Bâlciurile din comuna Costești, județul Vâlcea

 Bâlciurile din comuna Costești, județul Vâlcea

    Anual, în comuna Costești, județul Vâlcea, se organizează două bâlciuri: de Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului - 15 august) și de Sfânta Maria Mică (Nașterea Maicii Domnului - 8 septembrie).

    Despre cel de-al doilea bâlci - cel din 8 septembrie - nu se cunosc prea multe, se știe doar că este bâlciul țiganilor / romilor. 

    Despre bâlciul din 15 august am aflat și alte câteva informații, valoroase doar prin vechimea lor:

 „Dramaturgul și eseistul 𝐕𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐄𝐟𝐭𝐢𝐦𝐢𝐮 participă la acest ”târg” în luna august a anului 𝟏𝟗𝟑𝟕și relatează pe larg cele văzute în numărul din septembrie al revistei 𝑹𝒆𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒊𝒍𝒖𝒔𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂̆.

Atmosfera de sărbătoare, hainele curate și deosebite ale tinerilor, 𝐬𝐜𝐫𝐚̂𝐧𝐜𝐢𝐨𝐛𝐮𝐥 (în imagine, bunica tiribombei de astăzi), marfa vândută în poiana din apropierea mănăstirii îl fac pe jurnalist să creadă pentru o clipă că imaginea idealizată a țăranilor zugrăviți de Grigorescu ori portretizați de Alecsandri e de fapt adevărată.

Așadar, un eveniment cu o tradiție îndelungată, redus astăzi, din păcate, ca mai toate evenimentele de acest fel, în principal la comercializarea de haine second hand.

Iată ce scria Victor Eftimiu:

„Deunăzi, de Sfânta Maria, m-am dus la târgul din Bistrița, pe-o zi plină de August, când verdele pădurilor începe să pălească ușor, abia pe coame, când se coc nucile și alunele, iar ciocănitorile bat în lemnul scorburos, ursit morții... Zi de sărbătoare... Duminică.... Din toate satele, treceau care încărcate de flăcăi în straie mai mult albe decât negre, femei îmbrăcate frumos, cu cămăși grele de in, florituri si marame de culoarea zorilor, fetițe palide și fine ca niște principese din povesti... Se duceau la Bistrița la mânăstire, să se-nchine moaștelor Sfântului Grigore Decapolitul...

În sat, înainte de intrarea încăpătoarelor curți mânăstirești, iată înșirate corturile, mesele, rogojinile bâlciului... Negustori din toate părțile au venit și ei să-și desfacă marfa: ulcele, oale și străchini înflorite care lucesc pe iarbă în toate culorile câmpului și veselesc cu rotunjimea lor această hărmălaie... Vânzătorii de pâine se amestecă printre cei ce vând brânză, limonadă, pantofi, felii de lubeniță, haine, turtă dulce, iconițe, lumânări, săpun, zaharicale colorate, odicolon, căciuli, fluiere, baclavale, brâie...

Un uriaș scrânciob de lemn, pe care-l învârtesc din vârf, patru vlăjgani, dă în vânt copiii care chiuie de voie bună. O forfoteală de lume mulțumită, veselă, bate iarba câmpului și pulberea drumului, pe care o mai stârnesc căruțe briște, ba și câte un automobil. Mulți și-au adus mâncare de acasă: ouă răscoapte, pui fripți, rață pe varză, pe care o vor încălzi sub un șopron, unde s-a aprins un foc... Fumul albăstrui se amestecă cu mirosul de floare migdal ce vine din amestecul ierburilor de pe coline, din vale, de la malul apei. Mare bucurie te prinde, să mai vezi și țărănime înstărită, cuviincioasă, mândră, prietenească.

Deprinși cu săracii pe cari îi leapădă satele și-i trimit la oraș, după muncă sau cerșit, năpădiți de țigănimea și desculții din jurul Bucureștilor, întristați de copiii aceștia firavi, care pleacă din bordeiul lor nemâncați și-n picioarele goale, vânzători de gazete și de nuci, mai toți de prin Vâlcea - începem să ne facem o icoană mincinoasă despre țăranul român. Firește, cei mai multi sunt nevoiași și bântuiți de boli – dar iată, la câte un hram, la o zi de sărbătoare ca asta, peisajul se schimbă iți simți inima înviorată, toate iau aspect de idilă și nu mai ești atât de supărat pe Alecsandri cu Rodica, si pe Grigorescu și ale sale ciobănițe de cadră.

Un sobor de preoți înconjoară racla sfântului slujind, în lumina cerului, pe iarba proaspătă din stânga bisericii, sfințind apele, pregătind un botez. Să fie de față peste o mie de oameni, târgoveți și săteni, călugărițe și fetișcanele fără de părinti ocrotite în acest sfânt lăcaș. O expoziție de cusături, lucrate în orfelinat, sub privegherea bunelor maici, desfășoară comorile delicate ale legendei pânzei și-a firului de mătase. Se bucură lumina ochiului si ți se înviorează inima. Veniți, oameni buni să cumpărați, pentru cei fără de noroc”. ”

(informații preluate de pe pagina : https://www.facebook.com/costesti.valcea/posts/pfbid02JWPuy8SWVJ4Jk1dPxGN4Fkt8PRaQ7Nf2hkaMNCmcBTuM4k9surAKJTkbSk4Y8sEKl)

 

    Ca în fiecare an, și anul acesta, 2025, a fost organizat bâlciul de Sfântă Maria Mare, unde au fost invitate o serie de ansambluri folclorice și de interpreți de muzică populară, de vârste diferite. Alături de toți costeștenii s-au aflat și Primarul comunei, domnul Vasile Borăscu și P.C. Pr. Radu-Constantin Ene, preot slujitor la bisericile „Săcături”, „Grămești” și „Ciorobești”.

    Comuna Costești se mândrește cu ansamblurile sale, „Floricica” și „Domnițele”. Ansamblul „Floricica” este un ansamblu mixt.

     Mai jos, în fotografie, apare ansamblul „Floricica”, alături de care este Primarul comunei, domnul Vasile Borăscu:

   

 

 

 

(venită din Oteșani, județul Vâlcea: Elena-Antonia Pîngulescu)

 

(Andreea-Maria Monea din Horezu, județul Vâlcea)

 

(Alexia-Ștefania Ioniță din București)

 

(Ramona Dirinea)

(Primarul comunei Costești-Vâlcea, Preotul Radu-Constantin Ene și interpretul Ilie Dură) 

 

(Surorile Grigoria-Cătălina și Maria-Teodora Vețeleanu)

 

 

(Primarul comunei Costești-Vâlcea, interpretul Ilie Dură și Ionuț Cobzaru din satul Bistrița al comunei Costești-Vâlcea)

 

 

(Petruța Florescu și David Dorobanțu, membri ai ansamblului ,,Floricica")

 

(Domnițele din Costești-Vâlcea)

 

(Vasile Neagu - ,,Lăutarul")

 

(,,Bărbieritul mirelui", obicei de nuntă pus în scenă de ansamblul ,,Floricica")

 

 

 

(„Domnițele” din Costești-Vâlcea)

 

(Ansamblul „Floricica”) 

 

(„Domnițele” din Costești-Vâlcea) 

 

 

 

 

(„Domnițele” din Costești-Vâlcea)

 

( Învățătoare Floricica Mîndreci - coordonatorul artistic al ansamblului ,,Floricica" - , Primarul comunei Costești, Preotul Radu-Constantin Ene și Mihaela-Silvia Marinescu - bibliotecară și membră a ansamblurilor „Floricica” și „Domnițele”) 

 

  

 

(Ansamblul „Domnițele”) 

 

(Ansamblul „Domnițele”) 

 

(Ansamblul „Domnițele”)  

 

 

 

 

(Ansamblul „Domnițele”)  

 

(Ansamblul „Domnițele”) 

 

 

        În ziua de 17 august, după terminarea Sfintei Liturghii, au fost sărbătorite, așa cum se obișnuiește de câțiva ani buni, cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Slujba a fost oficiată de Părinții bisericilor din comuna Costești, județul Vâlcea:

- Preot Ion Marin;

- Preot Filip Marin;

- Preot Radu-Constantin Ene;

- Preot Ion Mladin.