”LA MULȚI ANI!”, COSTEȘTI! ”LA MULȚI ANI!”, COSTEȘTENI!

Când toamna ne-nvăluie în străluciri de amintiri,

”La mulți ani!”, costeșteni! ”La mulți ani!”, Costești de Vâlcea!

- 11 octombrie 1512 - 11 octombrie 2017 = 505 ani de atestare documentară !!! -

       ”Costeștii Vâlcii”? Costești de Vâlcea? Este o comună din județul Vâlcea, un loc feeric, unul dintre locurile binecuvântate de Dumnezeu pe Pământ, un loc unde te afli mai aproape, parcă, de Doamne-Doamne, un loc unde poți da mâna cu Sfinții și cu Îngerii mai ușor, doar înălțându-ți un ochi al sufletului sus, către Împărăția Cerurilor...
        Este un loc binecuvântat de rugăciunile ”Sfântulețului” - așa cum îi spun localnicii Sfântului Preacuvios Grigorie Decapolitul, prăznuit, în fiecare an, pe 20 noiembrie -, care-și așteaptă închinătorii la binecunoscuta Mănăstire Bistrița-Olteană.
        Este un loc în care se simte tăria munților Căpățânii, dar - mai ales! - a lui Matei Basarb, tărie și duh de demnitate creștin-ortodoxă, revărsate, din plin, peste ”cuibul de vulturi”: Arnota!

      Este un loc unde natură, trăire duhovnicească, istorie, cultură - toate își dau mâna, într-o îmbrățișare de tainic, de mister, de frumos...

Scăpând de urmăritorii turci,

Domnitoru-a ridicat atunci

Mândră Mănăstire,

Loc de primenire

Şi de mântuire.

Brâncoveanu Constantin,

Cel cu inimă de martir,

Daruri din destul a dat,

Cu suflet ales, curat.

Renovată de Ştirbei,

Dăinuie tăcut în munte.

Curcubeu frumos şi punte

Ea din veac s-a arătat

Credinciosului adevărat,

Ridicându-l spre Înalt.

De Arhangheli ocrotită,

 Arnota este numită.

Arnota e binecuvântată,

Tăria lui Matei s-arată,

Tărie în credinţă,

Luptă, dor şi biruinţă.

 „Cuib de vulturi” legendar,

„Stup de-albine”, şi nectar –

Asta-i Arnota de-acum,

Rugăciune, muncă, spor şi har,

Asta-i Arnota de-acum,

Maici, surori, cu bucurie-apar,

Slavoslovind neîncetat

Pe-al nostru Mare Împărat.

    (Arnota, de Nicoleta Enculescu)

        Veniți și vizitați aceste locuri, nu veți regreta! Veniți!


Legenda Costeștiului sună așa:
Trei frați fost-au aievea, cândva -
Costea, Bărbat și Dobre numele lor erau,
Ținuturi noi și mândre-ntemeiau,

La poale de munte,
Cu vii, păduri și lanuri multe,
Cu ape repezi, de cristal,
Tămăduitoare și pline de har.

În timpul ce-a trecut,
Barbu Craioveanu-a vrut
Multă mântuire pentru-acest ținut.




Rugându-se neîncetat,
Slavă Preasfintei Treimi a ridicat.

Domnul pe el bine l-a cuvântat
Să aducă-n sat
Sfinte moaște de cinstire,
La a sa zidire,
Falnica-i Mănăstire –

Bistrița - cea renumită,
Bistrița - multcăutată,
Bistrița - Cetate-Olteană,
Bistrița cea vâlceană.

Povestea-n continuare spune-așa:
Grigorie Sfântul și el dorea
Bună cumpărarea sa.

Astfel ușor el s-a lăsat
Pe talerul cântarului -
Bucurie Banului.

Din Decapolia fu adus,
Spre închinare a fost pus,
Grabnic ajutător el s-a aflat,
Vindecător preaminunat.

În suflete, speranță, tuturor a dat,
Lumină - ochiului cel întinat.

(Legenda Costeștiului, de Nicoleta Enculescu

 


        Iată, aici, câteva dintre bijuteriile localității: http://biserica_parohiala_costesti.crestinortodox.ro , http://biserica_sacaturi.crestinortodox.ro .
  Și câteva date despre școala din comună: http://scoli.didactic.ro/scoala_ferigile_cu_clasele_i_viii_costesti .
        11 octombrie este o zi în care orice om cu suflet de ... costeștean ar trebui să-și aducă aminte de fiii comunei, mai ales de cei plecați, prea de timpuriu, dintre ei, dar a căror inimă a bătut, cu putere, pentru COMUNĂ, pentru locuitorii săi, mai mici sau mai puțin mici. Așa a fost Ana (Asociatia Autentic Romanesc), cea care a făcut totul pentru ca locul său natal să fie cunoscut nu numai în județ (emisiunea TVR Craiova - ”La pas prin Oltenia, din 23 octombrie 2013; ”Produse tradiţionale preparate în Costeşti, jud. Vâlcea” - emisiunea din 10 octombrie 2013, difuzată la DIGI 24 etc.), ci și în afara lui (Bran, Albac etc.), cea care a fost alături atât de meșterii populari (pe care i-a promovat), cât și de vârstnicii de la Bistrița, ori de copii. Pe toți i-a cuprins în inima sa mare, bucurându-se de reușitele lor, zâmbind dimpreună cu ei, întristându-se când le vedea lacrima picurându-le în suflet... Pentru acestea toate, cred că merită mai mult decât o diplomă. Ana, pentru ceea ce a fost ca OM, ca persoană, ca fiică a Costeștiului, cred că ar merita ca numele să nu i se uite. La fel, arderea-i dreaptă și luminoasă de pe acest Pământ. Cred că... ar merita ca numele să i-l poarte școala în care a învățat, în care a aflat, pentru întâia dată, povestea literelor sau pe cea a cifrelor, ori chiar Liceul Tehnologic Special nr. 1 Bistrița sau Căminul de bătrâni din Bistrița, pentru vârstnicii căruia s-a străduit să le facă viața mai luminoasă, să le ușureze tristețea apusului vieții, demonstrându-le, prin acțiuni diverse (proiectul ”Și noi suntem utili!”, desfășurat în colaborare cu Anicuța Cajvănean, de la CRRN COSTANA, JUDEȚUL SUCEAVA), că și ei sunt utili celorlalți, întregii comunități locale.
        ”Împreună vom reuși!” - așa spunea Ana mereu, oriunde și oricui! Și - într-adevăr! - așa a și fost: la invitația lansată în colaborare cu Primăria, ați fost alături, dragi costeșteni, bucurându-vă de roadele pământului, bucurându-vă de bucuria pe care le-o dăruiați trecătorilor, turiști, localnici sau... vizitatori virtuali... Vă mai aduceți aminte? Era ziua de 12 octombrie a anului 2013, când ați sărbătorit Ziua Recoltei... ( http://flacaraarzand.blogspot.ro/2013/09/invitatie.html ) Mi-ați fost foarte dragi și mi-ați adus o rază de soare în suflet, deși mă aflam la câteva sute de km depărtare...
         Îmi amintesc de Ana și acum, păstrând în suflet, cu sfială, clipele petrecute cu ea și - mai ales! - încerc să nu uit ce ne-a învățat: să fim frați, să fim prieteni; să fim frumoși la suflet și la chip!
        Ana? O lecție de candoare, de dor și dăruire, o lecție de... vis... Visul pe care nu am știut a-l prețui...
(http://ziarullumina.ro/ajutorarea-semenilor-prin-intoarcerea-la-tradiii-92211.html)
         
      Alte persoane cu care se pot mândri costeștenii sunt, desigur, dascălii, oamenii de cultură, scriitorii născuți pe aceste meleaguri, istoricii, medicii, ofițerii, preoții, diaconii. E bine să nu fie uitați nici eroii care și-au dat viața, luptând în Primul și al Doilea Război Mondial. Sunt Oameni care au fost și  Oameni care mai trăiesc încă, Oameni ai locului, care au făcut și fac cinste meleagurilor natale.

                        Eroii Comunei, ce și-au dat viața, luptând în Primul și al Doilea Război Mondial[1]

            Locotenenți: Constantinescu T. Gheorghe,  Diaconescu Gheorghe

            Sublocotenenți: Borcan Toma; Mituțoiu Iuliean,

            Plutonieri: Catrina Nicolae

            Sergenți majori: Constantinescu Pavel, Petrescu Constantin, Popa Gh. Ion

            Sergenți: Florescu Trifon, Mihăilescu I. Ion, Stoican N. Vasile,

        Caporali: Constantinescu Anghel, Crăcană Florea, Crăcană Ion, Istocescu Ion, Istocescu Constantin, Lăcraru Gheorghe; Anghel Petre, Bălintescu Gh. Ilie, Cheran M. Gheorghe, Istocescu I. Grigore, Popa M. Ion, Zamfir D. Ion

          Soldați: Andrei Gheorghe, Andrei Ion, Andrei Silvestru, Avram Nichita, Avrămoiu Constantin, Bălintescu Constantin, Bălintescu Ignatie, Bălintescu Nicolae, Bărăgănescu Petre, Bărănguță Ion, Bălățăscu Gheorghe, Blidaru Gheorghe, Bivolaru Mihail, Borăscu Marin, Bornete Mihail, Buzilă Gheorghe, Castravete Constantin, Castravete Grigore, Castravete Marcu, Catrina Ion, Ciobanu Simion, Cirogan Filimon, Ciortan Gheorghe, Ciurea Gheorghe, Ciurea Ion, Cârjan Ion, Cârstea Leonte, Cârstoiu Constantin, Coca Dometie, Coca Dumitru, Colniceanu Alexandru, Constantinescu Nicolae, Constantinescu Tudor, Cravă Ion, Crăcană Constantin, Crăcană Dumitru, Crăcană Ilie, Crăcană Ion, Crăcană Procopie, Crăcanu Ilie, Dimulescu Petre, Dinulică Lucian, Dobrinescu Gheorghe, Dobrinescu Grigore, Dumitrescu Gheorghe, Duță Ion, Enescu Constantin, Enescu Gheorghe, Enescu Ion, Mecu Toma, Mierlă Grigore, Mihăilescu Ion, Monafu Dumitru, Monafu Ion, Munteanu Hariton, Munteanu Ion, Murariu Ilie, Nechersu Gheorghe, Nicolăescu Nicolae, Nicula Constantin, Nicula Gheorghe, Nicula Grigore, Niculescu Gheorghe, Nistor Miron, Nițulescu Grigore, Nițulescu Gheorghe, Ologu Grigore, Ologu Grigore, Paraschiv Toma,  Pasmate Ilie, Pavel Dumitru, Pavel Marin, Pavel Moise, Pistol Ion, Popa Nicolae, Popescu Carp, Popescu Gheorghe, Popescu Ioachim, Popescu Nicolae, Predoiu Dumitru, Predoiu Gheorghe, Predoiu Nicolae, Prioteasa Toma, Puică Damian, Puică Dumitru, Rădescu Alexandru, Robu Marin, Robu Maxim, Robu Meletie, Sanda Nifon,  Stănescu Gheorghe, Stănescu Nicolae, Stoica Constantin, Stoica Petre, Surcel Grigore, Tănase Nicolae, Țicu Constantin, Tițoiu Gheorghe, Tițoiu Nicolae, Țârlea Gheorghe, Țapu Gheorghe, Ungureanu Sava, Ungureanu Tudor, Vameșu Grigore, Văduva Gheorghe, Vârtopeanu Nicolae, Voineag Avram, Zamfir Alexe, Zamfir Dumitru, Zamfir Ștefan; Andreica I. Gheorghe, Andrei Ef. Gheorghe, Andrei Gh. Petre, Armășescu A. Ion, Bălintescu C. Dumitru, Buzilă Gheorghe,  iortan Gh. Ion, Coca D. Petre, Colniceanu A. Alexandru, Chipurici L. Ion, Curelaru I. Ion, Dincă D. Constantin, Fulgescu V. Ilie, Ghiorghiu A. Ion, Istocescu Ilie, Istocescu D. Ion, Iliescu I. Ion, Ispas N. Nicolae, Ispas N. Gheorghe, Jidoveanu N. O. Ion, Ligescu Gh. Vasile, Mecu M. Ion, Măgureanu V. Ilie, Măgureanu S. Grigore, Măgureanu F. DUmitru, Marinoiu A. Ion, Nicula Gh. Constantin, Nicula Gh. Constantin, Nistor C. Victor, Puică S. Constantin, Pavel M. Toma, Petrescu M. Nicolae, Petrescu M. Ion, Stoica C. Constantin, Stanca Nicolae, Stoican P. Nicolae, Văduva Marin, Văduva Vasile, Voineag V. Gheorghe.

                        Preoți și diaconi din Costești[2]

1) Stan, fiul lui Dobrin, primul preot al bisericii de lemne din Grămești;

2) Constantin T. Constantinescu, fiul cântărețului Toma Constantinescu, un descendent al familiei preotului Constantin Constantinescu;

Ion Mladin, preot paroh al bisericilor Pietreni (Schitul 44 de Izvoare) și Păpușa - în prezent.

3) Ion Fulgescu, preot la Schitul Păpușa în 1834;

4) Nicolae Zugravu , diacon la biserica Ciorobești, în anul 1834;

4) Nestor Nicolae Ciorobescu, preot la biserica Ciorobești, în anul 1865, fiul diaconului Nicolae Ciorobescu, de la aceeași biserică;

5) Ioan Nistor Ciorobescu, preot la biserica Ciorobești, fiul preotului Nestor Ciorobescu;

6) Nicolae și Ion Nistorescu (Popescu), preoți la biserica Secături, fiii diaconului Nicolae Popescu;

7) diaconul Mihăilă Belețescu;

8) Ion S. Constantinescu, preot la biserica Secături;

9) Ion Briceag, fiul preotului Nicolae Briceag Vărăticeanu;

10) Frâncu, preot la biserica parohială Costești;

11) diaconul Ion Zugravu, fiul preotului Ion Zugravu (secolul al XVIII-lea), la biserica parohială Costești;

12) diaconul Dicu, la biserica parohială Costești , în secolul al XVIII-lea;

13) Matei Bălintescu, fiul preotului Grigore Bălintescu ( care își va schimba numele în Grigorescu), la biserica parohială Costești;

14) diaconul Nicolae Voineag, preot la biserica veche a satului, în 1801;

Ion Marin, preot paroh al bisericii parohiale Costești - în prezent.

                        Cadre didactice din învățământul primar, gimnazial, liceal și universitar[3]

            Alexandru Bălintescu (pe lângă profesor, a mai fost și arhivist, și muzeograf), Petre I. David (doctor în Teologie Ortodoxă - doctorat obținut cu lucrarea Premise ale dialogului anglicano-ortodox. Aspectul revelației divine. Contribuția culturii teologice românești -, profesor universitar), Nicolae Făulete, Constantin Istocescu, Felicia Istocescu (după căsătorie purtând numele Lăzărescu), Maria Istocescu (după căsătorie purtând numele Dumitrescu), Veronica Istocescu (căsătorită cu diplomatul Ion Voineag din Costești), Ion Lăcraru, Nicolae Munteanu, Constantin Popian (pe lângă profesor, a fost și artist), Aurelian Sacerdoțeanu (pe lângă profesor universitar, doctor docent în istorie, a întreprins cercetări în domeniul istoriei medievale, a fost publicist, animator cultural și Director al Arhivelor Statului între 1938 - 1953), Aurelian Stoican, Dumitru Tănăsescu, Felicia Voineag, Nicolae Voineag.

                        Oameni  de cultură, oameni de vază[4]

            Grigore Bălintescu (Director general al unei mari unități industriale vâlcene, de interes republican), Dumitru Bondoc (inginer, scriitor), Nicolae Ciobanu (primul general al Armatei Române), Petre Dinulică (inginer, scriitor), Nicolae Hirizan (Director al unei mari sucursale a Băncii Naționale), Vasile Nițulescu (actor), Ion Voineag (diplomat).

            ”La mulți ani!”, costeșteni! Să aveți un Octombrie plin de lumină, zile senine, sănătate, bucurii și realizări!

Bottom o

---

[1] Dumitru Bondoc - Costești - Vâlcea. 45 de secole de istorie, Editura OFFSETCOLOR, Râmnicu-Vâlcea, 2002

[2] Ibidem 1

[3] Ibidem 1

[4] Ibidem 1