În pustiita lume, cu doruri prea deşarte,
A înflorit în taină un iubitor de carte,
Ce-a vrut ca tot ce-nvaţă, în adevăr să fie,
Gând transformat în faptă, exemplu cu tărie.
Dârzenia-i e blândă, el are darul milei,
Pe oameni îi ajută şi-aşteaptă geana Zilei;
Trăieşte-n veşnicie, deşi este în lume,
Cinsteşte-n toate cele al Domnului Sfânt nume.
Îi străluceşte chipul, îi străluceşte viața,
În orice loc slujeşte, fapta îi e măreaţă;
Cuvântul lui alină, ruga - vindecătoare,
Răbdarea lui sporește în orice-mprejurare!
Cu ochiul înspre moarte, ca punte înspre viaţă,
Păşeşte, Sfânt Episcop, fără să se oprească,
Păşeşte înspre inimi amarnic zăvorâte,
Pentru a le deschide în sfinte doruri, mute...
Moaştele-nmiresmate le-mparţi între biserici,
Dorind s-ajuţi pe oameni pierduţi în întuneric;
Reverşi minuni nespuse, cu har de la Stăpânul,
Nealinat nu pleacă, de la tine, niciunul!
Îţi mulţumim, Părinte, pentru oblăduire,
Picură har din ceruri, prin a ta mijlocire!
Autor: Prof. Religie Mirela Șova
__________________
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu