Costești, județul Vâlcea: o zonă pe cât de mirifică, pe atât de surprinzătoare: http://www.tvrplus.ro//editie-caravana-tvr-3-438357 . Veniți, descoperiți-o, descoperiți-i minunile!!!

P.S. Felicitări Ansamblului ”Floricica”!!!

Într-adevăr, ”Domnițe ca în Costești, / Nicăieri n-ai să (mai) găsești”!

Felicitări și micuțelor domnișoare ale ansamblului, care au încântat ascultătorii cu vocile lor! Succes, în continuare!

 

Fântâna iubirii, inima, strălumina adâncul plin de spaime, doruri și dureri... Necunoscutul se prefigura, tainic, într-un cunoscut dorit, așteptat, valsând pe-acorduri de vis... Noaptea, pribegind, dănțuia și ea, învăluind toată suflarea cu trena lungă-i rochii vaporoase, de mătase... Acesta poate fi începutul unei frumoase povești. A mea, a ta, a ei, a lui. A noastră, așadar! Noapte frumoasă, cu străluciri de stea și multe visuri care să devină realitate! Noapte in leganari de stele, care sa prefigureze o zi implinita!

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea ANTIFONUL 1

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea VENITI SA NE INCHINAM

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea ECTENIA MARE

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea ANTIFONUL 2

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea FERICIRILE

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea SF.DUMNEZEULE

Maicile de la Manastirea Bistrita-Valcea SF.DUMNEZEULE

8 aprilie, Partea a II-a

8 aprilie, Partea a II-a: (II) Prezintă Iuliana Tudor.
Jurnalişti: Ana Maria Târâlă şi Steluţa Matios
Producător Iuliana Tudor
Emisiune de Elise Stan

8 aprilie, Partea I

8 aprilie, Partea I: (I) Prezintă Iuliana Tudor
Jurnalişti: Ana Maria Târâlă şi Steluţa Matios
Producător Iuliana Tudor
Emisiune de Elise Stan

Biserica "Cuibul cu barza" - Conferinta despre clopote si toaca

       ...Dorul naște dureri în noapte... În noaptea existenței, în suferința clipei de a fi, de a-ți aduce aminte de tot și de toate... Dorul clatină suflete, dorul clatină pământul de sub picioarele tale... Mai credem oare? Ce? În ce? În cine?
       ...Dorul naște dureri în șoapte... Noaptea șoptește dureri, ziua amestecă-n raze de soare suferinți și tristeți... A venit primăvara, ar trebui să ne bucurăm și totuși... Dorul naște dureri, aprinde scântei în clipe aninate-n trăirile-amintiri... Inimi zdrențuite, inimi sfâșiate... Dor și dureri... Dureri adunate-n toate... Oare când s-o termina cu aceste dureri?...

       E vremea când îți pui întrebări și cauți – cu disperare – răspunsuri. Sunt întrebări grave, cel mai adesea, întrebări serioase, întrebări existențiale, întrebări eshatologice. Unii și le pun devreme de tot, încă din adolescență, alții ceva mai târzior, la tinerețea anilor maturității... Dar, oricât de târziu sau de devreme ar fi puse, sunt întrebări ce necesită răspunsuri. Răspunsuri serioase, răspunsuri grave, răspunsuri ce ar salva viața cuiva din iadul întristării, din infern...

       Renumitul filosof Platon ne îndemna să ne gândim la moarte, Sfinții Părinți ne îndeamnă adesea să ne gândim la ziua de astăzi ca și cum ar fi ultima. Cu alte cuvinte, tot la moarte... ”Unde-ți este boldul, moarte?” ”Hristos a înviat din morți / Cu moartea pre moarte călcând / Și celor din mormânturi / Viață dăruindu-le”. Hristos a biruit moartea! În momentul în care ”a fost omorât cu trupul, a fost înviat cu Duhul” (I Petru III: 18) și așa S-a coborât la iad. Pentru ca moartea Lui să nu pară iluzorie oamenilor[1], a lăsat trupul Său să zacă în mormânt trei zile și în acest timp S-a coborât cu sufletul la iad. Hristos nu rămâne în starea morții decât atât cât să se poată vedea că El a murit cu adevărat, adică până a treia zi. Părăsind trupul în mormânt și trăind trei zile numai prin suflet, Iisus a voit să învețe, pe de altă parte, că este posibilă o viață spirituală, biruitoare și fericită, și fără de trup. Aceste trei zile de viață a lui Iisus cu sufletul despărțit de trup formează începutul și condiția existenței fericite a sufletelor celor drepți în răstimpul de la moartea trupească și până la învierea lor cu trupurile . Însuși faptul că Iisus a fost cel dintâi care, murind cu trupul, nu a fost cuprins de chinurile iadului, constituie o biruință asupra iadului. Sfânta Scriptură și cântările bisericești ne spun că Iisus n-a stat, în răstimpul de la moarte până la înviere, numai în iad, ci și în rai. ”Astăzi vei fi cu mine în rai”, îl asigură Iisus pe tâlharul pocăit (Luca XXIII: 43). Iar la Sfânta Liturghie, după intrarea cu Sfintele Daruri, preotul rostește: ”În mormânt cu trupul și în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe scaun ai fost Hristoase cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, toate umplânu-le, Cela ce ești necuprins”. În răstimpul cât trupul I-a rămas în mormânt, Iisus n-a biruit numai iadul, ci a și inaugurat viața fericită a drepților după moartea cu trupul.

       După despărțirea de trup prin care a învins iadul, a întemeiat și ordinea eternității fericite a sufletului, adică raiul. Iisus a învins iadul și a gătit raiul pentru toți cei ce cred în El. Cei buni se vor face deplin transparenți prin trupuri, iar cei răi se vor arăta ca izvor de de întuneric, de ură și de amăgire; cei buni vor lumina, iar cei răi se vor acoperi de întuneric. Prin urmare, toți trebuie să creștem spiritual prin iubirea față de toți. Toți avem datorii față de toți.

       Oare, dacă mâine se-ntâmplă să trec în lumea de dincolo, mă voi face deplin transparentă, voi lumina deplin, ori mă voi acoperi de întuneric? Oare, prin faptele mele, Îl întristez pe Dumnezeu? Îl întristez pe cel de lângă mine? Oare astăzi sau ieri sau alaltăieri mi-am împlinit datoria de a-l iubi pe celălalt, ca frate întru Hristos? Oare credința mea în Domnul Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos este deplină, astfel încât ”să fiu vie, chiar de voi și muri”? 
 

---

[1] Din cursurile de Dogmatică – anul III, Facultatea de Teologie Ortodoxă ”Jutinian Patriarhul” București, an universitar 2011-2012

 

LECȚIE DE VIAȚĂ

Am învăţat că atunci când ai o problemă şi ai oameni de încredere împrejurul tău, poţi apela la ei, îi poţi ruga să te ajute. Oare am greşit, învăţând aceasta?
Am învăţat să am încredere în omul care-mi întinde firesc, demn, fără să aştepte de la mine ceva în schimb, o mână de ajutor. Oare am greşit, învăţând aceasta?
Am învăţat să-l / să-i respect pe cel / cei care mă ajută şi să încerc să-l / să-i ajut, la rându-mi, cu ce pot. Oare am greşit, învăţând aceasta?
Am învăţat să-l / să-i cuprind în sufletul meu pe cel / cei ce mă ajută fără să-mi ceară nimic în schimb. Oare am greşit, învăţând aceasta?
Am învăţat să mă rog pentru binele şi sănătatea celui / celor care mă ajută. Oare am greşit, învăţând aceasta?
Am învăţat să nu uit binele pe care mi l-a / l-au făcut semenul / semenii meu / mei şi să-l întorc cât de mult pot. Oare am greşit, învăţând aceasta?

ŞI TOTUŞI...

          De ce nu ne împărtăşim gândurile, unii altora? De ce nu avem încredere unii într-alţii? De ce nu (mai) avem răbdarea necesară pentru a (ne) asculta sfaturile? De ce nu ne cerem -reciproc- ajutorul? De ce ne amăgim şi îl / îi amăgim pe cel / cei de lângă noi, întorcându-le, la un moment dat, spatele, dând bir cu fugiţii sau prefăcându-ne că nu-i cunoaştem? De ce dezarmăm în faţa greutăţilor, refuzând comunicarea cu semenul / semenii noştri? Oare ce n-am învăţat totuşi de ne purtăm astfel???

AMINTIRI...

Amintiri... http://flacaraarzand.blogspot.ro/…/elisaveta-suditeanu-nascuta-la-19.html ... Suntem amintiri... http://flacaraarzand.blogspot.ro/2015/…/suntem-amintiri.html ... Amintiri înveșmântate-n DOR... Dor netrecător, dor - uneori - dureros, dar frumos. Dor ce te face să zâmbești și - în același timp - îți smulge-o lacrimă și un oftat... Doruri..., DOR... http://flacaraarzand.blogspot.ro/…/normal-0-false-false-false-en-us-x-none.html
SUFLETELE PLÂNG ÎN TAINĂ DORUL DUPĂ EI...
Doar privind adâncul mărilor senine
Se-nfioară clipa, suspinând a dor…,
Ei, din amintire, ne surâd acuma,
Cu miresme dalbe lacrimi să aline
vin încetişor…
Se răceşte timpul, scurs dintr-o clepsidră,
Anii pier în zare, clipele ne dor,
Tot gonind la vale fum şi întristare
Ei ne sunt alături, vis şi adevăr…
Inimi lângă inimi, suflete şi dor,
Rugă-n Cer înalţă, tuturor
de ajutor…
__________
Fie vie pomenirea lor!
Pomenirea lor, din neam în neam!
Veşnică pomenire!

CAZURILE ȘI FUNCȚIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI

pentru clasa a VI-a

Nr.crt.	Cazul	Exemplul	Întrebarea	Funcția sintactică
I.	Nominativ	Ionela locuiește la bloc. Pe masă se află o carte. ”Meseria este brățară de aur.” Colega mea, Paula, a sădit doi pomi.	Cine locuiește la bloc? Ionela Ce se află pe masă? o carte Ce este meseria? este brățară - este = verb copulativ - brățară = nume predicativ Care colegă? Paula	Subiect Subiect Nume predicativ Atribut apozițional
II.	Acuzativ Observație: substantivele în cazul acuzativ pot fi însoțite sau nu de prepoziții	Mergem la școală. Plecăm peste o săptămână. Muncește cu elan. Îl așteptăm pe buncul. Dan cumpără o carte. M-am întâlnit cu prietenii mei din copilărie. Vorbim despre primăvară. Am adus pentru Ionela un cadou drăguț. Am cumpărat pentru cartea aceea o copertă nouă. Mă gândesc la Aura. Ne gândim la testul  de mâine. Mi-a plăcut ora de chimie. Filmul este de desene animate.	Unde mergem? la școală Când plecăm? peste o săptămână Cum muncește? cu elan Pe cine așteptăm? pe bunicul Ce cumpără Dan? o carte Cu cine m-am întâlnit? cu prietenii Despre ce vorbim? despre primăvară Pentru cine am adus? pentru Ionela Pentru ce am cumpărat? pentru cartea La cine mă gândesc? la Aura La ce ne gândim? la testul Care oră? de chimie Cum este filmul? este de desene - este = verb copulativ - de desene = nume predicativ	Complement circumstanțial de loc (c.c.l.) Complement circumstanțial de timp (c.c.t.) Complement circumstanțial de mod (c.c.m.) Complement direct (c.d.) Complement direct (c.d.) Complement indirect (c.i.) Complement indirect (c.i.) Complement indirect (c.i.) Complement indirect (c.i.) Complement indirect (c.i.) Complement indirect (c.i.) Atribut substantival prepozițional Nume predicativ (n.p.)
III.	Dativ - substantivele în cazul dativ pot fi însoțite sau nu de prepozițiile specifice: asemenea, datorită, aidoma, conform, grație, mulțumită - substantivele în cazul dativ pot fi precedate sau nu de articolul hotărât ”lui”	I-am dat lui Ion o carte. I-am pus tabloului o ramă nouă. Stai locului! Vorbește asemenea unui adult. Datorită neglijenței, tableta s-a stricat. Reușita datorită perseverenței aduce bucurii. Cartea este aidoma realității.	Cui i-am dat o carte? lui Ion Cui am pus o ramă? tabloului Unde? locului Cum vorbește? asemenea unui adult Din ce cauză s-a stricat? datorită neglijenței Care / ce fel de reușită? datorită perseverenței Cum este cartea? este aidoma realității - este = verb copulativ - aidoma realității = nume predicativ	Complement indirect (c.i.) Complement indirect (c.i.) Complement circumstanțial de loc (c.c.l.) Complement circumstanțial de mod (c.c.m.) Complement circumstanțial de cauză (c.c.cz.) Atribut substantival prepozițional Nume predicativ (n.p.)
IV.	Genitiv - substantivele în cazul genitiv pot fi precedate sau nu de articolul posesiv-genitival al (a, ai, ale, alor) - substantivele în cazul genitiv pot fi însoțite sau nu de prepoziții și locuțiuni prepoziționale specifice: asupra, deasupra, înaintea, înapoia, îndărătul, în jurul, în fața, în dreptul, în susul, în josul, în urma, pe firul, din preajma, în scopul, împotriva, contra, în vederea etc..	Romanul Elenei este interesant. Adăpostul împotriva vântului a căzut. Caietul colegei mele, al Mariei, este foarte îngrijit. Florile sunt ale Elenei. Lupta lor este contra nedreptății. Ei luptă împotriva răufăcătorilor. Aburul nopții se răspândea deasupra munților. Învățăm în cursul dimineții. Avionul zbura contra vântului.	Care roman? (al) Elenei Care adăpost? împotriva vântului Al cărei colege? al Mariei Întrebările predicatului nominal - sunt = verb copulativ - ale Elenei = nume predicativ Cum este lupta? este contra nedreptății - este = verb copulativ - contra nedreptății = nume predicativ Împotriva cui luptă? împotriva răufăcătorilor Unde se răspândea? deasupra munților Când învățăm? în cursul dimineții Cum zbura avionul? contra vântului	Atribut substantival genitival Atribut substantival genitival Atribut apozițional Nume predicativ (n.p.) Nume predicativ (n.p.) Complement indirect (c.i.) Complement circumstanțial de loc (c.c.l.) Complement circumstanțial de timp (c.c.t.) Complement circumstanțial de mod (c.c.m.)
V.	Vocativ - este cazul adresării directe - substantivele aflate în cazul vocativ nu au funcții sintactice - substantivele în cazul vocativ se izolează de restul enunțului prin virgulă (mai rar prin semnul exclamării)	Copile, fii liniștit! Ioane, învață!