DE CITIT!!!

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Bucureşti

2010

NOTĂ DE PREZENTARE          

Disciplina limba şi literatura română se înscrie în categoria disciplinelor multidimensionale, definite de documentele de profil ale Consiliului Europei ca fiind acele discipline care au ca obiect de studiu învăţarea limbii şi a literaturii  naţionale – limba ca materie – şi învăţarea limbii ca instrument de comunicare pentru învăţarea altor discipline –limbă de şcolarizare (cf. La langue comme matière, DG IV/EDU/LANG/2009, Division des Politiques linguistiques, www.coe.int/lang/fr).

Disciplina limba şi literatura română are un rol fundamental în dezvoltarea personalităţii elevilor, în formarea deprinderilor şi a unor abilităţi necesare acestora pentru accesul postşcolar la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi pentru integrarea activă în societatea bazată pe cunoaştere.

Studiul limbii şi al literaturii române contribuie esenţial la formarea personalităţii autonome a elevilor, capabilă de discernământ şi de spirit critic, aptă să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotată cu sensibilitate estetică, având conştiinţa identităţii culturale, manifestând interes pentru diversitatea formelor de comunicare şi de expresie artistică.

            Programa de  limba şi literatura română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar, concepută în conformitate cu programele şcolare pentru disciplina limba şi literatura română (clasele a V-a – a XII-a) şi cu programele pentru examenele naţionale, este proiectată astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică, din perspectiva abordării curriculare sistemice la disciplina limba şi literatura română, în învăţământul gimnazial şi liceal.

      Structura programei de  limba şi literatura  română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar este următoarea:

Notă de prezentare;

·      Competenţele cadrului didactic de specialitate;

·      Tematica ştiinţifică pentru disciplina limba şi literatura română;

·      Bibliografie recomandată pentru tematica ştiinţifică;

·      Tematica pentru metodica disciplinei limba şi literatura română;

·      Bibliografie recomandată pentru metodica disciplinei limba şi literatura română.

COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE

·      Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei din domeniile limbă, literatură şi comunicare, în vederea predării lor integrate;

·      Utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare (curriculum naţional, structura anului şcolar etc.) în proiectarea didactică;

·      Reflectarea conţinuturilor programelor de gimnaziu şi de liceu în proiectarea didactică adaptată specificului grupului-ţintă;

·      Aplicarea corectă şi personalizată a cunoştinţelor de didactică şi de metodică a disciplinei;

·      Valorificarea corectă a conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei;

·      Aplicarea modelului comunicativ-funcţional în toate domeniile disciplinei (abordarea noţiunilor de limbă: fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică în vederea utilizării corecte, eficiente şi nuanţate în comunicare, în receptarea şi producerea mesajelor);

·      Utilizarea creativă a modalităţilor de abordare a tipului de text (text literar şi nonliterar);

·      Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi formelor comunicării orale precum şi a metodelor specifice didacticii acesteia;

·      Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi formelor comunicării scrise precum şi a metodelor specifice didacticii acesteia;

·      Realizarea demersului didactic în viziune trans-, inter- şi multidiciplinară;

·      Elaborarea unor instrumente de evaluare şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate competenţelor vizate prin curriculumul naţional;

·      Proiectarea şi aplicarea unor programe din componenta CDŞ;

·      Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale;

·      Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei, în funcţie de activitatea de învăţare proiectată.

 - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Domenii de conţinut

Candidaţii trebuie să cunoască integral conţinuturile şi conceptele operaţionale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu şi de liceu, atât pe cele obligatorii, cât şi pe cele facultative.

A.    Limbă şi comunicare: 

·        Fonetica

o       Sunetul şi litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat);

o       Silaba. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului);

o       Aspecte stilistice şi normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greşit accentuate; abateri de la normele ortoepice; valori expresive ale nivelului fonetic.

·        Lexicul

o       Noţiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt şi variantă; variante libere;

o       Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală;

o       Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului: împrumuturile;

o       Neologismele;

o       Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone şi omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice;

o       Arhaisme şi regionalisme;

o       Normă şi abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc.

Morfologia

·        Părţile de vorbire flexibile:

o       Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuţiunea substantivală;

o       Articolul: clasificare; categorii gramaticale;

o       Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui;

o       Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului;

o       Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuţiunea adjectivală;

o       Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuţiunea verbală;

·        Părţile de vorbire neflexibile:

o       Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuţiunea adverbială;

o       Interjecţia: ortografia interjecţiei;

o       Prepoziţia: clasificare; regimul cazual al prepoziţiei; locuţiunea prepoziţională; regimul cazual al prepoziţiei şi al locuţiunii prepoziţionale;

o       Conjuncţia: clasificare; locuţiunea conjuncţională;

o       Noutăţi în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008

o       Aspecte stilistice şi normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală şi flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice;

Sintaxa

o       Sintaxa propoziţiei: unităţi şi relaţii sintactice;

o       Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relaţie;

o       Noutăţi în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005

o       Aspecte stilistice şi normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuaţia în propoziţie şi în frază;

·         Practica raţională şi funcţională a limbii

o       Situaţia de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcţiile comunicării; deixis, anafora discursivă; 

o       Comunicarea orală:

§ Strategii specifice în dialog şi în monolog;

§ Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;

o       Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare şi nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susţinerea şi argumentarea opiniilor; comprehensiunea şi interpretarea textului literar din perspectivă contextuală.

·         Elemente de stilistică

o       Calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie;

o       Cuvânt şi context; denotaţie şi conotaţie;

o       Structura stilistică a limbii române;

o       Registre stilistice:

-          limbaje orale: popular; colocvial; argotic;

-          limbaj standard; limbaj cultivat;

o       Stiluri funcţionale: stilul tehnico-ştiinţific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic;

o       Stilistica textului literar: figuri de stil şi procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor şi a regionalismelor; aspecte stilistice ale sintaxei textului literar; funcţia stilistică a punctuaţiei;

·         Istoria limbii

o       Originile şi evoluţia limbii române;

o       Norma literară – aspecte evolutive;

o       Uzul diversificat al limbii literare.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

B.    Literatură:

·        Perioade, curente culturale/literare – texte reprezentative care să ilustreze orientările tematice fundamentale;

·        Opere de referinţă ale autorilor canonici prevăzuţi în programele şcolare  de liceu: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu;

·        Literatura română în context universal;

·        Literatura şi celelalte arte;

·        Conceptele de teorie literară, de estetică şi de stilistică existente în programele şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a, implicate în receptarea diverselor tipuri de text, literar şi nonliterar.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ

A.    Limbă şi comunicare (fonetică, vocabular, morfosintaxă, comunicare, stilistică, istoria limbii)

·      Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, ediţia a III-a, 2009

·      Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007

·      Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, vol. I, pp. 61-77, 323-332, 468-482; vol. al II-lea, pp. 263-289, 313-351, 371-449

*

·      Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001

·      Bidu-Vrânceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Editura Nemira, ediţia a II-a, 2005

·      Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Timişoara, Editura Facla, 1978

·      Cătănescu Cvasnâi, Maria, Limba română. Origini şi dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi româneşti, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia „Tezaur“, 1996 

·      Coteanu, Ion, Originea limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 1981

·      Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române - stil, stilistică, limbaj, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei, 1973

·      Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1978

·      Guţu Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, versiune nouă, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000

·      Hristea,Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, Editura Albatros, ediţia a III-a, 1984 (cap. Vocabular, fonetică) 

·      Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, Bucureşti, Editura All, 1995

·      Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, Bucureşti, Editura All, 2003

·      Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986

·      Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983

·      Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul XX, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991

·      Neamţu, G. G., Teoria şi practica analizei gramaticale, Cluj, Editura Excelsior, 1999

·      Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa limbii române. Sinteze teoretice şi exerciţii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010

·      Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Coresi, 1994

·      Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998

·      Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text?, ediţia a III-a, Iaşi, Editura Polirom, 2007

·      Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, Editura All, ediţia a IV-a, 2008

B.    Literatură

·       Academia Română, Dicţionarul General al Literaturii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, vol. I-VII, 2004- 2009, coordonator Eugen Simion

·      Anghelescu, Mircea (coord.), Literatura română. Dicţionar de opere, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2003

·      Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, Bucureşti, Editura Minerva, 1997

·      Booth, W., Retorica romanului, Bucureşti, Editura Univers, 1974

·      Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura Minerva, 1982

·      Călinescu, G., Universul poeziei, Bucureşti, Editura Minerva, 1974

·      Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii,  Bucureşti, Editura Univers, 1995

·      Cărtărescu, Mircea,  Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999

·      Cioculescu, Şerban; Vianu, Tudor; Streinu, Vladimir, Bucureşti, Istoria literaturii române moderne, Editura Ştiinţifică, 1971

·      Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 şi 1918, Iaşi,  Editura Junimea, 1970;

·      Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii,  ed. a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 1998

·      Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-II-III, Bucureşti, Editura Minerva, 1972

·      Dragomirescu, Gh. N., Dicţionarul figurilor de stil, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995

·      Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, Bucureşti, Editura All, 2006

·      Dumitrescu Buşulenga, Zoe,  Renaşterea, umanismul şi destinul artelor, Bucureşti, Editura Univers, 1975

·      Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne , Bucureşti, Editura Univers, 1998

·      Genette, Gerald, Introducere un arhitext, Bucureşti, Editura Univers, 1994

·      Kayser, Wolfgang, Opera literară,  Bucureşti, Editura Univers, 1979

·      Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, Bucureşti, Editura Univers, 1994

·      Lodge, David, Limbajul romanului, Bucureşti, Editura Univers, 1998

·      Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, Bucureşti, Editura Minerva, 1973

·      Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, II, III, Bucureşti, Editura Minerva, 1980, 1981, 1983

·      Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008

·      Marino, Adrian, Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973

·      Mazilu, D.H., Recitind literatura română veche, vol.I-III, Editura Universităţii Bucureşti, 1994

·      Micu, Dumitru,  Istoria literaturii române în secolul XX, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000

·      Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2002

·      Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2003

·      Papadima, Liviu, Literatură şi comunicare. Relaţia autor-cititor în proza paşoptistă şi postpaşoptistă, Iaşi, Editura Polirom, 2000

·      Petraş, Irina, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri şi specii literare, metrică şi prozodie. Dicţionar-antologie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996

·      Petrescu, Ioana Em., Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti, Cluj, Editura Dacia, 1989

·      Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Ediţia a II-a, Piteşti, Editura Paralela 45, 1998

·      Pop, Ion (coord.), Dicţionar analitic de opere literare româneşti, (vol. I-IV), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998-2001

·      Pop, Ion, Avangarda în literatura română, Bucureşti, Editura Atlas, 2000

·      Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Minerva, 1982-1984

·      Simion, Eugen, Ficţiunea jurnalului intim, (3 volume), Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001

·      Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974-1989

·      Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, Bucureşti, Editura Univers, 1973

·      Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, Bucureşti, Editura Albatros, 1977

·      Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel (coordonatori), Dicţionarul scriitorilor români (vol. I-IV), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995-2002

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

1)     Proiectare didactică: curriculumul naţional de limba şi literatura română pentru gimnaziu şi pentru liceu; modelul conceptual al disciplinei: paradigma comunicativ-funcţională; elemente obligatorii şi facultative ale programei; documente de proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare (integrarea celor trei domenii, coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare şi a formelor de evaluare cu competenţele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacţiune a grupului de elevi), proiectarea scenariului didactic (centrare pe competenţe, etapele scenariului didactic).

2)     Didactica lecturii:

a.       Abordarea textului literar (tendinţe în didactica lecturii, căi de acces spre textul literar, ghidarea elevilor pentru înţelegerea, analiza şi interpretarea textelor şi a diferitelor contexte relevante pentru receptare): 

- didactica textului narativ (modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare adecvate specificului textului narativ, care să conducă la formarea şi dezvoltarea strategiilor de lectură, la înţelegerea şi interpretarea textelor);

- didactica textului dramatic (modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare care să pună în evidenţă specificul textului dramatic şi al spectacolului de teatru, formând şi dezvoltând competenţe de receptare adecvate discursului dramatic);

- didactica textului liric (modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare care să conducă la sensibilizarea elevilor pentru textul liric şi la formarea şi dezvoltarea competenţelor de receptare care să le permită acestora să înţeleagă şi să interpreteze, din perspective diferite, o diversitate de texte lirice).

b. Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, administrativ, juridic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării.

c. Abordarea textelor aparţinând altor arte (film, pictură, muzică, artele spectacolului), din perspectiva codurilor specifice utilizate.

3)     Didactica limbii române: abordarea noţiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învăţării; strategii de învăţare şi aplicare în contexte noi a noţiunilor de fonetică, de morfologie şi de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice); strategii de învăţare şi de utilizare în contexte noi a noţiunilor de vocabular.

4)     Didactica oralului: strategii de învăţare şi exersare a ascultării active; strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute în programe (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal şi informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.).

5)     Didactica redactării: strategii de învăţare şi exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele şcolare: texte funcţionale, texte reflexive şi argumentative  texte imaginative sau texte despre opera literară.

6)     Evaluarea: tipuri de evaluare, tipuri de itemi, modalităţi de construire a probelor de evaluare, metode tradiţionale şi metode alternative de evaluare care se pot aplica la disciplina limba şi literatura română.

7)     Comunicarea - mijloc al interacţiunii educaţionale: comunicarea în predare-învăţare: comunicare verbală, paraverbală, nonverbală, mixtă (congruenţa acestora); rolul profesorului de limba şi literatura română în structurarea la elevi a unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea; forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) şi rolurile asumate de către profesor, în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, facilitator; blocaje în comunicare; soluţii de prevenire şi depăşire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de „încălzire“, învăţare prin cooperare etc.); tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică şi creativitatea elevilor în raport cu temele abordate în cadrul disciplinei.

8)     Managementul clasei: rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători şi buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.; organizarea activităţilor de învăţare prin: crearea unui climat adecvat desfăşurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale); folosirea adecvată şi eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) şi integrarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea părinţilor în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise faţă de comunicare; gestionarea situaţiilor conflictuale la ora de limba şi literatura română (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.).

9)     Curriculum la decizia şcolii: tipuri de opţionale; repere/condiţionări în elaborarea C.D.Ş.-ului (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); modalităţi de adecvare a unui C.D.Ş. la grupuri-ţintă diferite.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

·         Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a (în vigoare); http://curriculum2009.edu.ro/

·         Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003

·         Pamfil, Alina, Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006

·         Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii şi literaturii române, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităţilor din ţară)

·         Norel, Mariana – Curriculum la decizia şcolii la limba şi literatura română, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)

·         Limbă şi literatură, revistă a Societăţii de Ştiinţe Filologice (în special rubrica Didactica modernă)

·         Perspective, revistă de didactica limbii şi literaturii române a Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu“, Cluj-Napoca (www.anpro.home.ro)