https://youtu.be/evizUKpUP64?si=kvoHnNSe4cEXINap
Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.
luni, 29 decembrie 2025
miercuri, 24 decembrie 2025
VERSURI PENTRU CEI MARI, PENTRU CEI MICI, PENTRU PĂRINȚI ȘI PENTRU BUNICI
VERSURI PENTRU CEI MARI, PENTRU CEI MICI,
PENTRU PĂRINȚI ȘI PENTRU BUNICI
Astăzi S-a născut Prunc Sfânt, pentru noi, pe-acest pământ
Astăzi S-a născut Prunc Sfânt, pentru noi, pe-acest pământ
E clipa cea de sear-a Nașterii Sfinte,
Taina n-o poți cuprinde-n minte,
Astăzi S-a născut Prunc Sfânt,
Pentru noi, pe-acest pământ.
S-a născut Prunc Sfânt
Astăzi, pe pământ,
În staulul cu boi -
Smeriți să fim, ca El, și noi!
Pe toți vrea, din veacuri, să ne mântuiască,
Cu dragoste de Frate să ne iubească,
Să ne-nvețe dăruirea,
Se ne curețe simțirea.
Noaptea Sfântă ne adună,
Cer, pământ – se împreună,
Noi în vers și gând curat
Îl slăvim pe Cel Preaînalt.
Slavă Ție, Prunc Divin,
Fă din suflet loc senin,
Ca, urmându-Ți pașii blâînd,
Să fim lumină pe pământ.
Nicoleta Enculescu - București, 24 decembrie 2025
Când Timpul ne cerne fulgi de nea pe-obraji și ne-nmiresmează zilele cu miros de cetină de brad și de Moș Crăciun, să ne deschidem sufletele spre a primi căldura bucuriei Nașterii Domnului cel Bun, cântând, dimpreună cu Îngerii din Înalt și cu Psalmistul: „Hristos Se naște, întâmpinați-L!”, „Hristos Se naște, Primiți-L!”, „Hristos Se naște, slăviți-L!”, „Hristos S-a născut, bucurați-vă!”. Hristos S-a născut și Se va naște veșnic în Bethleemul sufletelor noastre! Hristos va fi mereu în sufletele noastre, atâta timp cât ele vor fi înveșmântate în aurul iubirii; în smirna tăcerii, a sincerității și smereniei; în tămâia credinței și a rugăciunii; în senin de răbdare și blândă cugetare.
Fie ca Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne încălzească sufletele, picurându-ne în inimi bunătate și pace, blândețe și sănătate, împlinire și bun spor în toate!
„Crăciun fericit!” tuturor!
„Felix dies Nativitatis!”
„Joeux Noël!”
Mulți și binecuvântați ani, înseninați de speranța de mai bine și mântuire!
duminică, 21 decembrie 2025
Arhid. Mihail Bucă & TRoNoS „După datini colindăm” ediția a 15 a 2025
https://youtu.be/H7f-PIpSvyo?si=yzfaFAzVuFpLvEeN
vineri, 19 decembrie 2025
Maria Coman & Andrei Ciorîță - Vino, Iisuse, în inima mea (Live la Radio ZU)
https://youtu.be/FoJKA1cDiEs?si=4fU1QJPQ9LAoXxE6
Vino Iisuse in inima mea| Colind - Vlad Roșu & Ekatharina Brückmann
https://youtu.be/OU-wd2xTPyQ?si=JHCno94SbImVZ5II
Arhid. Mihail Buca & TRoNoS - Iisus, bine ai venit - Colindul Anului 2019
https://youtu.be/Z_fQhtP1Es0?si=mukMFNlP0-L7kZfy
Grupul psaltic TRONOS - Acasă la bunici (muzică și versuri: George Jerdea)
https://youtu.be/-vwp96sm-uI?si=8a7AmFmRIBCJ7fo2
joi, 18 decembrie 2025
miercuri, 17 decembrie 2025
Concertul extraordinar de colinde „Răsăritul Cel de Sus”
https://www.youtube.com/live/d1HOXOXQ_LM?si=D9t_CSI4Z26vcVJN
Concertul tradițional de colinde al Facultății de Teologie Ortodoxă din Bucuresti
https://youtu.be/MEjfUxCRwtE?si=RLnAlVZXbtHYBBBU
sâmbătă, 13 decembrie 2025
Cântarea „SFÂNTA FILOFTEIA” 🙏 Rugăciune pentru Sănătate și Ajutor Grabnic
https://youtu.be/oWM777ni7E0?si=EI2QrKl3g7aGTHH-
vineri, 12 decembrie 2025
Grupul psaltic Tronos - Colindul celor adormiți
COLINDUL CELOR ADORMIȚI
Gândul nostru spre Cer urcă,
La cei care nu mai sunt,
Ochii cu dor o să-i plângă
Că nu-s’ aici de Crăciun.
Ruga noastră cea fierbinte
O vom înălța din zori,
Sperând că cei din morminte
Sunt cu noi de sărbători.
Astăzi, când Hristos Se naște,
Mare-i bucuria-n Cer,
Toți cei adormiți din veacuri
Azi se bucură cu El.
Toți cei adormiți din veacuri
Azi se bucură cu El.
Ne rugăm ca Tu, Hristoase,
Să-i îndrumi spre bun făgaș,
Să-i așezi la loc de pace
În al Tău ceresc sălaș.
Și le iart-a lor păcate,
La părinți, frați și surori,
Celor ce-n această viață
Au fost doar colindători.
Astăzi, când Hristos Se naște,
Mare-i bucuria-n Cer,
Toți cei adormiți din veacuri
Azi se bucură cu El.
Toți cei adormiți din veacuri
Azi se bucură cu El.
Iar pe noi ne întărește
Ca să ne veselim,
Pe cei ce-acum sunt la Tine
În veac să îi pomenim.
Chiar de-avem multe păcate,
Doamne, mult Tu ne-ai iubit,
Pe-al Tău Fiu L-ai dat în lume
Și prin El ne-ai mântuit.
Astăzi, când Hristos Se naște,
Mare-i bucuria-n Cer,
Toți cei adormiți din veacuri
Azi se bucură cu El.
Toți cei adormiți din veacuri
Azi se bucură cu El.
miercuri, 10 decembrie 2025
E vremea colindelor!
E vremea colindelor!
Colindele îmbracă sufletele în haina speranței.
Colindele (cele religioase, în special) sunt, în realitate, o Evanghelie cântată și de copii.
Există - la sate, mai ales - tradiția ca din 6 decembrie să se înceapă a se colinda. În Ajunul Crăciunului, se colindă începând de la Primarul comunei, cel de-al doilea colindat este Preotul, urmează învățătorul și apoi ceilalți.
Senin de pace și mângăieri duhovnicești să vă aducă fiecare vers de colind!
(articol apărut în decembrie 2009, în „Buletinul parohial” al bisericii „Buna Vestire” - Belu, Șoseaua Giurgiului, nr.29 A, sector 4)
vineri, 5 decembrie 2025
COLINDUL SF. NICOLAE - Raluca Diaconu & Pr. Vlad Roșu
https://youtu.be/qmKIAszjMw8?si=rBXXO8EGjAZSfuD2
AMINTIRI DE IARNĂ
AMINTIRI DE IARNĂ
Se-ntâmpla cu mulți ani în urmă, într-o iarnă cuvzăpadă de povești, albă, pufoasă, cu zâmbet de catifea... Urma să-i fie aniversată onomastica peste foarte-foarte puțin timp, știa - cu siguranță - că avea să primească o grămadă de cadouri, de care se bucura în avans... Se gândea însă ce avea să-i aducă Moșul. Moș Nicolae. Avea mari emoții... Era în clasa a II-a (sau parcă a IV-a, dar ce mai contează acum!?) și îi plăcea verdele - nu că acum nu i-ar mai fi pe plac!-. Și-ar fi dorit, din tot sufletul, un ghiozdan verde, cu mâner și curelușe de culoare maro. Dar un maro superb, care se asorta perfect cu verdele de care se îndrăgostise I-R-E-M-E-D-I-A-B-I-L. Și ar mai fi vrut și o pereche de pantaloni verzi, pe cei vechi gândindu-se să-i dăruiască unui copilaș mai sărăcuț, ce locuia în același bloc. Chiar pe aceeași scară. Blocul M12, din Drumul Taberei. Scara B. Deși părinții nu ar fi fost de acord cu așa ceva, ideea de a-i face un bine acelui băiețel i se părea potrivită. Mai ales că - se gândea ea - astfel l-ar fi putut determina pe Radu să fie mai bun, să nu mai bată copiii când ar fi ieșit afară, la joacă....
Emoțiile creșteau, cu fiece clipă zâmbetul lor senin se făcea simțit pe chipul copilei, frica își făcea sălaș, puiuț, în sufletul său... Își mai dorea și o carte. Sau mai multe. Oricâte. Îi plăcea oricum să citească. Mult! Mult de tot! Chiar la grădiniță fiind, ardea de nerăbdare să afle tainele literelor, spre a-și putea singură citi povești, poezii... Acum era mare! Emoții... De ce emoții? Pentru că, de regulă, când venea Moșul, aducea cu totul și cu totul altceva, pe lângă mult doritele cărți. Până atunci fuseseră multe de colorat, cu imagini color și foarte puțin scris. Ca pentru vârsta ce-o avusese. Avea emoții... Își dorea să vină ziua ei mai repede, ar fi vrut chiar să stea trează noaptea întreagă spre a-l putea întâlni pe Moș. Spre a savura din plin bucuria întâlnirii cu el. Spre a-l invita și a-i întinde ea păhărelul cu lapte, pregătit din timp. Dar... Nu! Și de data aceasta... adormi... După ce își spuse rugăciunea de seară, după ce mama îi citi Acatistul Sfântului Nicolae și îi povesti despre acest Sfânt minunat, prieten - mai ales - al copiilor, alături de Sfântul Stelian, cel ce închide genele copiilor îi presără și ei pe pleoape praf de stele și luceferi, praf de vis luminat și-ntraripat...
Moș Nicolae sosi tocmai atunci când visul era mai profund, mai bun, mai frumos... Își scutură barba-i plină de nea din Oceanul cel de nesfârșit al Purității și-și descărcă desaga și-n casa ei: cărți („Fratele mai mare”, de Maxim Gorki, alte cărți de povești, basme, poezii. Niciuna de colorat.), carioci și „Almanahul copiilor” pentru anul ce avea să vină, un stilouaș cu capul ursulețului Panda, auriu; ghiozdanul verde mult dorit și un costum. Tot verde și el. Același verde pe care îl îndrăgea fetița, de ceva timp. Moșul își bău laptele care-l aștepta în holul de la intrare, se gândi mult dacă să lase sau nu în ghetuțele - mai mult sau mai puțin curate - câte o nuielușă, însă se răzgândi de-abia în ultimul moment, se privi îndelung în oglindă, observând și punându-și în gând, pe dată, să mai slăbească până în anul în care avea să revină și, mulțumit, plecă mai departe, plutind ușor în noaptea plină de fior, în sania-i încăpătoare, nouă și strălucitoare, care picura lumină de zâmbet gingaș pe chipurile tuturor, mici și mari. Unii își aminteau, în vis, de cele ce primiseră pe vremea când erau mici-mici, ceilalți visau la ceea ce ar dori și ar putea să primească, pentru că au fost sau nu cuminți...
Moșule cel blând și bun,
Niciodată n-ai lipsit,
Casa nu ne-ai ocolit,
Daruri multe am primit…
Moșule cel blând și bun,
Niciodată n-ai avut
Nuielușe mici, ori mari,
Nuielușe pentru noi,
Cei mai năzdrăvani eroi…
Moșule cel blând și bun,
Iată! Timpul a trecut!
Din copii și mici, și mari,
Astăzi am crescut!…
Timpul a trecut ca-n zbor
Și-astăzi venim cu dor
La icoana ta cea sfântă
Să îți căutăm privirea blândă…
Moșule cel Sfânt și bun,
Ajută-ne cu mâna ta,
Scapă-ne cu dreapta ta,
Fă-ne buni și iubitori,
Blânzi și lesne iertători.
Moșule cel Sfânt și bun,
Priveghează-ne mereu,
Îndreptează drumul greu,
Scoate-ne din valul rău.
Moșule cel Sfânt și bun,
Sfinte Mare Nicolae,
Noi, cei mici de-odinioară,
Ție-ți mulțumim în prag de seară.
Noi, cei mici de-odinioară,
Te-așteptăm și-n astă seară,
Cu inime mici, smerite,
Rostind imne-alese, sfinte.
Pune-ne, ca și-altădată,
În ghetuțe curățate,
În ghetuțe colorate,
Pace, multă sănătate,
Bucurie binecuvântată!
...Când geana dimineții se deschise, lăsând lumina dimineții de decembrie să bată la ferestre, toți ai casei se treziră și, bucuroși, își aflară darurile cele mult dorite, de la mic, la mare. Și mare i-a fost bucuria și fetiței când văzu că, de data aceasta - prima dată, de altfel! -, Moșul o ascultase, îi împlinise rugămințile.
Pe lângă darurile Moșului, fetița își primi darul și de la părinți: un cățeluș mic, alb, pufos, cu blănița numai cârlionți. Un prieten la care nu visase niciodată! Fetița era atât de bucuroasă, de recunoscătoare!... Își dădu astfel seama, în adâncul sufletului său, că trebuie să crezi, trebuie să te rogi, trebuie să trăiești mereu cu speranța că va fi bine. Că va fi un BINE chiar MÂINE. Sau peste câteva zile. Sau peste câteva clipe. Dar, oricum, VA FI BINE! Trebuie să fii optimist! Cu speranță și credință să mergi mai departe, să nu renunți! Să nu renunți la vise! Să nu renunți la luptă, oricât de greu ți-ar fi! Să nu renunți la lupta de a fi tu însăți, mereu! Să fii bun! Cu tine și cu cei ce te-nconjoară.
Din înaltul cerului, soarele-și trimitea spre Pământ raze zâmbitoare, trezind la viață mici bucurii în sufletele oamenilor adunați la biserică. Era ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae.
Aărută în 2024, în:
Poveste cu Sfântul Nicolae
Poveste cu Sfântul Nicolae
Ramona se opri din scris și medită câteva clipe: a doua zi era prăznuit Sfântul Ierarh Nicolae, iar ea nu-i lăsase nicio scrisorică cu ce ar fi vrut să-i aducă. Nu știa, însă, dacă mai era cazul să-i aducă ceva, pentru că avea cam tot ce și-ar fi putut dori: cărți, creioane colorate, planșe pentru desen, acuarele, îmbrăcăminte, încălțăminte... Totuși... Îi era foarte dor de unchiul său, Nicolae, pe care nu îl mai văzuse de vreo 3-4 ani, de când rămăsese doar cu bunica din partea mamei. Unchiul Nicolae și mama ei erau frați. Mama îi murise în urma unei operații la inimă. Bunica o îngrijea cu foarte mare atenție, îi era alături mereu, să străduia să nu-i lipsească nimic, dar mai presus de orice o iubesa nespus de mult, îi dădea multe sfaturi pline de înțelepciune, sfaturi de suflet, îi îndrepta pașii pe calea credinței. De la bunica sa, Teodora, învățase Ramona să se roage, aflase multe despre viețile Sfinților. Ceea ce o impresionase foarte mult era vița Sfântului Nicolae, a cărui icoană – din bisericuța cătunului aceluia de munte, drag inimii ei – parcă și acum o vedea cu ochii minții: o icoană mare, argintată, din case se descoperea chipul Sfântului: blajin, blând, ca un bunic sfătos, parcă stând cu brațele deschise spre a îmbrățișa pe oricine ar fi trecut pragul bisericii. Cu o mână îi binecuvânta pe cei ce se închinau icoanei sale, iar cu cealaltă ținea Sfânta Evanghelie.
În sfârșit..., mai dorea ca bunica să-i fie sănătoasă și alături mult, mult timp. Cel puțin – își zicea ea – să apuce să o vadă îmbrăcată în rochia de mireasă, pe care musai trebuia să i-o coasă chiar dumneaei!
După ce se gândi și se tot gândi, deși era aproape miezul nopții, iar a doua zi urmasă aibă a treia simulare, la limba și literatura română, pentru Evaluarea Națională, se hotărî: începu să se roage, considerând că...mai repede îi va fi ascultată rugăciunea decât citită epistola.
Puse mult suflet în rugăciune, se rugă cu toată inima, vorbi chiar cu Sfântulețul ei drag din icoană și...adormi...
- Bună dimineața, puiule! „La mulți ani!” - rosti – toată numai un zâmbet – bunica, îmbrățișându-și cu drag nepoțica. Căci, da! pe Ramona o chema și Nicoleta.
- Bună dimineața, buni! „La mulți ani!” și ție! Dar ce s-a întâmplat? Cât este ceasul? Am întârziat cumva?
- Nu, Ramona scumpă, este de-abia ora 7, iar la școală trebuie să pleci la ora 12. Hai, pregătește-te și vino la masă! Am o veste pentru tine!
- Dar, buni... A anunțat doamna că nu mai dăm simularea?
- ...
Din pragul camerei, înainte de a se îndrepta spre bucătărioara mică, dar modernă și călduroasă, bunica își îmbrățișă, cu inima, nepoțica, pentru care pusese deja o tavă cu plăcintă de mere și de dovleac la cuptor.
Sosind în sufragerie, Ramona își găsi bunica ținând în mâinile-i tremurând o scrisoare. Un ochi îi plângea și unul îi râdea. Tremura... Nu, nu de la frig, pentru că nu era frig în încăpere, ci chiar foarte cald, deși afară ningea cu fulgi albi, mari, transluzici, de cristal, încă de cu noapte. Deja se depusese un strat serios de zăpadă, ce scârțâia sub picioarele trecătorile. Privind pe geam, Ramona se gândi automat la săniuța din magazia cu lemne. Tare își dorea să mai meargă cu prietenii săi de pe uliță sus, pe deal, la săniuș. Însă toate la timpul lor! Mai erau totuși câteva zile bune până când avea să înceapă weekendul.
- Buni, ce faci? Ce citești?
- Am primit mai devreme o scrisoare de la Nicolae, unchiul tău, Mâine sosește acasă. A fost bolnav, a stat foarte mult timp internat în spital, dar acum și-a revenit, este bine – chiar foarte bine! - și mâine va fi acasă, lângă noi.
- Buni!...
- Mare este Dumnezeu!
- Și Sfântul Nicolae!
Și cele două, bunică și nepoțică, se îmbrățișară, plângând: de emoție, de bucurie, ca drept mulțumire pentru că rugăciunile le fuseseră ascultate.
Afară, din înalt cernea liniștit, des, dar cu soare. Un soare ca de sărbătoare. Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae.
......................................................................................................................................................................
Scuturându-și bocanii de zăpadă, Nicolae intră în curte. Urechiușă zbârlită, cățelul pe care îl adusese, în urmă cu 5 ani, acasă, îl recunoscu. Scânci și, din două sărituri, fu lângă el, zgudurându-se la picioarele lui. Era bucuros. Stăpânul după care tânjise atâția ani sosise acasă. Era bine, era întreg, deși, șchiopărând puțin, se sprijinea într-o cârjă.
Alarmată de gălăgia din curte, bunica Teodora ieși pe prispă. Cu ochii în lacrimi, îi spuse:
- Bine-ai venit, dragul mamei! Hai! Hai! Intră-n casă și odihnește-te, că ți-o fi ajungând atâta umblat...
- Unchiule! Bine-ai venit! - se auzi și glasul Ramonei. Te iubesc! Vă iubesc pe amândoi!
O imagine de pus în ramă: familia reîntregită, deși, numeric, mai mică, dar o familie fericită. Care, cu ajutorul lui Dumnezeu, mersese îaninte
După ce stătură de vorbă, după ce le spuse prin ce trecuse atâția ani, de la cine primise ajutor („de la bătrânelul din icoana din biserică”), Nicolae se îndreptă spre lăcașul de închinare, spre a-i aduce mulțumire Sfântului căruia, mic fiind, de-o șchioapă, îi cânta icoasele și condacele Acatistului.
Sfântul Nicolae să vă fie ajutător și sprijinitor în toate!
miercuri, 3 decembrie 2025
luni, 1 decembrie 2025
Israel. Fericirile, navigam pe Marea Galileii si urcam pe Tabor
https://youtu.be/g5QAdcWOX0c?si=MeLNOZq4A5oJ3ByQ
O zi prin Bethleem! Colindăm in Peștera Nasterii Domnului
https://youtu.be/Jb-YsPEgnks?si=OR9qwsAxXqRVATre
Primul colind din Postul Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)