8 iulie...
Undeva, un colț de Cer zâmbește: astăzi este ziua ta pământească, mami!
Mama? Născută de ziua Sfinților Epictet și Astion.
S-a născut acolo unde legenda și sfințenia rodesc în CUVÂNT. S-a născut acolo unde, dacă te înalți pe-o rază-rugăciune, poți să dai mâna cu Dumnezeu și Sfinții Săi!... S-a născut în Costești, județul Vâlcea, la umbra moaștelor Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul și a mormântului lui Matei Basarab... Istorie și jertfă, istorie, luptă și credință...
Dacă nu era mama (așa cum a fost), nici eu nu eram ceea ce sunt astăzi. Mama a avut o permanentă încredere în mine, îndemnându-mă și sprijinindu-mă sufletește să-mi împlinesc visul. Sau visurile. Ea m-a călăuzit pe drumul cel bun, ea mi-a stat alături și la bine, dar și la greu, nu m-a abandonat niciodată. Mama a plâns pentru mine, s-a bucurat pentru mine, a suferit și s-a îmbolnăvit, treptat, din cauza accidentului meu și ale urmărilor acestuia.
Mama? Un chip lumios și o inimă blândă, un om care a luptat pentru echilibru, pentru armonie, pentru pacea din familie.
Mama - și nu doar prin natura profesiei - era omul născut să ajute, și ajuta necondiționat.
Mama era omul pe umărul căruia puteai să plângi, dar care te și ridica de jos, „punându-te pe picioare” cu iubirea sa infinită.
Mama iubea totul, iubea frumosul, împletea plăcutul cu utilul.
Mama știa a zâmbi chiar și când nori gri-negri îi apăsau sufletul. A dus lupta cea bună cu demnitate, deși lacrima ce-i picura, nevăzută, în inimă o secătuia de putere. A avut o inimă de martir. Chiar dacă a suferit, a știut să ierte, să iubească în continuare, să respecte, să ajute - până la sfârșit.
Un singur lucru nu m-a învățat: cum să trăiesc fără ea. De aceea, poate, dorul... doare... Mi-e dor în fiecare zi de tine, mămica mea, și te iubesc nespus...
Dar...
...astăzi Cerul se bucură. S-a născut sub ocrotirea Sfinților Epictet și Astion, de care a aflat spre apusul vieții sale, dar la care a avut multă evlavie din momentul în care a aflat despre ei, despre viața lor.
Sfinților Epictet și Astion, rugați-vă lui Dumnezeu ca să o învrednicească pe mama veseliei celei veșnice, dăruindu-i haina albă a biruinței!
Nu știu ce să-ți spun, mami! Îți mulțumesc că ai fost alături de mine, că ai crezut în mine, că m-ai ajutat când mi-a fost mai greu!
Iertare, din Înalt, să-mi dăruiești, MĂICUȚA mea, pentru orele-povară și de chin!...
La mulți ani, în veșnicie, scumpa mea, draga mea, mămica mea! La mulți ani, lângă Iisus!
Fie ca Bunul Dumnezeu să-ți dăruiască un colțișor de Rai!
Să nu ne uiți pe noi, cei de-aici, de pe pământ! Să te rogi pentru noi, cei rămași să-ți ducem învățătura și dorul mai departe, să ne gătești calea către Patria Cerească, către Patria de Sus!
- Născută - a doua din cei patru copii care au supraviețuit - de ziua Sfinților Epictet și Astion... Care i-au călăuzit pașii pentru a deveni ce și-a dorit, care au ajutat-o să-și sprijine semenii la greu. A urmat cursurile Școlii sanitare din Râmnicu Vâlcea și a fost asistentă medicală. Mulți reveneau, cu recunoștință, la mama, pentru a-i mulțumi.
- (subiectele primite la examenele pentru gradele de asistent medical, i-au fost, în timp, boli. Asta pe principiul: dacă tot înveți, vei știi să te și tratezi, în caz că te vei îmbolnăvi. )










Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu