea am terminat-o in 1999, examenul de licenta sustinandu-l si luandu-l in sesiunea iunie-iulie 1999. Cand am avut accidentul eram in penultimul an, la facultate. Mergeam la examene cu cadrul si cu taxiul.
In martie 1999 am fost trecuta de la gradul doi (2) la gradul intai (1), pana in luna martie a anului 2002, cand am fost trecuta iarasi la gradul doi (2).
In iunie 2002, am absolvit Studiile Aprofundate de Etnologie si Folclor. Cu nota maxima!
M-am incadrat in invatamant incepand cu luna spetembrie a anului 2002.
Am adus la cunostinta angajatorului ca sunt persoana cu handicap, in dosarele depuse la Inspectoratul sectorului 6 al Municipiului Bucuresti exista adeverinte medicale cu diagnosticele si aptitudinea pentru predare in invatamant, angajatorii au fost informati ca sunt persoana cu gradul II de handicap, la fel contabilii, care, din 2005, nu mi-au mai oprit impozit pe salariu, asa cum prevedea OUG 102/1999, completata si revizuita.
Imi spuneti, in e-mailul dumneavoastra, ca nu am meritat pensia. Cum nu am meritat-o, cand eram bolnava, dovada diagnosticele si rezultatele investigatiilor medicilor specialisti (neurologi, blaneologi)? Dar din 100 si ceva de ron, sau 200 sau 300 sau 430, ultima data, puteam trai? Imi puteam lua medicamentele necesare? Am facut o interventie chirurgicala la genunchi. Am dat medicilor si asistentelor 1000 ron. Mi s-a recomandat sa port incaltaminte ortopedica, speciala, ghete cu arc. Stiti cat costa? 335,70 lei. O pereche. Care tine 6 luni. Dupa 6 luni trebuie sa-mi procur altele. Casa de Sanatate OPSNAJ, unde sunt asigurata, de anul trecut nu mai are fonduri. In 2008, m-a ajutat sa-mi procur cele 3 fiole de arthrum, insa anul trecut si anul acesta nu a mai facut lucrul acesta, din lipsa de fonduri. Cererea mea de anul trecut inca se mai afla pe lista de asteptari. Am dat, anul trecut, 800 ron, pentru 3 fiole de arthrum. Am dat, anul acesta, tot 800 ron, pentru 5 fiole de Hyalgan. Plus alti 1000 ron, pentru interventia de nucleoplastie percutana, pentru hernia de disc pe care o am. Nu am mai avut bani sa-mi cumpar si Dostinexul, necesar pentru nodulul tumoral hipofizar cu care am fost diagnosticata in 2005, in urma investigatiilor efectuate la Institutul "Parhon".
Nu am meritat pensia de gradul II? Dar eu nu am handicap mintal, am doar un handicap locomotor. Sunt zile in care nu ma pot deplasa, insa am vecini binevoitori, care ma duc la scoala, cu masinile dumnealor. Sau iau taxiul. SI FAC LUCRURILE ACESTEA CA SA NU FIU O POVARA PENTRU PARINTII MEI, CARE SUNT BOLNAVI. CARE AU RENUNTAT, PENTRU MINE, LA A LUA MEDICAMENTELE DUMNEALOR, PENTRU A MA AJUTA PE MINE SA MERG.DIN CAUZA ACEASTA TATAL MEU ESTE IN SPITAL, LA TERAPIE INTENSIVA, DIN CAUZA ACEASTA MAMA ESTE FOARTE BOLNAVA.
Chiar nu aveam dreptul sa muncesc? De ce? Atata timp cat in Legile de protectie a persoanelor cu handicap scrie ca nu mi se impoziteaza salariul si ca sunt obligata sa imi caut de lucru, potrivit capacitatii fizice de munca si intelectuale, nu vad de ce nu am dreptul al munca si pensia de gradul II. Pentru ca o referire la o astfel de interdictie NU AM GASIT!
Va multumesc pentru ca mi-ati citit mesajul.
Va doresc toate cele bune!"

De ce am scris astfel mesajul? Pentru ca iata ce-mi scria domnul avocat Y:

"Buna ziua,
Ceea ce-mi scrieti aici este TOTAL diferit de ceea ce mi-ati spus anterior emisiunii si in emisiune, si, mai ales, schimba total solutia.
In mail-ul precedent mi-ati transmis decizia de incarare la invaliditate gr. 1 in perioada 2000 - 2002. Decizia de incadrare in gr. 2 fiind din 2003-dupa cum imi spuneti abia acum - este supusa Legii nr. 19/2000.
Cum am spus, DATA DECIZIEI raportat la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 califica solutia. Fiindca decizia dvs. este DUPA data intrarii in vigoare a legii, nu aveti dreptul la pensie de invaliditate gr. 2 daca mai puteati muncii, ceea ce ati dovedit prin prestarea activitatii didactice.
Nimeni nu va ingradeste dreptul la munca - puteti muncii - dar nimeni nu are obligatia sa va acorde asistenta sociala cand nu o meritati. Pensia si nu salariul v-a fost retrasa. Pentru ca nu ati meritat-o dar ati beneficiat de o asemenea asistenta sociala sub forma pensiei de invaliditate gr. 2, sunteti acum obligata sa o restituiti.
Faptul ca nu ati trecut in gr. 3 - unde era o pensie mult diminuata - este vina dvs. constand in aceea ca nu ati adus la cunostinta comisiei medicale faptul ca puteti muncii si ca sunteti salariata. Vina dvs. inlatura orice alta culpa raportat la aceasta cauza.
De aceea, solutia instantei mie imi apare drept corecta, astfel ca nu vad niciun motiv legitim de modificare.
Sunt revoltat ca v-ati folosit de numele meu pentru a beneficia de o ilegalitate pe care ati comis-o, ascunzandu-mi cu buna stiinta situatia de fapt, in contra intrebarilor directe. Or, pentru neadevar, eu nu pun umarul!
Av. ..."

E-mailul meu a fost:

"Doamne, ajuta!
Primul grad, acordat in 1998, a fost 2, dupa care, la 6 luni (in martie), a fost schimbat in I pana in 2002 sau 2003. Din 11 martie 2003 (ESTE FOARTE SIGUR LUCRUL ACESTA) am prmit gradul II. (Imi lipseste certificatul din 2002, intrucat acesta mi-a fost cerut, in original, de catre Primaria Sectorului 3, si nu l-am mai xeroxat inainte...)
Hotararea scrisa in condica, la data 12 mai 2010, INCA NU AM PRIMIT-O (verific zilnic cutia postala, pe 26 parintii au primit pensia, nu am primit nimic de la Tribunal). Pe siteul Tribunalului, pana acum o saptamana, scria: "actiune nefondata, cu recurs in 15 zile de la comunicare".
Intrucat pe 23 februarie 2010 am fost operata de hernie de disc, tatal meu m-a reprezentat in fata instantei."

Afisez, aici, si prima decizie. Poate o va vedea cineva si ii va spune acelui domn avocat Y ca PRIMA DECIZIE ASUPRA CAPACITATII DE MUNCA ARE GRADUL II (2), ASA CUM AM SPUS SI IN EMISIUNEA X.

Mesaj reluat. Veti intelege de ce...

Poezia a aparut in Ziarul "Lumina de Duminica", 6 iunie 2010, fiind publicata in pagina destinata copiilor.
Felicitari, puiule!

SCOALA „SFINTII MARTIRI BRÂNCOVENI”
Constanta, Str.Dumbrava Rosie, nr.57,Cod Postal 900613 ,
Dir. Pr. Prof. Adrian Chiaga , mobil: 0726 309556
tel: 0341417479, Tel / fax: 0241- 665354
site:

CLASA A V-A, sectiunea ”CINE ESTE DUMNEZEU MARE CA DUMNEZEUL NOSTRU”

Oprea Andrei-Alexndru - Scoala cu clasele I - VIII nr.81, Bucuresti - cu nota 9,67 - Premiul I pentru versuri de lauda inchinate Domnului-Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

FELICITARI, ANDREI!!!

P.S. Diploma am primit-o astazi, 27 mai 2010.
Din nou: FELICITARI!

Mi-a placut... Despre Sf.Nectarie

În pustiita lume, cu doruri prea deşarte,
A înflorit în taină un iubitor de carte,
Ce-a vrut ca tot ce-nvaţă, în adevăr să fie,
Gând transformat în faptă, exemplu cu tărie.

Dârzenia-i e blândă, el are darul milei,
Pe oameni îi ajută şi-aşteaptă geana Zilei;
Trăieşte-n veşnicie, deşi este în lume,
Cinsteşte-n toate cele al Domnului Sfânt nume.

Îi străluceşte chipul, îi străluceşte viața,
În orice loc slujeşte, fapta îi e măreaţă;
Cuvântul lui alină, ruga - vindecătoare,
Răbdarea lui sporește în orice-mprejurare!

Cu ochiul înspre moarte, ca punte înspre viaţă,
Păşeşte, Sfânt Episcop, fără să se oprească,
Păşeşte înspre inimi amarnic zăvorâte,
Pentru a le deschide în sfinte doruri, mute...

Moaştele-nmiresmate le-mparţi între biserici,
Dorind s-ajuţi pe oameni pierduţi în întuneric;
Reverşi minuni nespuse, cu har de la Stăpânul,
Nealinat nu pleacă, de la tine, niciunul!

Îţi mulţumim, Părinte, pentru oblăduire,
Picură har din ceruri, prin a ta mijlocire!

Autor: Prof. Religie Mirela Șova
__________________

Intrebari ale copilariei...

1.

De ce sunt stele pe cer?

(Selene, 9 ani)

Stelele stralucesc pe cer, pentru Bunatatea si prezenta de netagaduit a lui Dumnezeu, pentru a-i face pe oameni sa se roage mai mult, cu lacrimi adevarate, pentru ca oamenii sa plece genunchi smerit in fata icoanelor si sa-si ceara iertare, atunci cand gresesc.
Stelele sunt lacrimile oamenilor, care se inalta la Cer, la picioarele Tronului Celui Atotputernic si Multindurat. Sunt lacrimi de pocainta sau de multumire. Sunt lacrimi pe care le varsam atunci cand dam de vreun necaz si Ii cerem ajutorul Bunului Dumnezeu, Maicutei Sale, Sfintilor bineplacuti ai lor.

2.

Dumnezeu este chiar peste tot?

(George, 10 ani)

Da, pe Dumnezeu, chiar daca nu Il vedem, Il simtim la tot pasul, printr-o vorba buna primita din partea celor de langa noi, printr-o nota buna obtinuta la scoala, printr-un cadou primit de la ceilalti, rude ori prieteni. Chiar si in apostrofarile profesorilor, invatatorilor, parintilor Il intalnim pe Dumnezeu, pentru ca, prin graiul lor, primim sfatul cel bun, intelepciunea din Cer; chiar si atunci cand suntem bolnavi. Dumnezeu este in preajma noastra tot timpul, ne poarta de grija mereu.
Pe Dumnezeu Il intalnim in fiecare picatura de ploaie, in fiecare raza de soare sau de curcubeu, in fiecare clipa, din zori si pana-n seara...
Iubiti-L pe Dumnezeu si va inchinati Lui, caci Mare este Dumnezeu, "Carele face minuni"!

- va continua -

Desi cu intarziere, totusi...

"La Multi Ani!" Mamei mele, careia ii multumesc ca exista si ca ma ajuta oricand, iertandu-mi toate greselile, cum numai o MAMA poate sa ierte, si in fata careia plec genunchii inimii si ii sarut mana, ii sarut obrazul brazdat de lacrimile atator nopti nedormite, in care a vegheat la capataiul meu de copil, si inca mai vegheaza, cand tristetile-mi si incercarile vietii mele o cer... Sanatate, implinirea tuturor dorintelor si fie ca Sfintii Mari Imparati Constantin si mama sa, Elena, sa-ti daruiasca ocrotire vesnica, iar Domnul si Maicuta Domnului sa te aiba, mereu, in paza!
"La Multi Ani!" surorii mele, Marilena-Dana! Domnul sa-ti poarte pasii, cu intelepciune, pe cararea Vietii, daruindu-ti implinirea tuturor bunelor doriri si sanatate maxima!
"La Multi Ani!" doamnei Elena, mama sotiei Parintelui meu duhovnic. Multa sanatate si o viata linistita!
"La Multi Ani!" verisoarei mele, Dumitrescu Elena Daciana! Sa te binecuvinteze Dumnezeu si Sfintii Sai, in orice clipa a vietii tale!
"La Multi Ani!" sotiei PC Parinte Victor-Ovidiu Muresan, Parintele meu duhovnic din satul bunicilor mamei mele (str.Mlaci, sat Varatici, comuna Costesti, judetul Valcea)! Sa va ocroteasca Domnul drumul si fapta buna, sa va implneasca tot gandul bun! Sanatate si bucurii binecuvantate!
"La Multi Ani!" Elenei-Ligia Muresan! Sa "devieze" frumos pe blogul sau in continuare, pentru ca are mana de scriitor! Nu i-ar strica sa colaboreze, ca si jurnalist, urmand exemplul lui Bogza. Si... asteptam un volum, in acest sens! "La Multi Ani!" si numai impliniri, viata sa-ti fie plina de soare si flori (nu numai primite de la surioara ta)!
"La Multi Ani!" tuturor celor ce poarta numele Sfintilor Mari Imparati Constantin si mama sa, Elena!
"La Multi Ani!" si numai ganduri bune!

Acatistul Sfintilor Imparati Constantin si Elena

Constantin si Elena - Sfinti Imparati !

(21 mai)

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii stralucind pe cer mai mult decit soarele l-ai vazut si biruinta semnului Domnului bine ti-a descoperit, cu care intr-armindu-te pe toti vrajmasii i-ai biruit, acum si noua celor ce ne plecam genunchii inaintea icoanei tale, Sfinte Imparate Constantin, da-ne noua, impreuna cu buna ta maica, Imparateasa Elena, ajutor, celor ce cintam voua: Bucurati-va, parintii crestinilor!

Icosul 1

Ca un inger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca este Dumnezeu si Fiul lui Dumnezeu cel adevarat; pentru aceasta cintam tie acestea:
Bucura-te, al crestinilor numit de noi tata;
Bucura-te, ca singur Domnul Iisus in vis tie s-a aratat;
Bucura-te, caci cu semnul Sfintei Cruci te-a inarmat;
Bucura-te, ca pe Maxentie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucura-te, ca in Roma cu mare alai ai intrat;
Bucura-te, ca romanii cu bucurie imparat al lor te-au pus;
Bucura-te, ca in cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatra in mijlocul Romei ai pus;
Bucura-te, ca pe Sfinta Cruce ai scris: "Iisus Hristos NIKA", adica, cu acest semn vei birui;
Bucura-te, ca prin puterea crucii lui Hristos pe toti vrajmasii tai i-ai biruit;
Bucura-te, caci cu stirea si voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai imbolnavit;
Bucura-te, ca tie sfintii mai-marii apostolilor ti s-au aratat;
Bucura-te, ca prin invatatura Sfintului Ierarh Silvestru cu toata inima ai crezut in Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!

Condacul 2

Vazindu-te singur ca esti lepros cu trupul si cu sufletul, ai chemat in ajutor pe Dumnezeul crestinilor, iar Dumnezeu, nezabovind, ti-a trimis pe Sfintii Apostoli sa te mingiie si ti-a spus ce sa faci ca sa fii sanatos si, bucurindu-te de dumnezeiasca cercetare, ai cintat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Pe imparateasa Elena cea prea-cinstita, pe maica imparatului Constantin, cu bucurie sa ne adunam toti dreptcredinciosii crestini, impreuna cu monahii si monahiile si sa o laudam cu cintari ca acestea:
Bucura-te, ca esti nascuta din neam imparatesc;
Bucura-te, ca esti maica Sfintului Imparat Constantin;
Bucura-te, ca in Iisus Hristos ai crezut;
Bucura-te, ca in numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucura-te, caci cu sirguinta si cu multa evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucura-te, ca tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucura-te, ca acolo Crucea cea de viata facatoare ai aflat;
Bucura-te, ca Sfintei Cruci tu intii ai zis: "Bucura-te lemn fericit";
Bucura-te, caci cu mare veselie te-ai bucurat cind Sfinta Cruce pe cel mort l-a inviat;
Bucura-te, ca in Ierusalim biserica mare si prea frumoasa ai poruncit sa se zideasca;
Bucura-te, ca "Biserica Invierii Domnului Iisus Hristos" ai poruncit sa se numeasca;
Bucura-te, ca tu crestinilor ne esti ca o maica;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!

Condacul 3

Preacinstita imparateasa, noi credinciosii, impreuna cu clerul si cu toti monahii, catre tine nazuim in nevoile noastre; fii acum si noua pacatosilor grabnica folositoare, ca sa cintam cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Rivnitor fiind de Imparatia cea de sus, fericite imparate Constantin, Imparatului si Stapinului tuturor cu minte curata crezind, te-ai botezat; pentru aceasta cintam tie asa:
Bucura-te, ca in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh te-ai botezat;
Bucura-te, ca in timpul botezului mina Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucura-te, ca boala leprei ca niste solzi de pe tine a cazut;
Bucura-te, ca in haine albe imbracindu-te, imparat crestin te-ai numit;
Bucura-te, ca tuturor paginilor a se boteza le-ai poruncit si crestini sa se numeasca;
Bucura-te, ca tu capistile idolilor ai poruncit sa se risipeasca;
Bucura-te, ca sfinte biserici in numele lui Iisus Hristos ai poruncit sa se zideasca;
Bucura-te, ca pe sfinta maica Elena cu multa cinste si avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucura-te, intre imparati cel dintii crestin;
Bucura-te, ca in toata lumea cu botezul tau mare bucurie ai facut;
Bucura-te, ca paginii, cautind la tine, crestini s-au facut;
Bucura-te, ca si noi, clerul mirean si calugaresc, desi pacatosi fiind, iti cintam laude si mariri totdeauna;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!

Condacul al 4-lea

Pomenirea binecredinciosului imparat Constantin ca niste mir de mult pret, astazi a rasarit, caci de Hristos dorind, pe idoli a defaimat; pentru aceasta, dupa vrednicie, impreuna cu tine cintam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Tie, celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare Cuvintului lui Dumnezeu, Care pentru buna cucernicia ta te-a impodobit cu multa cinste, ca pe o imparateasa a crestinilor, cu bucurie iti aducem aceste laude:
Bucura-te, ca in Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucura-te, ca pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai infrumusetat;
Bucura-te, ca impreuna cu fiul tau, imparatul Constantin, Sfinta Cruce in miini o tineti;
Bucura-te, ca o parte din lemnul crucii celei de viata facatoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucura-te, ca si sfintelor piroane pe cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecatoare, iar tu in miini le-ai purtat;
Bucura-te, ca dupa botez cu dreapta credinta lui Hristos ai slujit;
Bucura-te, ca intotdeauna pe saraci ai miluit;
Bucura-te, ca tu cu toate faptele bune te-ai impodobit;
Bucura-te, ca pentru viata ta cea buna pe pamint de multa cinste te-ai invrednicit;
Bucura-te, ca toate neamurile crestine ca pe o imparateasa binecredincioasa te cinstesc;
Bucura-te, ca slabind de osteneli si de blindete, aproape de sfirsitul vietii ai ajuns;
Bucura-te, ca bine-placind lui Dumnezeu, te-ai mutat din viata aceasta, la viata cea vesnica;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!

Condacul al 5-lea

Cu mare rivna te-ai straduit Sfinte Imparate Constantin, sa raspindesti crestinismul in tot imperiul tau, precum si in toata lumea; drept aceea multe si drepte hotariri ai luat pentru a aduce la bun sfirsit acest act crestinesc, precum si de a curati diferitele eresuri ce o data cu crestinismul intemeiat au rasarit ca neghinele in holda dreptei credinte; pentru aceasta impreuna cu tine cintam lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ai adunat, preafericite imparate Constantin, sobor de parinti de Dumnezeu purtatori si printr-insii inimile tuturor cele inviforate de blestematul eres al lui Arie le-ai intarit sa slaveasca pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care iti aducem tie laudele acestea:
Bucura-te, ca soborul cel dintii al celor trei sute optsprezece sfinti parinti cu porunca ta in Niceea s-au adunat;
Bucura-te, ca prin lupte mari credinta cea dreapta s-a luminat;
Bucura-te, ca Arie de la sobor a ramas rusinat;
Bucura-te, ca necredinciosul Arie in veci cu diavolii este bagat in iad;
Bucura-te, ca noi crestinii de la tine cu dreapta credinta sintem luminati;
Bucura-te, ca pe Domnul nostru Iisus Hristos in toata lumea L-ai propovaduit a fi Fiul lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca prin crestinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucura-te, ca prin aflarea Sfintei Cruci dusmanii ei se tinguiesc;
Bucura-te, ca prin insemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucura-te, ca impreuna cu sfinta maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos in miini o tineti;
Bucura-te, ca o parte din lemnul crucii adus de sfinta maica ta, imparateasa Elena, in sfintele tale miini ai primit-o;
Bucura-te, ca noua fratilor in Hristos esti rugator mare catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!

Condacul al 6-lea

Ca si cu o porfira te-ai imbracat, marite, cu milostivirea, si ca si cu o hlamida cu bunele blindeti te-ai impodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslavim pe Dumnezeu, zicind: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Dar cum vom cinta mai cu vrednicie, sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lauda frumusetea bunatatilor tale, cinstita Elena, cele cistigate in ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce stie a cinsti pe cei drepti; pentru aceasta noi iti cintam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ceea ce sfintul tau suflet cu mare cinste in ceruri de ingeri este suit;
Bucura-te, ca in lumina cea prea stralucita pe Dumnezeu ai vazut;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu-Cuvintul si preacuratei Maicii Lui, cazind, te-ai inchinat;
Bucura-te, ca locasurile cele prea frumoase ale sfintilor le-ai cercetat;
Bucura-te, ca si frumusetile raiului toate ti le-a aratat;
Bucura-te, ca pe cele ce ochiul omenesc nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, acum tu luminat te indulcesti de ele;
Bucura-te, ca intru Imparatia cerurilor te-ai salasluit;
Bucura-te, imparateasa, caci cu Imparateasa cerurilor impreuna esti petrecatoare;
Bucura-te, ca impreuna cu arhangheli esti vorbitoare
Bucura-te, ca impreuna cu ingerii cinti lui Dumnezeu cintare;
Bucura-te, ca si noi nevrednicii iti cintam cintare veselitoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!

Condacul al 7-lea

Si dupa deprinderi si dupa ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu si vrednica de minuni, fericita imparateasa Elena; pentru aceasta cu credinta si cu evlavie mare, noi, cei ce sintem luminati prin harul lui Dumnezeu, cintare veselitoare cintam: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor al lui Dumnezeu ai facut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor si al paginilor, cu baia botezului luminindu-i; pentru aceasta te laudam, zicind:
Bucura-te, ca intocmai cu apostolii, de la Dumnezeu esti cinstit;
Bucura-te, caci cit ai trait multe milostenii si faceri de bine ai facut;
Bucura-te, ca, dupa multe osteneli, nevointe si griji, la fericit sfirsit ai ajuns;
Bucura-te, ca, dupa putina boala, ai adormit si sufletul de trup s-a despartit, zburind la cer;
Bucura-te, ca arhanghelii cu frumoase cintari ingeresti la ceruri te-au suit;
Bucura-te, ca scaunului Sfintei Treimi te-ai inchinat;
Bucura-te, ca Sfintii Apostoli inaintea lui Dumnezeu te-au laudat;
Bucura-te, ca sfintii mucenici si cuviosii si toti dreptii cu cinste ti-au iesit inainte;
Bucura-te, ca bunatatile raiului le mostenesti acum si in vecii nesfirsiti;
Bucura-te, ca intru Imparatia cerurilor acum si totdeauna vietuiesti;
Bucura-te, ca si noi, impreuna cu monahii si cu pustnicii, toti, intr-un glas iti cintam asa:
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!

Condacul al 8-lea

Mormintul tau, unde odihneste sfintitul si cinstitul tau trup, imparate Constantin, raze de dumnezeiesti vindecari izvoraste celor ce cu credinta se apropie, iar noua celor ce vietuim in dreapta credinta, te rugam, ca impreuna cu buna ta maica Elena, sa ne dati mina de ajutor, celor ce cintam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cit este de luminat sufletul tau, marita imparateasa Elena, lauda femeilor, ca acum esti in ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta iti cintam asa:
Bucura-te, aflarea cinstitei cruci;
Bucura-te, a ei vrednica inchinatoare;
Bucura-te, ca prin al crucii ajutor crestinilor ai fost izbavitoare;
Bucura-te, ca prin cruce te-ai facut lui Hristos urmatoare;
Bucura-te, a stapinirii iadului si a satanei invingatoare;
Bucura-te, a cerestii mariri mostenitoare in veci;
Bucura-te, a celor gresiti si pacatosi, catre Dumnezeu mijlocitoare;
Bucura-te, a judecatorilor celor rai buna indreptatoare;
Bucura-te, a celor din nevoi grabnica ajutatoare;
Bucura-te, de patimile noastre trupesti si sufletesti izbavitoare;
Bucura-te, a bolnavilor buna tamaduitoare;
Bucura-te, a tuturor binecredinciosilor crestini buna ajutatoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!

Condacul al 9-lea

Cu sfintenie a ta viata savirsindu-ti, cu sfintii acum esti salasluita, plina fiind de sfintenie si de lumina nespusa; pentru aceasta ne luminezi si pe noi cei intunecati cu pacatele, ca, luind prin tine iertare, sa cintam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe Imparatul si Ziditorul tuturor cinstindu-L, imparate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a invrednicit pe tine in ceruri de mare slava; pentru aceasta iti cintam tie aceste laude:
Bucura-te, ca Preacuviosului Paisie, singur i-ai spus ca esti cinstit impreuna cu sfintii;
Bucura-te, ca, sfint fiind, te rogi pentru noi catre Domnul Dumnezeu;
Bucura-te, ca noi pacatosii avem mare nadejde in rugaciunile tale;
Bucura-te, ca noi in nevoi chemam numele tau si tu ne auzi;
Bucura-te, ca in necazuri ne esti noua mare bucurie;
Bucura-te, margaritarul nostru cel de mult pret;
Bucura-te, cel ce esti pentru noi soare luminos;
Bucura-te, ca pe idoli i-ai dat iadului celui intunecos;
Bucura-te, ca demonii fug, izgoniti fiind cu puterea rugaciunii tale;
Bucura-te, ca tu esti lauda cirmuitorilor crestini;
Bucura-te, turnul cel nebiruit al crestinilor ortodocsi;
Bucura-te, al manastirilor si al bisericilor noastre mare aparator;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!

Condacul al 10-lea

Din cer ca si Pavel te-a vinat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, invatindu-te ca sa-L cinstesti pe Acesta ca pe Imparatul cel Unul; si cu adevarat crezind intru El, L-ai cinstit, aducind lumea toata la credinta Lui, ca sa-I cinte neincetat: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Imparateasa Elena, sfinta de Domnul Hristos aleasa, milostiveste-te spre noi si lumineaza sufletele noastre cele intunecate cu pacatele, netrecind cu vederea sufletele si rugaciunile noastre si primind multumirile noastre acestea:
Bucura-te, trandafir prea frumos mirositor al raiului;
Bucura-te, crin alb rasarit in gradina cea de sus a raiului ceresc;
Bucura-te, imparateasa duhovniceasca;
Bucura-te, a dreptei credinte propovaduitoare;
Bucura-te, a inchinarii de idoli surpatoare;
Bucura-te, a eresurilor pierzatoare;
Bucura-te, a rautatilor dusmanilor izgonitoare;
Bucura-te, in nevoile noastre ajutatoare;
Bucura-te, catre Dumnezeu a noastra mijlocitoare;
Bucura-te, de bucurii duhovnicesti aducatoare;
Bucura-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucura-te, a obstii crestinesti povatuitoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!

Condacul al 11-lea

Acestea zicind, ma linistesc cu sufletul si ma bucur; nu ma tem de tot ce vor urzi impotriva mea vrajmasii mei, pentru ca te am pe tine, imparateasa Elena, puternica ajutatoare in toate nevoile; drept aceea impreuna cu ingerii preaslavesc pe Dumnezeu cu cintarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Dat-ai, preadulce, Iisuse, bine-credinciosului imparat Constantin, intelepciunea lui Solomon, blindetile lui David, dreapta credinta a apostolilor si puterea lui Samson asupra vrajmasilor; pentru aceasta si noi il cinstim cu laude, zicind:
Bucura-te, decit toti imparatii mai intiiule si alesule al lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca pe Domnul nostru Iisus Hristos tie Tatal ti L-a descoperit;
Bucura-te, ca pe Acesta Dumnezeu adevarat L-ai propovaduit;
Bucura-te, luminatorule al cerestii cunostinte;
Bucura-te, ca prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slavit;
Bucura-te, ca prin tine Crucea Domnului Hristos se cinsteste;
Bucura-te, al luminii celei nemarginite privitorule;
Bucura-te, ca prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credinta;
Bucura-te, ca prin tine s-a izgonit intunericul relei credinte;
Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima si luminat cu sufletul;
Bucura-te, ca pe noi cei slabi ne intaresti cu rabdare;
Bucura-te, ca de la milostivul Dumnezeu ne mijlocesti noua mintuire;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!

Condacul al 12-lea

Darurile cele prea bogate si mai bune le primesti acum de la Dumnezeu, Sfinte Imparate Constantin, veselindu-te ca un imparat in ceruri; pentru aceasta si binecredinciosul domn Brincoveanu Constantin intru al tau nume a zidit sfinte manastiri Domnului, iar noi, bucurindu-ne, cintam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Niciodata nu vom tacea a vesti minunile tale; in glas mare vom cinta praznuirea ta si dupa cuviinta iti aducem multumire pentru toate facerile de bine ce ne faci noua, Sfinta Imparateasa Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucura-te, imparateasa smerita si prea iubita;
Bucura-te, comoara de bunatati nedesertata;
Bucura-te, a celor ce te roaga cu credinta ocrotitoare neobosita;
Bucura-te, a vrajmasilor sfintelor manastiri izbavitoare;
Bucura-te, ca celor ce te cinstesc pe tine le esti buna mingiietoare;
Bucura-te, ca de sus din ceruri privesti si le ajuti celor ce se roaga tie;
Bucura-te, ca inaintea Preasfintei Treimi stind, te rogi pentru noi;
Bucura-te, ca si la preacurata Nascatoare de Dumnezeu mijlocesti pentru noi;
Bucura-te, ca a ta fericire in ceruri in veci nu se sfirseste;
Bucura-te, ca impreuna cu fiul tau, imparatul Constantin, intru imparatia lui Dumnezeu te veselesti;
Bucura-te, a trupurilor noastre de patimi tamaduitoare;
Bucura-te, ca sfintele tale rugaciuni sint pentru noi toti folositoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!

Condacul al 13-lea

Luminatori care ati luminat lumea cu dreapta credinta, voi cu adevarat v-ati aratat, de Dumnezeu incununatilor Imparati Constantin si Elena; primiti acum si rugaciunile noastre si le duceti Imparatului Hristos, pe care Il slavim ca pe Unul ce v-a incununat pe voi, cintindu-I cu voi si cu toate ostile ceresti: Aliluia!

(Acest Condac se zice de trei ori.)

Apoi iarasi se zice Icosul intai si Condacul intai.)

Rugaciunea intai catre Sfintii Imparati Constantin si Elena

Sfintilor Imparati Constantin si Elena, dupa Dumnezeu si Maica Domnului, voi sinteti nadejdea noastra si folositorii nostri; voi ne sinteti noua bucurie in vremea necazului, voi ne ocrotiti in nevoi si ne ajutati. Voi sfintelor manastiri si biserici le sinteti pazitori; pentru aceasta cadem inaintea voastra cu lacrimi, rugindu-va sa nu incetati a ne ajuta noua neputinciosilor, ci mijlociti la Dumnezeu si la preacurata Lui Maica si pururea Fecioara Maria, ca si pe noi sa ne pazeasca fara prihana si pe toti sa ne intareasca in credinta, pina la sfirsitul vietii, spre mintuirea sufletelor noastre. Amin.

Rugaciunea a doua catre Sfintii Imparati Constantin si Elena

Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cei ce sinteti mai cinstiti decit toti imparatii, alesii lui Dumnezeu, cazind inaintea voastra cu lacrimi va rugam: Dati-ne mingiiere si noua celor ce sintem in necazuri; voi sinteti mijlocitori Sfintei Treimi si puteti sa ne ajutati noua. Auziti-ne si pe noi acum, alungati de la noi necazurile si nevoile ce vin asupra noastra in aceasta vremelnica viata si vindecati neputintele noastre, tamaduiti bolile noastre, potoliti rautatea noastra, izgoniti pe vrajmasii nostri vazuti si nevazuti. Dati-ne noua ca in pace si in liniste sa traim; ajutati-ne noua cu sfintele voastre rugaciuni. Pentru mintuirea sufletelor noastre faceti mila cu noi acum, cind cu frica si cu umilinta zicem catre voi asa: Bucurati-va, parintii crestinilor. Amin.

Hristos a inviat! Felicitari participantilor, felicitari premiantilor! Felicitari organizatorilor!

SCOALA „SFINTII MARTIRI BRÂNCOVENI”
Constanta, Str.Dumbrava Rosie, nr.57,Cod Postal 900613 ,
Dir. Pr. Prof. Adrian Chiaga , mobil: 0726 309556
tel: 0341417479, Tel / fax: 0241- 665354
site:
CLASA A V-A, sectiunea ”CINE ESTE DUMNEZEU MARE CA DUMNEZEUL NOSTRU”

Oprea Andrei-Alexndru - Scoala cu clasele I - VIII nr.81, Bucuresti - cu nota 9,67 - Premiul I pentru versuri de lauda inchinate Domnului-Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

FELICITARI, ANDREI!!!

Cuvant - Dor - Simtamant

Vino, Doamne,
Curata-mi gandul,
Vezi-mi cuvantul -
Rug aprins de dor si material...

Vino, Doamne,
Ridica-mi privirea,
Vezi-mi simtirea
Alba si de... real...

Vino, Doamne,
Ia-mi si orbirea,
Ia-mi marginirea
Grea, de metal...

Vino, Doamne,
Fulguie-mi in soapte
Dorul in noapte,
Dor de Dumnezeu-Doamne,
Cuvant...

Vino, Doamne,
Da-mi simtamant!

Nicoleta Enculescu,
Bucuresti, 18 ianuarie 2010

Acatistul Sfantului Apostol Simon Zilotul (10 mai)

Moastele Sfantului se gasesc si la noi, in Bucuresti, la Biserica Podeanu, strada Dorna, nr.70, sector 1, la intersectia Bd-ului Ion Mihalache cu Calea Grivitei. Se poate ajunge aici cu ajutorul metroului, pana la statia "1 Mai", dar si cu autobuzul 300, cu tramvaiul 42 etc..

"Parintele Vasile a vorbit despre felul minunat in care moastele au ajuns la biserica Podeanu: "O taina nestiuta a fost prezenta, in aceasta parohie, a moastelor Sfantului Simon Zilotul. Ele au fost aduse aici inca din 1971, atunci cand episcopul Valerian (n.r. Preasfintitul Valerian Zaharia - episcop al Oradiei) a venit si s-a salasluit intr-una din casele parohiale ale acestei parohii. Din 1971 si pana in 1996, a fost cu adevarat o taina. Episcopul Valerian era cel care pastra moastele Sf. Apostol Simon Zilotul, se inchina lor si nu lasa pe nimeni sa intre in acea camera, decat numai pe cei apropiati. Inainte de a-si da sfarsitul in mainile lui Dumnezeu a lasat ca aceasta taina sa fie cunoscuta.

Trebuie sa mai amintim faptul ca Biserica Podeanu adaposteste si o bucatita din Sfanta Cruce".

Condacul 1

Pe cel ce cu ravna apostoleasca, a asezat in suflete oamenilor invataturile intelepciunii cu laude sa-L fericim pe Simon de Dumnezeu graitorul. Ca inaintea Scaunului Slavei sta si impreuna cu ceilalti Apostoli in ceruri se veseleste, rugandu-se neincetat pentru noi, cei ce-L cinstim si ne inchinam Sfintelor sale Moaste cantandu-i: Bucura-te Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule.

Icosul 1

Impreuna cu Domnul Hristos, din Galileea ai fost, Apostole Sfinte, iar inainte de chemarea ta la Apostolat, buna invatatura primind si legea cu frica respectand, ai facut parte din tagma Zelotilor. La varsta casatoriei ajungand, mireasa ti-ai ales si nunta la Cana Galileii ai facut, unde Domnul impreuna cu Maica Sa si Ucenicii Sai au venit, iar apa in vin a prefacut minune pe care vazand-o L-ai urmat pe Hristos pentru care noi te laudam, zicand:

Bucura-te, cel ce din Cana Galilei impreuna cu Domnul ai fost;
Bucura-te, cel ce dintre zeloti la Apostolat ai fost chemat;
Bucura-te, cel ce, ca mire, pe Mirele Hristos L-ai primit;
Bucura-te, cel mai cinstit dintre toti cati in Cana Galileei au fost;
Bucura-te, cel ce i-ai bucurat pe toti cei ce la nunta au venit;
Bucura-te, pricinuitorule al celei dintai minuni a lui Hristos;
Bucura-te, cel ce din vinul cel minunat ai gustat;
Bucura-te, ca atunci bucuria minunii Dumnezeirii ai aflat;
Bucura-te, cel dintai graitorule al minunilor lui Hristos;
Bucura-te, cel ce Nunta prin venirea lui Hristos, Taina ai aratat;
Bucura-te, intre miri, cei dintai de Hristos binecuvantat;
Bucura-te, cel ce la nunta ta si pe Apostoli i-ai chemat;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 2

Apostole Simone, cel ce ai fost numit Cananeul de catre Evanghelistul Matei si fiind din Cana Galileii, de Hristos Domnul Apostol, ai fost ales, iar dupa nunta, impreuna cu ceilalti Ucenici, pe Domnul L-ai urmat, drept pentru care-ti aducem laude, cantand impreuna lui Dumnezeu: ALILUIA.

Icosul 2

Minunata ravna avand Simone, intelepteste Evanghelistul Ioan, “Zilotul” te-a numit, tu mirele cel din Cana Galileii, ca vazand pe Hristos binecuvantand si prefacand apa in vin, de dumnezeiasca dragoste te-ai umplut si Apostol si prieten al Domnului ai devenit, pe tine insuti lucrator de dumnezeiesti minuni Mantuitorul te-a aratat, dandu-ti putere cu milostivirea bunatatii Sale. Pentru aceasta, noi, cei ce ne inchinam Sfintelor tale Moaste, iti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, Apostole, cel ce cu nume de ravna ai fost numit;
Bucura-te, cel ce la nunta ta, pe Hristos L-ai chemat;
Bucura-te, cel ce pe Hristos intaia oara, in casa ta L-ai primit;
Bucura-te, mire fericit, ca Mantuitorul in casa ta Dumnezeiestile Sale minuni intai le-a aratat;
Bucura-te, cel ce minunea vazand de apostoleasca ravna te-ai umplut;
Bucura-te, cel ce indata pe Hristos L-ai urmat;
Bucura-te, cel ce Apostol al Domnului ai fost ales;
Bucura-te, al invataturilor lui Hristos propovaduitorule;
Bucura-te, cel ce pentru Hristos, casa si prietenii ai lasat;
Bucura-te, cel ce impreuna cu ceilalti apostoli in ogorul Domnului ai lucrat;
Bucura-te, al tainelor lui Hristos vestitorule;
Bucura-te, al nostru catre Domnul Dumnezeul rugatorule;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 3

Simone cel minunat, lauda Apostolilor, invatatorul cel luminat al paganilor, care cu invataturile primite de la Hristos, i-ai adapat pe toti cei ce doreau cu caldura cunostinta de Dumnezeu, multumire aducem tie, iar Mantuitorului nostru cantarea: ALILUIA.

Icosul 3

Stralucirea Duhului peste tine s-a pogorat in chip de foc si dumnezeiesc vas te-a facut pe tine Apostole, cel ce cu osardie ai alungat negura paganatatii iar lumea ai luminat cu invatatura Lui Hristos si cu stralucirea prea inteleptelor tale cuvinte la adevarata credinta pe multi i-ai adus. Pentru aceea si noi te laudam pe tine cantand:

Bucura-te, Simone, de Dumnezeu inteleptite si preafericite;
Bucura-te, cel ce prin viata curata, ales al Domnului te-ai aratat;
Bucura-te, propovaduitorule al tainelor lui Hristos;
Bucura-te, ritorul cel bine-graitor al Bisericii;
Bucura-te, mare invatator al neamurilor;
Bucura-te, al credinciosilor nascator, prin ravna propovaduirii;
Bucura-te, prin cuvantul caruia intunericul s-a alungat;
Bucura-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucura-te, lumina celor intunecati cu paganatatea;
Bucura-te, luminatorul cerestilor cunostinte;
Bucura-te, lumina mai stralucitoare decat soarele;
Bucura-te, primitorul Duhului Sfant, care ti-a daruit stralucirea;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 4

La Cana Galileii, Apostole Nascatoarea de Dumnezeu era alaturi de tine, iar la nunta au fost chemati si Iisus si Ucenicii Sai si pentru ca nu mai era vin, Maica lui Dumnezeu L-a rugat pe Hristos sa faca minunea, drept pentru care te socotim pe tine mare si intai rugator al Maicii Domnului. Pentru aceasta impreuna cu toti cei ce te cinstesc pe Tine ii cantam: ALILUIA.

Icosul 4

Dupa porunca Maicii lui Dumnezeu, cei ce slujeau au adus vasele cele facute din piatra, care luau fiecare cate doua sau trei vedre, si dupa cum le-a zis, cu apa pe toate pana sus le-au umplut. Apoi dupa ce Mantuitorul apa in vin a prefacut, inceput al minunilor s-a petrecut, drept pentru care pe tine pricinuitorul minunii te laudam zicand:

Bucura-te, mirele sufletelor curate;
Bucura-te, cel ce pe Hristos la nunta L-a primit;
Bucura-te, mirele din Cana, cel pururea binecuvantat;
Bucura-te, cel ce la cererea Maicii Domnului, primitor al minunii te-ai aratat;
Bucura-te, cel ce nunta cu alai dumnezeiesc ai primit;
Bucura-te, cel ce, ca mire, de Nascatoarea de Dumnezeu ai fost ocrotit;
Bucura-te, cel ce mire prea cinstit te-ai aratat;
Bucura-te, cel ce impreuna cu nasii te-ai minunat;
Bucura-te, ca impreuna cu nasii vinul cel dumnezeiesc ati gustat;
Bucura-te, cel ce dai binecuvantarea ta, celor ce pentru bucuria nuntii tie cu credinta se roaga;
Bucura-te, cel ce ocrotitor al mirilor te-ai aratat;
Bucura-te, cel ce dezlegi inimile tuturor celor ce prin tine se roaga pentru nunta cinstita;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 5

Sfinte Apostole, dupa ce Mantuitorul a savarsit la Cana Galileii minunea, inima ta s-a lipit de dragostea lui si te-ai invrednicit a-I fi ucenic cu mult zel pentru toata viata si ti-ai aratat ravna si stradania de a-I sluji prin cuvant si cu viata ta bineplacuta, pentru care noi cei ce ne plecam genunchii inaintea sfintelor tale Moaste, multumind cantam lui Dumnezeu: ALILUIA.

Icosul 5

Ravnitorul propovaduitor Apostol al lui Hristos, inaintea paganilor si tiranilor ai predicat pe Dumnezeu Cuvantul ajungand pana in Egipt si Mauritania si aprinzand in sufletele oamenilor, candela nestinsa a marturisirii lui Hristos. Drept aceea toti te socoteau pe tine, mare ucenic al Domnului, pentru care noi te cinstim si ne inchinam sfintelor tale Moaste zicand:

Bucura-te, cel ce pe locuitorii Egiptului i-ai increstinat;
Bucura-te, cel ce in Mauritania Cuvantul lui Dumnezeu cunoscut L-ai facut;
Bucura-te, cel ce peste tot ca si cunoscator al minunilor lui Hristos ai propovaduit;
Bucura-te, cel ce familii de crestini ai format;
Bucura-te, cel ce peste tot pe mirii i-ai binecuvantat;
Bucura-te, cel ce aduci binecuvantarea in familii;
Bucura-te, cel ce esti ocrotitorul familiilor crestine;
Bucura-te, cel ce pretutindeni ai insuflat nadejdea mantuirii;
Bucura-te, cel ce pe parinti si pe copii la Hrisos i-ai adus;
Bucura-te, cel ce ai descoperit oamenilor pe Hristos;
Bucura-te, cel ce ai izbavit pe oameni de inchinarea la idoli;
Bucura-te, al minunilor lui Dumnezeu bun lucrator;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 6

Cu darul dat tie de Dumnezeu, intrutot laudate Apostole Simone, duhurile cele rele care invrajbesc pe oameni, cu cuvantul tau se izbavesc si toate neintelegerile din familii se izgonesc, bolile fug, multimea patimilor sufletesti se indeparteaza, drept pentru care cantam lui Dumnezeu alaturi de tine: ALILUIA.

Icosul 6

Prin darul dat tie de Dumnezeu, Sfinte Apostole Simone, ti-a poruncit tie cu limba noua, cu care niciodata nu ai grait, sa vestesti Cuvantul pana in Britania, dupa care intorcandu-te in partile rasaritului, in tara Persilor ai propovaduit pe Dumnezeu Cel din Treime marit, pentru care-ti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce pana in Britania Cuvantul lui Dumnezeu L-ai facut cunoscut neamurilor;
Bucura-te, cel ce in limbi noi ai grait;
Bucura-te, cel ce peste serpi si scorpii ai calcat;
Bucura-te, cel ce neamurile le-ai botezat;
Bucura-te, cel ce bolnavi ai tamaduit;
Bucura-te, cel prin care durerile sufletesti s-au tamaduit;
Bucura-te, cel ce pe cei din intuneric i-ai izbavit;
Bucura-te, cel ce pe demoni cu puterea lui Hristos i-ai izgonit;
Bucura-te, ca in numele lui Hristos alese minuni ai facut;
Bucura-te, prin care lumea de cei rau s-a mantuit;
Bucura-te, prin care intunericul s-a risipit;
Bucura-te, ca impreuna cu ingerii esti lui Dumnezeu laudator;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorulel

Condacul 7

Vazand inmultirea crestinilor in a lor tara, persanii ce nu cunosteau adevarata credinta, prinzandu-te Apostole te-au supus la nenumarate chinuri si patimi pe care le-ai rabdat cu multa barbatie in timp ce slaveai pe Dumnezeu si cantai: ALILUIA.

Icosul 7

Margaritarul cel de mare pret, cel ascuns al inimii tale, in lume l-ai pus inainte Sfinte Apostole Simone si tuturor l-ai propovaduit, ca Nascatoarea de Dumnezeu fiind alaturi la nunta ta din Cana Galileii, ti-a pricinuit minunea prefacerii apei in vin, invatandu-i pe toti ca mult poate rugaciunea Maicii spre imblanzirea Stapanului, pentru care si noi aducem cantare graind:

Bucura-te, al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu laudator;
Bucura-te, ca impreuna cu Apostolii pe Maica lui Dumnezeu ai cinstit;
Bucura-te, cel ce cu Apostolii Nascatoarei de Dumnezeu impreuna v-ati rugat;
Bucura-te, cel ce Fecioarei Maria cantari de multumire i-ai adus;
Bucura-te, cel ce ai aratat ca Maica Stapanului pe cele in lipsa le implineste; Bucura-te, cel ce pe Maica Domnului, ca pe izvorul bunatatilor ai vestit;
Bucura-te, prin care lumea pe Stapana Cerurilor a cunoscut;
Bucura-te, cel prin care credinta s-a raspandit;
Bucura-te, cel ce la rastignirea Fiului pe mama Lui Iisus ai sprijinit;
Bucura-te, cel ce galileean fiind de Sfanta Fecioara apropiat ai fost;
Bucura-te, cel ce ai aratat oamenilor folosul rugaciunilor facute catre Maica Domnului;
Bucura-te, partasule al tainelor lui Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 8

Intre cei de sus stand inaintea Stapanului, Celui ce te-a preamarit pe tine, si luminat ucenic al Sau te-a aratat, Apostole Simone, indrepteaza viata noastra cu puterea rugaciunilor tale si lumineaza-i pe toti cei care se inchina Sfintelor Tale Moaste si savarsesc cu credinta pomenirea ta laudand pe Dumnezeu cu cantarea: ALILUIA.

Icosul 8

Aratat te-ai facut marginilor lumii cu lumina stralucind si focul Duhului Sfant luand, in chip luminos oamenilor te-ai aratat Apostole a lui Hristos Simone, cel ce ai zis celor ce te chinuiau: “ravnind patima ta Hristoase, sufar moarte pe cruce rastignire rabdand” pentru care cu umilinta cantam:

Bucura-te, cel cei ai urmat si in patimire pe Hristos Domnul;
Bucura-te, intaiule mire care marturisind pe Hristos ai fost rastignit;
Bucura-te, cel ce si in Africa ai fost prigonit;
Bucura-te, cel ce pe Hristos in Britania L-ai vestit;
Bucura-te, cel ce in Rasarit te-ai intors;
Bucura-te, cel ce in tara Persilor prigoane ai rabdat;
Bucura-te, cel ce peste tot mania paganilor ti-ai atras;
Bucura-te, cel ce in Persia ai fost pentru ultima oara intemnitat;
Bucura-te, cel ce in orasul Snanir credinciosii te-au slavit;
Bucura-te, cel ce si in temnita pe Hristos L-ai vestit;
Bucura-te, cel ce multi ucenici in Persia ai avut;
Bucura-te, ca multi dintre ei impreuna cu tine au patimit;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 9

Cel ce pe Hristos L-ai marturisit Apostole Simone, cel ce urmarea Lui in toata viata ta ai cautat, Evanghelia pretutindeni cunoscuta facand, ai fost intru totul urmas al Domnului si ca si ceilalti Ucenici la moarte ai fost osandit, pe cruce rastignit si apoi ingropat ca unul ce ai avut ravna fierbinte catre invatatorul, pentru care te laudam si impreuna cantam: ALILUIA.

Icosul 9

Sa laudam, sa binecuvantam si cu cantari sa cinstim pe Apostolul si ucenicul lui Hristos, pe preacinstitul Simon, care pretutindeni a slavit minunile Domnului si care cu moarte pe cruce s-a proslavit, Stapanului Sau pana la moarte urmand si cale la ceruri facandu-si, drept pentru care laude ca acestea ii aducem:

Bucura-te, cel ce prin rastignirea ta ai urmat intru toate pe Domnul;
Bucura-te, purtatorule al ranilor lui Hristos;
Bucura-te, cel ce in cuie pentru credinta in Hristos ai fost batut;
Bucura-te, ca Domnul Hristos a pus pe capul tau cununa scumpa;
Bucura-te, ca dumnezeiescul tau suflet la cer s-a dus;
Bucura-te, ca cetele ingerilor te-au primit cu cantari;
Bucura-te, ca sufletul tau pe Domnul, ca pe o jertfa l-a primit;
Bucura-te, ca apostolia prin mucenicie ti-ai sfintit;
Bucura-te, al patimilor Domnului urmatorule;
Bucura-te, ca inainte de rastignire ai fost chinuit;
Bucura-te, ca toate chinurile Lui in trupul tau le-ai inchipuit;
Bucura-te, cel ce in afara cetatii SNANIR ai patimit;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 10

Jertfind lui Dumnezeu, prea desavarsit jertfa cea fara de sange, te-ai jertfit pentru Dansul Apostole Simone, facandu-te pe tine propovaduitor al neamurilor, apostol, invatator si cu ravna cuvantator de Dumnezeu. Pentru aceasta alaturi de invatatorul stai si impreuna cu cei ce te cinstesc si se inchina Moastelor tale canti lui Dumnezeu: ALILUIA.

Icosul 10

Sicriul moastelor tale, cu dumnezeiescul Dar, izvoraste rauri de tamaduiri celor ce au trebuinta si izbaveste de patimi, dezleaga suferintele cele amare, curata de patimi si ineaca duhurile cele necurate ale tuturor celor ce cu credinta se roaga si-ti aduc laude ca acestea:

Bucura-te, Sfinte Ucenice, al lui Hristos propovaduitorule;
Bucura-te, cel ce prin minuni ti-ai intarit propovaduirea;
Bucura-te, ca pentru propovaduire ti-ai atras rastignirea pe cruce;
Bucura-te, cel ce ai izgonit diavolii prin cuvantul tau;
Bucura-te, ca la rastignirea ta cununa lui Hristos ai primit;
Bucura-te, cel ce patimile Domnului ai iubit;
Bucura-te, ca vazand rabdarea ta multimea in Hristos a crezut;
Bucura-te, ziceau cei ce patima ta au vazut;
Bucura-te, cel ce te rogi pururea pentru noi;
Bucura-te, al tinerilor casatoriti ocrotitor;
Bucura-te, cel ce pentru familiile credinciosilor mijlocesti;
Bucura-te, cel ce-i impaci pe cei invrajbiti;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 11

Ca un ucenic preaales al celui ce de buna voie pe Cruce S-a pironit, Stapanului tau pana la moarte urmand, Sfinte Apostole, te-ai rugat pentru cei ce te prigoneau, intarind prin rabdarea ta pe cei ce cu tine laudau si Cantau lui Dumnezeu: ALILUIA.

Icosul 11

Sfinte Apostole Simone, dumnezeiescul ravnitor, cel ce ai stralucit cu lumina cununii tale cand pe cruce ai fost rastignit, primind chipul cel luminos al muceniciei, ai luminat inimile celor ce impreuna cu tine marturiseau pe Hristos. Drept aceea pe toti cei ce se inchina Sfintelor tale Moaste, puterea marturisirii o daruiesti si-i inveti pe toti sa-ti cante:

Bucura-te, Apostole Simone, nume prea scump si de mare pret al credinciosilor nostri;
Bucura-te, ocrotitorul acestui Sfant lacas;
Bucura-te, ca de mania viitoare izbavesti pe cei ce te cinstesc;
Bucura-te, povatuitorul tinerilor;
Bucura-te, ajutatorul batranilor;
Bucura-te, implinirea rugaciunilor fecioarelor;
Bucura-te, cel ce pazesti si calauzesti pasii pruncilor;
Bucura-te, al celor lipsiti ajutator;
Bucura-te, al celor in necazuri sprijinitor;
Bucura-te, alinarea cea blanda a bolnavilor;
Bucurase, indreptator al celor rataciti;
Bucura-te, cel ce daruiesti celor legati slobozire;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul 12

Bolile cumplite, neputintele si necazurile de tot felul alunga-le, Sfinte Apostole Simone, de la toti cei ce te cheama cu credinta si cinstesc Sfintele tale Moaste, oprind navalirile vrajmasilor, curatind pe oameni de cumplitele lor patimi si dand tamaduiri tuturor celor ce laudandu-te pe tine, canta lui Dumnezeu: ALILUIA

Icosul 12

Intre cei de sus stand inaintea Stapanului, Celui ce te-a preamarit pe tine si ucenic al Sau luminat te-a aratat, Apostole Simone, cel ce ai mila si indurare de la Maica Dumnezeului Nostru, cu dumnezeiestile tale rugaciuni stralucesti si cu dumnezeiasca lumina, cea neapusa, luminezi pe toti cei ce se inchina si cinstesc sfintele tale Moaste, laudandu-te pe tine asa:

Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, propovaduitorul vesniciei;
Bucura-te, cel ce in chip de limbi de foc pe Duhul, Sfant ai primit;
Bucura-te, cel ce din izvorul dumnezeiesc ai baut;
Bucura-te, cel ce adapi sufletele credinciosilor;
Bucura-te, cel ce esti podoaba preacinstita a Apostolilor;
Bucura-te, mijlocitorule si folositorule al tuturor credinciosilor;
Bucura-te, sanatatea trupeasca a celor bolnavi;
Bucura-te, curatenia gandurilor noastre cele rele;
Bucura-te, pricinuitorul nuntii celei tainice;
Bucura-te, nadejdea tinerilor ce asteapta binecuvantarea nuntii;
Bucura-te, podoaba bisericii noastre;
Bucura-te, cel ce patronezi, ajuti si aperi Sfant locasul acesta;
Bucura-te, Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule!

Condacul13

O intru tot laudate Sfinte Apostole Simone, cel cu nume de ravna numit, avand fierbinte dragoste pentru Hristos, ai rabdat, prigoana, chinurile si rastignirea pe cruce. Pentru aceasta alaturi de Domnul Hristos fiind si cu cetele cele inalte locuind, ucenice al Mantuitorului si al nostru pazitorule, roaga-te neincetat sa ne izbaveasca pe noi din nevoi, cere pace la toata lumea, iertare de greseli, mantuire si biruinta asupra celui rau, iar pe noi toti, cei ce ne inchinam Sfintelor Moastelor tale, ne invredniceste vesnicei imparatii ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: ALILUIA. (Acest Condac se zice de 3 ori)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1

RUGACIUNE CATRE SFANTUL APOSTOL SIMON ZILOTUL

Sfinte Apostole Simone, cel ce de dumnezeiasca dragoste te-ai umplut si prin viata ta cea sfanta si prin sfarsitul tau de chinuri mucenicesti, batjocoriri si moarte ai primit, tie Sfinte cu umilinta si cu caldura, inaltandu-ne gandurile, ne rugam cauta din inaltimea cea plina de slava a cerurilor, unde alaturi de Stapanul si Domnul nostru Hristos salasluire vesnica ti-ai dobandit, izbaveste de la noi patimile, necazurile si bolile noastre sufletesti si trupesti.

Pe tine, cel ce ai indraznire la Maica Domnului, te rugam mijloceste pentru toti cei ce au trebuinta de mila si ajutor. Asculta rugile noastre, fii noua dupa nevoile noastre ale fiecaruia: celor nelinistiti – linistitor, celor asupriti – aparator, celor in primejdii – izbavitor, celor invaluiti in pacate – indreptator, bolnavilor – deplin vindecator, tinerilor – indrumator si luminator al mintilor, celor saraci – bogatie neimputinata si tuturor celor ce se roaga tie – grabnic ajutator.

Roaga-te pentru noi, Sfinte Apostole, iubitorului de oameni Dumnezeu, ca sa nu ne lase sa ratacim prin raspantiile pacatului, ci sa ne lumineze mintea si inima, cu lumina harului Sau, pentru ca intariti fiind cu acest har, sa ne invrednicim ca, in cealalta parte a vietii noastre sa salasluim in locasurile dreptilor.

Sfinte Apostole Simone, ai propovaduit izbavirea de sub pacat prin unirea cu Hristos, aratand ca acela care nu este manat de pacat, acela nu este robit de patimile sufletesti si trupesti, pe tine dar te rugam intareste-ne in aceasta lupta a fiecaruia dintre noi cu patimile, incredintandu-ne prin ajutorul tau ca nu suntem singuri.

Sfinte Apostole, Tu, mirele cel din Cana Galileii, ocroteste prin puterea ta toate familiile si indeparteaza toate neintelegerile vietii casnice, ajuta-i pe tinerii care doresc sa intemeieze familii crestine sa scape de orice legatura pusa asupra lor cu rautate si ura si asculta-i pe toti cei ce se roaga pentru nunta cinstita si fara de pacat. Roaga-te lui Hristos, sa trimita familiilor noastre harul Sau, ca sa inceteze cugetele noastre cele rele si aprinde in noi evlavia primilor tai credinciosi ca astfel sa biruim mestesugirile diavolesti si facandu-ne partasi dumnezeiescului har, sa ne intarim familiile noastre si sa sporim in viata cea neprihanita.

Sfinte Apostole Simone, nadejdea credinciosilor nostri si mijlocitorul nostru, apara-ne pe noi cei ce te cinstim pe tine si nu incetam a te ruga sa domneasca intre noi pacea, unitatea si intelegerea; sa fie intre noi dragoste intre pastori si oi, intre clerici si mireni, intre intaistatatori si supusi; roaga-te Sfinte Apostole sa se indeparteze de la noi smintelile, tulburarile, schismele – pentru ca toate acestea sunt daunatoare sufletelor caselor noastre si la toata obsteasca vietuire crestineasca.

Te rugam, Sfinte Apostole Simone, ca pe toti cei pe care Dumnezeu ni i-a dat spre calauzire; sa-i ai intotdeauna spre mila ta cea induratoare, spre a gusta din slava cea nevestejita a sfintilor si dreptilor in Imparatia lui Dumnezeu, cea gatita lor, dupa cuvantul Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia I se cuvine toata marirea, cinstea si inchinarea, impreuna si Celui fara de inceput al Sau Parinte si Prea Sfantului si Bunului si de viata Facatorului Sau Duh, in vecii vecilor. AMIN.

In valuri, genune si fum...

Lacrimi siroind pe obraz,
Un ochi arzand de dorul fericirii,
Lacrimi siroind pe obraz,
Un suflet tremurand in mreaja marginirii...

Lacrimi siroind pe obraz,
Un pas retras, rascolit de drum,
Lacrimi siroind pe obraz,
O mana scaldata-n flori de fum...

Un EU inecat in valuri de topaz,
Un EU inecat de-al valurilor glas,
Lacrimi siroind pe obraz,
Un EU infrant de-al Vietii talaz...

Un EU inecat in valuri de topaz,
Lacrimi siroind pe obraz,
Un EU inecat in valuri si scrum,
In valuri, genune si fum...

Nicoleta Enculescu, 9 mai 2010

Pasind prin... Viata... (sau Urme in nisipul Vietii)

Pasind, prin Viata,
m-am ranit in nisip...

Nisipul de cristal
ma arde-n cupa Vietii
ironic se invarte astazi roata sortii...

Roata de foc,
Soarele,
ma priveste
cu ochii-i de sange...

Peste tot durere,
lacrimi si necaz,
pete... -

Unde esti, Doamne?,
Unde Te-ai ascuns?
Ma vezi Tu din Inalt
Cum vreau sa nu mai cad?

Unde esti, Doamne?
Unde Te-ai ascuns?...

Clepsidra se-ntoarce,
clipele curg iar',
clipe de cristal... -

totul se sparge...

ramane...
doar Sange...

Nicoleta Enculescu, 8 mai 2010

"Hristos a inviat!" - de Vasile MILITARU

HRISTOS A INVIAT, de Vasile Militaru

Hristos a Inviat! Ce vorba Sfanta!
Iti simti de lacrimi calde ochii uzi
Si-n suflet parca serafimii-ti canta
De cate ori, crestine, o auzi.

Hristos a Inviat in firul ierbii,
A inviat Hristos in Adevar;
In poienita-n care zburda cerbii,
In florile de piersic si de mar.

In stupii de albina fara gres,
In vantul care sufla mangaios,
In ramura-nflorita de cires.
Dar, vai! in suflet ti-a inviat Hristos?

Ai cantarit cu mintea ta, crestine,
Cat bine ai facut sub cer umbland?
Te simti macar acum pornit spre bine,
Macar acum te simti mai bun, mai bland?

Simti tu topita-n suflet vechea ura?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ti-ai pus zavor pe barfitoarea-ti gura?
Iubirea pentru semeni o simti jar?

O, daca-aceste legi de-a pururi sfinte
In aur macar azi te-au imbracat,
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept sa canti: Hristos a Inviat!

ADVERBUL

ADVERBUL este partea de vorbire neflexibila, care determina un verb, un adjectiv, un alt adverb, o interjectie, un substantiv, aratand imprejurarea in care se petrece actiunea (indicii de timp si de spatiu), caracteristica unei actiuni (modul in care se realizeaza actiunea), caracteristica unei insusiri sau a unui adverb:
Vom merge maine acolo.
Vei invata rapid teoria.
El este putin timid. (cat de timid? = putin)
Ea recita destul de bine. (cat de bine? = destul de)
Hai afara! (unde hai? = afara)
Plecarea acolo m-a luat pe neasteptate.

ADVERBELE pot fi:
I. Dupa inteles:
A. de loc: acasa, aici, departe, acolo, aproape, imprejur, undeva, deasupra, dedesubt, sus, jos, unde, pretutindeni etc.;
B. de timp: acum, atunci, astazi, ieri, tarziu, devreme, odata, indata, cand, aseara, deocamdata etc.;
C. de mod: asa, astfel, abia, alene, uneori, bine, degraba, da, nu, negresit, impreuna, aievea, cum, barbateste etc..

II. Dupa structura:
A. simple: aici, sus, atunci, nu, ba, nici, poate, probabil, cum, unde, cand, ca, cat, cum, asemenea, etc.;
B. compuse: indelung, deasupra, indeaproape, astazi, rareori, acasa, departe, devreme, oarecum, oricand, undeva, vreodata, niciodata, candva, cateodata, maine-seara, ieri-dimineata, dupa-amiaza, dupa-masa, decat, precum, nicidecum, etc..

III. Provenite din alte parti de vorbire:
A. din adjective:
Copilul frumos este al meu. (frumos = adjectiv)
Vorbeste frumos. (frumos = adverb)
B. din substantive:
Aceasta seara este friguroasa. (seara = substantiv)
Seara invatam pentru a doua zi. (seara = adverb)
C. Adverbe obtinute prin derivare, de la alte parti de vorbire:
- scolareste (de la substantivul scolar), taras (de la verbul tari), binisor (de la adjectivul bine), grabis (de la substantivul graba) etc..

SCRIEREA UNOR ADVERBE COMPUSE:
- odata (cand are sensul lui "odinioara", "candva", "in acelasi timp");
o data (cand are sens de repetare: inca o data)
- numai (cand are sensul lui "doar")
nu mai (cand este o negatie)
- altadata (cu sensul de "odinioara")
alta data (cu sensul de "in alta imprejurare")
- altfel (cu sensul de "altminteri")
alt fel (nu acelasi fel)
- decat ("decat tine", intr-o comparatie)
de cat (in structuri de genul "de cat timp")
- deoparte (cu sens de "izolat")
de o parte (opus lui "de alta parte")
- demult (cu sensul lui "candva")
de mult (in structuri de genul: de mult timp)
- deloc (cu sensul lui "nicidecum")
de loc (originar: Este de loc din Arges.)

SI ADVERBUL ARE GRADE DE COMPARATIE:
1. Pozitiv: raspunde bine;
2. Comparativ
a) de superioritate: raspunde mai bine;
b) de egalitate: raspunde la fel de bine, raspunde tot atat de bine;
c) de inferioritate: raspunde mai putin bine;
2. Superlativ
a) relativ
- de superioritate: raspunde cel mai bine;
- de inferioritate: raspunde mai putin bine;
b) absolut: raspunde foarte bine, raspunde bine-bine, raspunde extraordinar de bine, raspunde biiiineee, raspunde tare bine, raspunde bine de tot etc..

FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR:
El este altfel.
- altfel = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, fara grad de comparatie
Casa de acolo este veche.
- de acolo = atribut adverbial, exprimat prin adverb de loc, fara grad de comparatie
Am pus cartea jos.
- jos = complement circumstantial de loc, exprimat prin adverb de loc, gradul de comparatie pozitiv
Pleaca poimaine.
- poimaine = c.c.t., exprimat prin adverb de timp, fara grad de comparatie
Merg alene.
- alene = c.c.m., exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitiv
E bine cand intelegi!
- bine = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitiv
ADVERBELE DE MOD DIN EXPRESIILE FORMATE CU VERBUL "A FI" (e bine, e rau, e drept, e sigur, e probabil, asa e ect.) AU FUNCTIA SINTACTICA DE NUME PREDICATIV
Fireste ca a stiut.
- fireste = predicat, exprimat prin adverb predicativ
ADVERBELE PREDICATIVE (fireste, negresit, pesemne, poate, desigur, cu siguranta) SUNT URMATE, DE OBICEI DE O PROPOZITIE SECUNDARA INTRODUSE PRIN conjunctia "ca".

------------------------------------------------------------------------------------------

LOCUTIUNILE ADVERBIALE sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar, care au valoarea unui adverb si se comporta in propozitii ca adverbul:
cu ghiotura, cu nemiluita, cu toptanul, cu taraita, din contra, la/pe de o parte, de cu seara, de cu vreme, din vreme, de dimineata, de/in/pe fata, din contra, in jur, in/pe de laturi, in preajma, in sfarsit, in/la/pe/pana la urma, in vileag, in voie, in zadar, la fel, pe rand, fara indoiala, din nou, in general, in van, pe larg, pe scurt; cu una, cu doua; de-al doilea, pentru intaia data, pana la unu/una; din auzite, pe alese, pe ghicite, pe infundate, pe ocolite, pe soptite, pe sarite, pe (ne-)vazute; de-abia, de altminteri, de asemenea, in crucis, intr-aiurea, pe dinafara, pe furis; an de an, din ce in ce; din cand in cand; din clipa in clipa; mai-mai, rand pe rand, randuri-randuri, suta la suta, unul cate unul, valuri-valuri, zi de zi, de jur imprejur; de mila, de sila; de voie, de nevoie; pe vrute, pe nevrute; tac-pac, cu de-a sila, de-a azvarlita, de-a berbeleacul, de-a binelea, de-a curmezisul, de-a dreptul, de-a dura, de-a fir a par, de-a gata; de-a latul; de-a lungul; de-a-ndaratelea; de-a pururea, de-a valma; pe de-a-ntregul; acum un an, cel mult; cel putin; cel tarziu; cu chiu cu vai; cum nu se mai poate; cu noaptea-n cap; cu toate astea; de-aici inainte; din cale-afara; din capul locului; mai ales; mai apoi; pantru intaia oara; pana una-alta; pur si simplu; una, doua; unul dupa altul; val-vartej, de obicei, pe de rost, vrand-nevrand, ici-colo, etc..
_________________________________________________________________'

ADVERBUL NU ARE CAZ!!!

ADJECTIVUL

ADJECTIVUL EXPRIMA CALITATEA OBIECTELOR GRAMATICALE (insusirea, caracteristica).
Ele sunt:
- invariabile: cumsecade, ferice, asemenea, maro, gri, vernil, oliv, etc.;
- variabile: - cu 1 terminatie si 2 forme flexionare: verde - verde, verde-verde-verzi-verzi;
- cu 2 terminatii si 3 forme flexionare: mic-mica, mic-mica-mici-mici;
- cu 2 terminatii si 4 forme flexionare: frumos-frumoasa, frumos-frumoasa-frumosi-frumoase
- propriu-zie: bun, rau, verde etc.;
- provenite din alte parti de vorbire:
a) - adjective pronominale: Acest copil scrie. (acest = adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere)
Caietul meu este nou. (meu = adjectiv pronominal posesiv)
b) Floarea rupta ieri din gradina s-a uscat. (rupta = adjectiv provenit dintr-un verb la participiu)
c) Nu puteam uita mana tremuranda a mamei. (tremuranda = adjectiv provenit dintr-un verb la gerunziu)
d) Un asemenea om merita toate laudele. (asmenea = adjectiv provenit dintr-un adverb de mod)

- adjective derivate: romanesc, prevazator, puternic, nedrept, atipic, ilegal etc..


Adjectivul se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care il insoteste si il determina.

Adjectivul are urmatoarele grade de comparatie:
1. pozitiv: Copilul bun invata mereu.
2. comparativ
- de superioritate: Copilul mai bun invata mereu.
- de egalitate: Copilul la fel de bun (tot atat de bun) invata mereu.
- de inferioritate: Copilul mai putin bun invata si el.
3. Superlativ
a) relativ
- de superioritate: Copilul cel mai bun invata mereu.
- de inferioritate: Copilul cel mai putin bun se straduieste uneori.
b) absolut: copilul foarte bun, copilul exraordinar de bun, copilul nemaipomenit de bun, copilul negrait de bun, copilul bun-bun, copilul buuuuun, copilul tare bun, copilul nespus de bun, copilul grozav de bun, copilul teribil de bun, copilul din cale afara de bun, copilul ultrabun, copilul bun nevoie mare

Cu toate acestea, exista o serie de adjective care nu admit grade de comparatie. Acestea sunt: unic, viu, maiestuos, perfect, principal, secundar, complet, intreg, egal, oral, etern, vesnic, asemenea, general, patrat, oval, stramosesc, mort, optim, suprem, superb, final, superior, inferior, posterior, major, minor, maxim, minim, interior, exterior, ulterior, excelent, admirabil, splendid etc..

Functiile sintactice ale adjectivelor:
Acesta este un copac batran.
- batran = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv provenit din substantiv, cu 2 terminatii (de la masculin/neutru singular si feminin singular) si 4 forme flexionare (de la masculin/neutru singular si plural, feminin singular si plural), genul masculin, nurmarul singular, cazul N, gradul de comparatie pozitiv
Copacul aceste este mai batran.
- mai batran = nume predicativ, exprimat prin adjectiv provenit din substantiv, cu 2 terminatii (de la masculin/neutru singular si feminin singular) si 4 forme flexionare (de la masculin/neutru singular si plural, feminin singular si plural), genul masculin, numarul singular, cazul N, gradul de comparatie comparativ de superioritate
Din albastru s-a facut verde.
- din albastru = complement indirect, exprimat prin adjectiv propriu-zis, cu 2 terminatii (de la masculin/neutru singular si feminin singular) si 4 forme flexionare (de la masculin/neutru singular si plural, feminin singular si plural), genul masculin, numarul singular, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "din", gradul de comparatie pozitiv
Il cunosc de mic.
- de mic = c.c.t., exprimat prin adjectiv propriu-zis, cu 2 terminatii (de la masculin/neutru singular si feminin singular) si 4 forme flexionare (de la masculin/neutru singular si plural, feminin singular si plural), genul masculin, numarul singular, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "de", gradul de comparatie pozitiv


ADJECTIVUL SE POATE LEGA DE UN SUBSTANTIV ARTICULAT HOTARAT SAU DE UN NUME PROPRIU DE PERSOANA PRIN ARTICOLUL DEMONSTRATIV SAU ADJECTIVAL cel, cea, cei, cele, celor, celei:
Maria cea harnica este verisoara mea.
- cea = articol demonstrativ (adjectival)
Cea de acolo m-a salutat.
- cea = pronume demonstrativ de departare
NU CONFUNDATI ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL) CU PRONUMELE DEMONSTRATIV!!!

Despre NUMERAL

Numeralul

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care arată un număr (doi, cinci, treisprezece, şaizeci, douăzeci, cinci sute nouăzeci şi doi etc.) şi ordinea obiectelor prin numărare (primul, al doilea, al zecelea, al o sutălea etc.).
Numeralele se clasifica în:
I. Numerale cardinale
1) Numerale cardinale propriu-zise, care pot fi:
- simple: unu, doi, zece, sută, mie, milion;
- compuse: unsprezece, şaisprezece, cincisprezece, douăzeci etc..
Următoarele numerale cardinale propriu-zise se scriu şi se pronunţă corect astfel:
- paisprezece,
- şaisprezece,
- şaptesprezece,
- optsprezece,
- şaizeci.

Atenţie!!! ÎN ENUNŢURILE ÎN CARE APAR ŞI ALTE NUMERALE, IAR SENSUL ENUNŢULUI INCLUDE IDEEA DE NUMĂRARE, un şi o NU SUNT ARTICOLE NEHOTĂRÂTE, CI NUMERALE CARDINALE:
Un elev citeşte, doi desenează.
- un = numeral cardional propriu-zis, simplu
O elevă cumpără zece caiete şi trei creioane colorate.
- o = articol nehotărât!!!


Numeralele cardinale propriu-zise au următoarele valori:
A) valoare substantivală:
Doi am întârziat şi trei au lipsit.
- doi = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, nr. plural, genul masculin, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Subiect.
- trei = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, nr. plural, genul masculin şi feminin, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Subiect.

B. valoarde adjectivală (caz în care numeralul îndeplineşte funcţia sintactică de atribut adjectival)
Am cumpărat douăzeci de prăjituri pentru colegii mei.
- douăzeci = numeral cardinal propriu-zis cu voloare adjectivală, compus, se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul "prăjituri" (genul feminin, numărul plural, cazul Acuzativ), funcţia sintactica de Atribut adjectival

Funcţiile sintactice ale numeralelor cardinale propriu-zise cu valoare substantivală:
1) În cazul Nominativ:
a) Subiect
Cinci dintre ei au reuşit.
- cinci = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin şi feminin, numărul plural, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Subiect
b) Nume predicativ
Ei erau trei.
- trei = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală,simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Nume predicativ
2) În cazul Acuzativ:
a) Nume predicativ
Florile sunt pentru două dintre voi.
- pentru două = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul feminin, nr. plural, cazul Acuzativ, precedat de prepoziţia simplă "pentru", funcţia sintactică Nume predicativ
b) Complement
Pe doi i-am chemat la mine.
- pe doi = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Acuzativ, precedat de prepoziţia simplă "pe", funcţia sintactică de Complement
S-a dus la trei dintre ei cu bicicleta.
- la trei = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Acuzativ, precedat de prepoziţia simplă "la", funcţia sintactică de Complement direct
A răspuns ca doisprezece dintre elevi.
- ca doisprezece = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, compus, genul masculin şi feminin, numărul singular, cazul Acuzativ, precedat de prepoziţia simplă "ca", funcţia sintactică de Complement circumstantial de mod
A ajuns acolo odată cu doi dintre prietenii lui.
- odată cu doi = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul singular, cazul Acuzativ, precedat de locuţiunea prepoziţională "odată cu", funcţia sintactică de Complement circumstantial de timp
3) În cazul Genitiv
a) Atribut genitival
Cărţile a doi dintre ei au rămas la şcoală.
- a doi = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Genitiv, precedat de articolul posesiv-genitival "a", funcţia sintactică de Atribut genitival
b) Atribut prepoziţional
Complotul împotriva a cinci dintre colegi este condamnabil.
- împotriva a cinci = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Genitiv, precedat de prepoziţia simplă "împotriva", specifică acestui caz, însoţit de articolul posesiv-genitival "a", funcţia sintactică de Atribut prepozitional
Colegii acţionează împotriva a doi dintre ei imediat.
- împotriva a doi = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Genitiv, precedat de prepoziţia simplă "împotriva", specifică acestui caz, însoţit de articolul posesiv-genitival "a", funcţia sintactică de Atribut prepozitional
4) În cazul Dativ
a) Nume predicativ
Comportamentul lui este asemenea a cinci din preajmă.
- asemenea a cinci = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul singular, cazul Dativ, precedat de prepoziţia simplă "asemenea", specifică acestui caz, însoţit de prepoziţia simplă "a", funcţia sintactică de Nume predicativ
b) Atribut prepoziţional
Comportamentul asemenea a trei din ei este condamnabil.
- asemenea a trei = numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Dativ, precedat de prepoziţia simplă "asemenea", specifică acestui caz, însoţit de prepoziţia simplă "a", funcţia sintactică de Complement circumstantial de mod
c) Complement
Ofer cărţi la cinci dintre elevii mei.
- la cinci = numeral cardinal propri-zis cu valoare substantivală, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul Dativ, precedat de prepoziţia simplă "la", funcţia sintactică de Complement indirect



II. Numerale ordinale
Numeralele ordinale exprimă ordinea numerică a obiectelor şi răspund la întrebările "al câtelea?", "a câta?".
Exemple: a noua, al nouălea, al doilea, a doua, al treilea, al treisprezecelea, întâiul, întâia, cel dintâi, cea dintâi, primul, prima etc..
Şi aceste numerale au valori substantivale şi adjectivale, îndeplinind funcţiile sintactice amintite mai sus (la numeralul cardinal propriu-zis).

Al doilea a reuşit.
- al doilea = numeral ordinal cu valoare substantivală, genul masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Subiect
Mircea era al treilea din clasă.
- al treilea = numeral ordinal cu valoare substantivală, genul masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Nume predicativ
Florile sunt pentru a doua.
- pentru a doua = numeral ordinal cu valoare substantivală, genul feminin, numărul singular, cazul Acuzativ, precedat de prepoziţia simplă "pentru", funcţia sintactică de Nume predicativ
Pe al treisprezecelea l-am chemat la mine.
- pe al treisprezecelea = numeral ordinal cu valoare substantivală, genul masculin, numărul singular, cazul Acuzativ, precedat de prepoziţia simplă "pe", funcţia sintactică de Complement direct
Al douăzecilea elev a ştiut toată lecţia.
- al douăzecilea = numeral ordinal cu valoare adjectivală, genul masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcţia sintactică de Atribut adjectival.

I. 2. Numerale cardinale colective
Numeralele cardinale colective exprima insotirea a doua sau mai multe obiecte
Exemple de numerale colective: amandoi, amandoua, ambii, ambele, tustrei, tustrele, tuspatru, catesitrei, catestrele, toti (toate) patru, toti (toate) cinci, amandurora, ambilor, ambelor etc..
Numeralele cardinale colective pot fi folosite atat cu valoare substantivala, cat si cu valoare adjectivala.
Amandoi au plecat in excursie.
- amandoi = subiect, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul masculin, cazul N
Prietenii mei, tustrei, sunt in tabara la munte.
- tustrei = atribut apozitional, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul masculin, cazul N
Florile sunt pentru amandoua.
- pentru amandoua = nume predicativ, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul feminin, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pentru", specifica acestui caz
Florile de la amandoi sunt minunate.
- de la amandoi = atribut prepozitional, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul masculin, cazul Ac., precedat de prepozitia compusa "de la"
I-am vazut pe amandoi in parc.
- pe amandoi = complement direct, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul masculin, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pe"
Vorbim despre amandoua.
- despre amandoua = complement indirect, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul feminin, cazul Ac., precedat de prepozitia compusa "despre"
S-a dus la amandoua.
- la amandoua = complement circumstantial de loc, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul feminin, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "la"
A ajuns odata cu amandoua.
- odata cu amandoua = complement circumstantial de timp, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul feminin, cazul Ac., precedat de locutiunea prepozitionala "odata cu"
Ea este mai inteligenta decat amandoua.
- decat amandoua = complement circumstantial de mod, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, genul feminin, numarul plural, cazul Acuzativ, precedat de prepozitia compusa "decat"
Prajiturile sunt ale amandurora.
- ale amandurora = nume predicativ, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, genul feminin/masculin, numarul plural, cazul G, insotit de articolul posesiv-genitival "ale"
Ideile amandurora sunt interesante.
- amandurora = atribut genitival, exprimat prin numeral cardinal colectiv, cu valoare substantivala, genul feminin/masculin, numarul plural, cazul G
Ei actioneaza impotriva amandurora.
- impotriva amandurora = complement indirect, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, genul feminin/masculin, numarul plural, cazul G, precedat de prepozitia simpla "impotriva", specifica acestui caz
Ofer amandurora o carte.
- amandurora = complement indirect, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, genul feminin/masculin, numarul plural, cazul D

Ofer ambilor copii cartile dorite.
- ambilor = atribut adjectival, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare adjectivala, genul masculin, numarul plural, cazul D
Florile sunt pentru amandoua fetele.
- amandoua = atribut adjectival, exprimat prin numeral cardinal colectiv cu valoare adjectivala, genul feminin, numarul plural, cazul Ac.

ATENTIE! ATUNCTI CAND FORMELE NUMERALULUI CARDINAL COLECTIV INSOTESC SI DETERMINA SUBSTANTIVE, ACORDANDU-SE CU ELE IN GEN, NUMAR SI CAZ, ELE AU VALOARE ADJECTIVALA SI INDEPLINESC FUNCTIA SINTACTICA DE ATRIBUT ADJECTIVAL

I. 3. Numneralul cardinal fractionar
Numeralul cardinal fractionar exprima ideea de parte ori fractiune dintr-un intreg sau dintr-un grup unitar de obiecte.
Numeralul cardinal fractionar are gen propriu, poate fi articulat si se declina ca substantivele, AVAND DOAR VALOARE SUBSTANTIVALA.
Exemple de numerale cardinale fractionare: doime, patrime, sfert, jumatate, cinci la suta, o miime, sapte sutimi etc..
Sferturile de mar erau pe farfurie.
- sferturile = subiect, excprimat prin numeral cardinal fractionar cu valoare substantivala, genul neutru, numarul plural, cazul N, articulat cu articolul hotarat "-le"
El a pus pe masa niste jumatati de banana.
- niste jumatati = complement direct, exprimat prin numeral cardinal fractionar cu valoare substantivala, genul feminin, numarul plural, cazul Ac., fara prepozitie, articulat cu articolul nehotarat "niste"


`

SA NE REAMINTIM PRONUMELE!

Pronumele este partea de vorbire flexibilă, care ţine locul unui substantiv.
Ţinând locul substantivului, va avea aceleaşi funcţii sintactice ca acesta.
Pronumele personalse clasifică în:
A. pronume personal propriu-zis,
B. pronume personal de politeţe
A. Pronumele personal propriu-zis are forme accentuate (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, pe mine, pe noi, pe tine, pe voi, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, mie, nouă, ţie, vouă, lui, lor, ei, tu!, voi!), dar şi forme neaccentuate ( mă, ne, te, îl, l, îi, i, o, le, îmi, mi, ne, ni, vă, vi, îi, i, le, li).
Pronume personale propriu-zise sunt şi: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele, dânsului, dânsei, dânşilor, dânselor).

B. Pronumele personal de politeţe

Pronumele personal de politeţe este pronumele prin care se exprimă respectul faţă de cineva. El are formă numai pentru persoanele a II-a si a III-a, singular şi plural:
- persoana a II-a: dumneata, d-ta, dumneavoastră, d-voastră, dumitale d-tale, dumneavoastră, dv.; dvs.;
- persoana a III-a: dumnealui, d-lui, dumnealor, d-lor, dumneaei, d-ei, dumnealor, d-lor.
În limbajul familiar şi regional, există şi alte variante ale pronumelui de politeţe: mata, mătălică, mătăluţă, tălică, matale.
Formele reverenţioase, precum "Domnia ta", "Domnia sa", "Domnia voastră", "Măria ta", "Înălţimea ta", "Excelenţa sa", "Luminăţia voastră", "Preacucernicia voastră" etc. se folosesc în limbajul solemn, oficial şi protocolar.
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE ÎNDEPLINEŞTE ACELEAŞI FUNCŢII SINTACTICE CA ŞI PRONUMELE PERSONAL PROPRIU-ZIS!!!!

Analiza unor pronume:
"-Ce vrei tu?"
- tu = subiect, exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a II-a, nr.singular, cazul N, forma accentuata;
Dragos este el.
- el = nume predicativ, exprimat prin pronume presonal propriu-zis, persoana a III-a, nr. singular, genul masculin, cazul N, forma accentuata
"-Ce-i mana pe ei in lupta?"
- -i = c.d., exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, forma neaccentuata, cazul Ac., fara prepozitie,
- pe ei = c.d., exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, forma accentuata, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pe"
Merge cu mine.
- cu mine = c.i., exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana I, nr.singular, forma accentuata, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "cu", specifica acestui caz
"Mi-e prieten numai mie."
- mi- = c.i., exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana I, nr.singular, forma neaccentuata, cazul Dativ
- mie = c.i., exprimat prin pronume personal propriu-zis,persoana I, nr.singular, forma accentuata, cazul Dativ
Florile sunt de la mine.
- de la mine = nume predicativ, exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana I, nr.singular, forma accentuata, cazul Ac., precedat de prepoziţia compusa "de la", specifica acestui caz
Florile pentru tine sunt rosii.
- pentru tine= atribut pronominal prepoziţional, exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a II-a, nr.singular, forma accentuata, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pentru", specifica acestui caz
Caietele sunt ale ei.
- ale ei= nume predicativ, exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul feminin, forma accentuată, cazul G, precedat de articolul posesiv-genitival "ale"
Doi fraţi ai lor s-au intors in sat.
- ai lor = atribut pronominal genitival, exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.plural, genul masculin, forma accentuata, cazul G, precedat de articolul posesiv-genitival "ai"
Catre casa lui din zare se indrepta necajit mosneagul.
- lui = atribut pronominal genitival, exprimat prin pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, forma accentuata, cazul G

C. Pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv tine locul obiectului asupra caruia se reflecta in mod direct sau indirect actiunea verbului pe care-l insoteste.
Cand actiunea se reflecta in mod direct, pronumele sta in cazul acuzativ, iar cand se relfecta in modul indirect, sta in cazul dativ.
Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III-a, iar acestea sunt invariabile, adica nu isi schimba forma dupa gen si numar.
Pentru persoanele I si a II-a, pronumele reflexiv imprumuta formele neaccentuate de Ac. si D. ale pronumelui personal.
Cazul D, Pers.a III-a:
sie, siesi (forme accentuate); isi, si (forme neaccentuate);
Cazul Ac., Pers.a III-a: forma accentuata: (pe) sine; forma neaccentuata: se

Pers. I
D. - - imi, mi(sg.), ne (pl.)
Ac. - - ma, m- (-m-) (sg.), ne (pl.)
Pers.a II-a
D - - iti, ti (sg.). va, v- (pl.)
Ac. - - te (sg.), va (pl.)

Totul este pentru sine.
- pentru sine = nume predicativ, exprimat prin pronume reflexiv, persoana a III-a, forma accentuata, nr.singular, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pentru", specifica acestui caz
Lauda de sine este periculoasa.
- de sine = atribut pronominal prepozitional, exprimat prin pronume reflexiv, persoana a III-a, forma accentuata, nr.singular, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "de", specifica acestui caz
El se imbraca cu costumul cel nou.
- se = c.d., exprimat prin pronume reflexiv, persoana a III-a, forma neaccentuata, nr. singular, cazul Ac., fara prepozitie
Eu ma spal.
- ma = c.d., exprimat prin pronume reflexiv, persoana I, forma neaccentuata, nr.singular, cazul Ac., fara prepozitie
Lucrurile le-a pus langa sine.
- langa sine = c.c.l., exprimat prin pronume reflexiv, persoana a III-a, nr.singular, forma accentuata, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "langa", specifica acestui caz
Isi cumpara o carte.
- isi = c.i., exprimat prin pronume reflexiv, persoana a III-a, nr.singular, forma neaccentuata, cazul D
Pronumele reflexiv trebuie sa aiba acelasi numar si aceeasi persoana ca verbul determinat

D. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv
Pronumele care tine locul atat al posesorului, cat si al obiectului posedat, se numeste posesiv.
Formele pronumelui posesiv sunt:
- pentru persoana I, un singur posesor, un singur obiect posedat: al meu, a mea;
- pentru persoana a II-a, un singur posesor, un singur obiect posedat: al tau, a ta;
- pentru persoana a III-a, un singur posesor, un singur obiect posedat: al sau, a sa;
- pentru penrsoana I, un singur posesor, mai multe obiecte posedate: ai mei, ale mele;
- pentru persoana a II-a, un singur posesor, mai multe obiecte posedate: ai tai, ale tale;
- pentru persoana a III-a, un singur posesor, mai multe obiecte posedate: ai sai, ale sale;
- pentru persoana I, mai multi posesori, un singur obiect posedat: al nostru, a noastra;
- pentru persoana a II-a, mai multi posesori, un singur obiect posedat: al vostru, a voastra;
- pentru persoana I, mai multi posesori, mai multe obiecte posedate: ai nostri, ale noastre;
- pentru persoana a II-a, mai multi posesori, mai multe obiecte posedate: ai vostri, ale voastre.
Atentie! Pentru persoana a III-a, cand sunt mai multi posesori, pronumele posesive nu are forme. In locul lui se folosesc formele de genitiv plural ale pronumelui personal: al (a, ai, ale) lor.

Al nostru este cel mai frumos.
- al nostru = subiect, exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul masculin, mai multi posesori, un singur obiect posedat, cazul N
Fetita aceea este a noastra.
- a noastra = nume predicativ, exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul feminin, mai multi posesori, un singur obiect posedat, cazul N
I-am vazut pe ai vostri in parc.
- pe ai vostri = c.d., exprimat prin pronume posesiv, persoana a II-a, genul masculin, mai multi posesori, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pe"
Vorbim despre ai sai.
- despre ai sai = c.i., exprimat prin pronume posesiv, persoana a III-a, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de prepozitia compusa "despre"
Cadourile sunt pentru ai mei.
- pentru ai mei = nume predicativ, exprimat prin pronume posesiv, genul masculin, persoana I, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pentru"
Cadourile pentru ai mei sunt pe masa.
- pentru ai mei = atribut pronominal prepozitional, exprimat prin pronume posesiv, genul masculin, persoana I, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pentru", specifica acestui caz
Ma duc la ai mei.
- la ai mei = c.c.l., exprimat prin pronume posesiv, genul masculin, persoana I, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "la", specifica acestui caz
A sosit odata cu ai tai.
- odata cu ai tai= c.c.t., exprimat prin pronume posesiv, genul masculin, persoana a II-a, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de locutiunea prepozitionala "odata cu", specifica acestui caz
Se comporta ca ai vostri.
- ca ai vostri = c.c.m., exprimat prin pronume posesiv, genul masculin, persoana a II-a, mai multi posesori, mai multe obiecte posedate, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "ca", specifica acestui caz
Gandurile alor mei sunt optimiste.
- alor mei=atribut pronominal genitival, exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul G
Lupta contra alor mei este dificila.
- contra alor mei= atribut pronominal prepozitional, exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul G, precedat de prepozitia simpla "contra", specifica acestui caz
Aceasta casa a fost a alor sai.
- a alor sai=nume predicat, exprimat prin pronume posesiv, persoana a III-a, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul G, precedat de prepozitia simpla "a", specifica acestui caz
S-a oprit inaintea alor nostri.
- inaintea alor nostri= c.c.l., exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul masculin, mai multi posesori, mai multe obiecte posedate, cazul G, precedat de prepozitia simpla "inaintea", specifica acestui caz
A ajuns acolo inaintea alor mei.
- inaintea alor mei=c.c.t., exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul G, precedat de prepozitia simpla "inaintea", specifica acestui caz
Le-am daruit alor tai niste carti.
- alor tai= c.i., exprimat prin pronume posesiv, persoana a II-a, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul D
El se poarta cu mine asemenea alor mei.
- asemenea alor mei= c.c.m., exprimat prin pronume posesiv, persoana I, genul masculin, un singur posesor, mai multe obiecte posedate, cazul D, precedat de prepozitia specifica acestui caz: "asemenea"

Atentie! Formele pronominale posesive care insotesc un substantiv si il determina, acordandu-se cu el in gen, numar si caz, se numesc adjective posesive si indeplinesc functia sintactica de atribut adjectival.
Culorile mele sunt mai potrivite.
- mele=atribut adjectival, exprimat prin adjectiv posesiv, genul feminin, nr.plural, cazul N, un singur posesor, mai multe obiecte posedate.

E. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ
Pronumele care arata apropierea, departarea (in spatiu sau timp), identitatea obiectului cu sine insusi ori cu un alt obiect, se numeste pronume demonstrativ.
Dupa inteles, pronumele demonstrativ este:
1. de apropiere: acesta, aceasta, cestalalt, ceastalalta, asta, asta (fem.), astalalt, astalalta, aista, ista, aiasta, acestia, acestea;
2. de departare: acela, aceea, celalalt, cealalta, ala, aia, alalalt, ailalta, aistalalt, istalalt, aiastalalta, aceia, acelea;
3. de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi.
Ceilalti s-au uitat la Fanuta.
- ceilalti = subiect, exprimat prin pronume demonstrativ de departare, persoana a III-a, nr.plural, genul masculin, cazul N
Interpretul este acesta.
- acesta= nume predicativ, exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, cazul N
Ia astea si pune-i-le undeva.
- astea = c.d., exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere, persoana a III-a, nr.plural, genul feminin, cazul Ac., fara prepozitie
Peste putin timp i-a vazut pe aceia.
- pe aceia=c.d., exprimat prin pronume demonstrativ de departare, persoana a III-a, nr.plural, genul masculin, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "pe", specifica acestui caz
Aceleia nu i-a convenit raspunsul.
- aceleia=c.i., exprimat prin pronume demonstrativ de departare, persoana a III-a, nr. singular, genul feminin, cazul D
Aveti creioane ca acestea?
- ca acestea=atribut pronominal, exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere, persoana a III-a, nr.plural, genul feminin, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "ca", specifica acestui caz
"Si fiecare a auzit numele celorlalti."
- celorlalti=atribut pronominal genitival, exprimat prin pronume demonstrativ de departare, persoana a III-a, nr.plural, genul masculin, cazul G

Atentie! Formele pronominale demonstrative, care determina substantive, acordandu-se cu ele in gen, numar si caz, se numesc adjective pronominale demonstrative, indeplinind functia sintactica de atribut adjectival.
Parerea aceasta este interesanta.
- aceasta=atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, genul feminin, nr.singular, cazul N