Într-o seară, pe când mama pregătea cina, fiul de 11 ani veni în bucătărie cu o foaie
de hârtie în mână.
Cu un aer foarte serios, copilul îi dădu hârtiuţa mamei, care, lăsând puţin treburile, citi ceea ce era scris acolo:
"Pentru că am smuls buruienile din grădiniţă: 5 lei.
Pentru că am făcut ordine în camera mea: 10 lei.
Pentru că am fost să cumpăr lapte: 1 leu.
Pentru că am avut grijă trei după-amiezi de surioara mea: 15 lei.
Pentru că am luat 2 calificative foarte bine la şcoală: 10 lei.
Pentru că am dus în fiecare seară gunoiul: 7 lei.
În total: 48 lei."
Mama îşi privi copilul în ochi, cu multă blândeţe. În mintea sa reveneau o mulţime de amintiri. Luă un creion şi scrise pe spatele hârtiei:
"Pentru că te-am purtat în pântece timp de nouă luni: 0 lei.
Pentru toate nopţile pe care le-am petrecut veghindu-te atunci când erai bolnav: 0 lei.
Pentru toate momentele în care te-am mângâiat atunci când erai trist: 0 lei.
Pentru toate prilejurile în care ţi-am şters lacrimile: 0 lei.
Pentru tot ceea ce te-am învăţat zi de zi: 0 lei.
Pentru toate mesele de mic-dejun, prânz şi cină, pentru toate gustările şi prăjiturile pe care ţi le-am pregătit: 0 lei.
Pentru viaţa pe care ţi-o dau zi de zi: 0 lei.
În total: 0 lei." (repovestire după Bruno Ferrero)
Astfel, şi noi, dragii mei, să nu ne calculăm iubirea, ci să o dăruim din plin, fără a aştepta ceva în schimb. Să ţinem minte mereu jerfta mamei şi să o preţuim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu