Bijuterii arhitecturale ale Costeștiului Vâlcii
sau
- altfel spus -
DOR DE COSTEȘTI,
DOR DE BUNICI,
DOR DE COPILĂRIE...
- foto credit: bibliotecară Mihaela-Silvia Marinescu, Biblioteca Publică Costești - Vâlcea; eu:
1. Biserica „Grămești”
- pisania bisericii:
- ce-i mai frumos, în vacanțe, decât a bate toaca pentru a chema oamenii la rugăciune?
- hram: Adormirea Maicii Domnului
- icoana Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos:
- din interior:
- doi Sfinți cu moaște aflate în apropiere unul de altul, doi Sfinți care au luptat împotriva iconoclasmului: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul (20 noiembrie) și Mihail de Synade:
2. biserica „Ciorobești”
- hram: Intrarea Maicii Domnului în biserică
- biserica cu ceas... solar (singura pe care am văzut-o până acum)
3. biserica „Grușetu”
- hram: Adormirea Maicii Domnului; Izvorul Tămăduirii
- resfințită în 29 aprilie 2011, de Izvorul Tămăduirii
Biserica Grusetu a fost, în trecut, biserica propriu-zisă a satului Costeşti, şi se află în cătunul Gruşetu, pe valea Jidovii. Este construită din lemn şi
tencuită.
S-a clădit înainte de octombrie 1801, pe vremea lui Alexandru Moruzi voevod. Crucea din curtea bisericii a fost pusă în 1820.
Satul Costeşti a avut însă biserică şi înainte de această dată. În pomelnicul bisericii, de la 1804, publicat de A. Sacerdoţeanu în anul 1933, şirul domnilor începe chiar cu Matei Basarab. Se presupune ca a existat o biserica in Gruşetu incă de atunci. Dintr-o însemnare pe o Evanghelie se dovedeşte precis că la 1751 exista o biserică din lemn.
Satul a mai avut o biserică de lemn şi în Munteni, la curţile aşa-zişilor boieri Cuceşti, care după tradiţia orală s-ar fi aflat acolo unde se varsă Valea Dealului în râul Costeşti. Valea a ros pământul şi a făcut râpă, năruind biserica. Nu se poate şti dacă actuala biserica din Gruşetu a fost mutată de la Munteni. Poate că pe vreuna din bârne există o inscripţie veche, care ar putea să dea explicaţie la această întrebare. Când s-a făcut tencuirea bisericii, pe vremea preotului Matei Grigorescu, s-a făcut şi pridvorul care este în prezent. Clopotniţa este mai nouă, fiind zidită şi pictată între 1840 şi 1843 de Constantin şi Gheorghe - zugravi. Ion Gh. Duca, fiind ministru al Instrucţiunii Publice, a ridicat câteva icoane dintre cele mai bune din această biserică.
Din alt pomelnic al bisericii Gruşetu-Costeşti, publicat în anul 1964 în Mitropolia
Olteniei (3-4) de Aurelian Sacerdoţeanu, aflăm noi date cu privire la această ctitorie: biserica a trebuit să fie şindrilită din nou în 1834. Atunci s-a luat hotărârea să se procure şi clopot. Biserica a fost înzestrată cu obiecte şi vase de cult, cu odăjdii, cărţi şi steag. Aflăm, de asemenea, despre dania unui negustor de cuie din Horezu. Dionisie Eclesiarhul, care a
avut şedere mai îndelungată la mănăstirea Bistriţa, a creat aici o şcoală de caligrafi .
Biserica din Gruşetu a avut un cimitir în apropiere. O vreme (câțiva zeci de ani),
biserica a fost părăsită, serviciul religios pentru locuitorii satului făcându-se în biserica din centrul comunei, construită acum aproape 75 de ani. În urmă cu vreo 40 ani a fost şindriluită din nou, dar înăuntru nu mai era nimic.
(Monografia istorico-etnografică a comunei Costești - județul Vâlcea, autor - prof. Nicolae St Făulete)
A fost restaurată în 2011, sub coordonarea Părintelui paroh Ion Marin și a Primarului comunei, domnul profesor Valerian Popescu, lucrările fiind finalizate în 2010, şi redată serviciului religios în 29 aprilie 2011, când a fost resfințită de Izvorul Tămăduirii. Ea reprezintă și un obiectiv de atracţie turistică în plus al comunei.
Micul parc al bisericii a fost amenajat de voluntarii Asociatiei „Kogayon”, impreuna cu Florin Stoican, fiu al comunei, cel caruia ii datoram infiintarea ariei protejate Parcul National Buila - Vanturarita, precum și a Parcului Național Văcărești din București.
- la resfințirea din 29 aprilie 2011: vrednicul de pomenire Gherasim, arhispiescopul Râmnicului, alături de un sobor de preoți, printre care se află Pr. Gheorghe Viezuianu (co-slujitor la biserica parohială Costești, Vâlcea) și Pr. Victor-Ovidiu Mureșan (paroh, pe vremea aceea, al bisericilor „Săcături”, „Grămești” și „Ciorobești”):
- prof. Ion Lăcraru și fostul primar al comunei - profesor de matematică Valerian Popescu
- „Act de cinstire” - inginer Dumitru Bondoc, monograf, fiu al comunei
- copiii vin la biserică în costumul popular specific zonei
- Pr. Ion Marin
