Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.
luni, 29 mai 2017
duminică, 21 mai 2017
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ
Complementul
circumstanțial de cauză (c.c.cz.) exprimă cauza acțiunii unui verb sau a
însușirii unui adjectiv. El răspunde la una din întrebările: ”din ce cauză?”,
”din ce pricină?”.
Complementul
circumstanțial de cauză (c.c.cz.) se poate exprima prin substantive, pronume și
numerale, precedate de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale; prin adjective
precedate de prepoziția simplă ”de”; prin verbe la gerunziu; prin locuțiuni
adverbiale:
Enunțul
|
Întrebarea
|
Partea
de vorbire prin care se exprimă
|
Cazul
substantivului / pronumelui / numeralului
|
Din
neglijență a spart
paharele.
|
Din ce
cauză?
|
Substantiv
comun, simplu
|
Ac.
|
Florile
se uscaseră din pricina secetei.
|
Din ce
pricină?
|
Substantiv
comun, simplu
|
G.
|
Am
pierdut din cauza lui.
|
Din ce
cauză?
|
Pronume
personal
|
G
|
Nu a
ajuns la timp din cauza celor doi.
|
Din ce
cauză?
|
Numeral
cardinal propriu-zis
|
G.
|
Urlă de
foame.
|
Din ce
cauză?
|
Substantiv
comun, simplu
|
Ac.
|
Abia
se mișcă de gras.
|
Din ce
cauză?
|
adjectiv
|
|
Îmi
vine să plâng de fericit.
|
Din ce
cauză?
|
adjectiv
|
|
Văzând ce s-a întâmplat, m-a luat de acolo.
|
Din ce
cauză?
|
Verb
la gerunziu
|
|
Nefiindu-i frică, a ieșit noaptea în grădină.
|
Din ce
cauză?
|
Verb
la gerunziu
|
|
Temându-se de viscol, s-a adăpostit.
|
Din ce
cauză?
|
Verb
la gerunziu
|
|
Fiind bolnavă, a lipsit ieri.
|
Din ce
cauză?
|
Verb
la gerunziu
|
|
De
aceea nu a venit,
pentru că s-a temut.
|
Din ce
cauză?
|
Locuțiune
adverbială
|
|
M-a
certat pentru aceasta.
|
Din ce
cauză?
|
Pronume
demonstrativ de apropiere
|
Ac.
|
Din
cauza primului dintre
concurenți, a pierdut startul.
|
Din ce
cauză?
|
Numeral
ordinal
|
G
|
De
obosit ce era, a
adormit imediat.
|
Din ce
cauză?
|
adjectiv
|
|
PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ
(CZ.)
Propoziția subordonată
circumstanțială de cauză (CZ) îndeplinește în frază funcția complementului
circumstanțial de cauză, arătând cauza acțiunii sau a însușirii din regentă și
determină un verb, o locuțiune adverbială sau un adjectiv.
Ea s-a îmbolnăvit de supărare. (= c.c.cz.)
Ea s-a îmbolnăvit, / din cauză că s-a îmbolnăvit. / (P1 = Ea s-a îmbolnăvit
= P.p.; P2 = din cauză că s-a îmbolnăvit = P.s.CZ)
Pentru că n-a învățat niciodată, / nu știe nimic. / (P1 = Pentru că n-a
învățat niciodată = P.s.CZ ; P2 = nu știe nimic = P.p.)
Deoarece era foarte în vârstă, / nu și-a adus aminte de mine. / (P1 =
Deoarece era foarte în vârstă = P.s.CZ; P2 = nu și-a adus aminte de mine =
P.p.)
Ileana era veselă, / pentru că a câștigat concursul. / (P1 = Ileana era
veselă = P.p. ; P2 = pentru că a câștigat concursul = P.s.CZ)
Propoziția subordonată
circumstanțială de cauză răspunde la întrebările complementului circumstanțial
de cauză: ”din ce cauză?”, ”din ce pricină?”.
Propoziția subordonată
circumstanțială de cauză poate fi introdusă prin:
a) conjuncțiile subordonatoare ”fiindcă”, ”deoarece”, ”căci”, ”întrucât”,
”că”:
Sunt supărată, / fiindcă nu ai învățat. / (P1 = Sunt supărată = P.p. ; P2 =
fiindcă nu ai învățat = P.s.CZ)
Am întârziat, / deoarece nu am găsit flori. / (P1 = Am întârziat = P.p. ;
P2 = deoarece nu am găsit flori = P.s.CZ)
Nu m-am dus acolo, / căci nu m-a invitat nimeni. / (P1 = Nu m-am dus acolo
=P.p.; P2 = căci nu m-a invitat nimeni =
P.s.CZ)
Întrucât erau prieteni, / l-am crezut. / (P1 = Întrucât erau prieteni =
P.s.CZ; P2 = l-am crezut = P.p.)
S-a supărat pe mine, / că nu l-am crezut. / (P1 = S-a supărat pe mine =
P.p.; P2 = că nu l-am crezut = P.s.CZ)
b) locuțiuni conjuncționale subordonatoare:
Din cauză că ai întârziat, / am pierdut trenul. / (P1 = Din cauză că ai
întârziat = P.s.CZ; P2 = am pierdut trenul = P.p.)
Din pricină că n-ai avut încredere în tine, / nu ai concurat. / (P1 = Din
pricină că n-ai avut încredere în tine = P.s.CZ; P2 = nu ai concurat = P.p.)
De vreme ce ești aici, / îți voi da răspunsul așteptat. / (P1 = De vreme ce
ești aici = P.s.CZ; P2 = îți voi da răspunsul așteptat = P.p.)
Din moment ce ai trecut prin Iași, / oprește-te puțin și la noi. / (P1 =
Din moment ce ai trecut prin Iași = P.s.CZ; P2 = oprește-te puțin și la noi =
P.p.)
c) adverbele relative ”cum” și ”unde”, cu valoare conjuncțională:
Cum nu ești cuminte, / te voi pedepsi. / (P1 = Cum nu ești cuminte =
P.s.CZ; P2 = te voi pedepsi = P.p.)
S-a supărat, / unde l-ai certat. / (P1 = S-a supărat = P.p.; P2 = unde l-ai
certat = P.s.VZ)
Propozițiile
circumstanțiale de cauză se despart prin virgulă, indiferent de topica lor.
miercuri, 17 mai 2017
luni, 15 mai 2017
HAIDEȚI LA HOREZU! VENIȚI SĂ NE ADĂPĂM SUFLETELE ÎNSETATE DE ELIXIRUL BASMELOR COPILĂRIEI NOASTRE!
HAIDEȚI LA HOREZU! VENIȚI SĂ NE ADĂPĂM SUFLETELE ÎNSETATE DE ELIXIRUL BASMELOR COPILĂRIEI NOASTRE!
HAIDEȚI SĂ-I CUNOAȘTEȚI PE CEI MAI TINERI ȘI INVENTIVI CERAMIȘTI POPULARI DIN HOREZU: MARIA-DIANA POPESCU ȘI ION-GABRIEL DOGARU
Ceasul
ceramiștilor măsoară timpul în povești și amintiri, în speranță
și frumos, în simbol și credință. În curând, ne vom bucura privirile, admirând, iară și iară, minunățiile realizate cu simț estetic, bucurie și ingeniozitate, mână sigură și suflet curat, emoție și har. În curând, Târgul de Ceramică COCOȘUL DE HUREZ își va deschide porțile, lăsând vizitatorii să pășească pe tărâmul de vis al artei populare oltenești de sub splendoarea muntelui scăldat în străluciri de soare... Când? În perioada 2 - 4 iunie 2017... |
Vă invit să-i cunoaşteţi acum, prin
interviul pe care am avut plăcerea de a-l realiza, pe maeştrii ceramişti
Maria-Diana Popescu şi Ion-Gabriel Dogaru din localitatea Horezu, judeţul
Vâlcea, ale căror creaţii artistice în lut cântă-n culori, dănţuind pe harfa
inimii noastre precum un curcubeu răsărit după o binecuvântată şi curăţitoare
ploaie! Credinţa lor, înscrisă legendar în lutul frământat în poveşti şi motive
de basm, stă mărturie şi adevereşte pe deplin doza imensă de entuziasm şi
creativitate cu care au fost înzestraţi.
O LUME PLINĂ DE
HAR, O LUME NĂSCUTĂ SUB HARUL ȘI OCROTIREA LUI DUMNEZEU ȘI AL SFÂNTULUI MARTIR
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
- Hristos
a înviat! Diana, te-ai născut acolo unde pământul ia viață, în Horezul cel plin
de legendă și har. Când s-a întâmplat aceasta?
- Adevărat
a înviat! Într-adevăr! M-am născut vara, într-o zi de august. 16 august.
DE LA PICTURĂ
ȘI DESEN LA PLĂMĂDIREA PĂMÂNTULUI CU APĂ, CULOARE ȘI FOC
- În
timpul anilor de studiu, ce discipline te-au atras?
-
Printre materiile mele favorite s-au aflat desenul și pictura.
- Ne
poți spune câte ceva despre începuturile tale într-ale olăritului? De unde
dorința aceasta a ta de a plămădi pământul cu apă, culoare și foc? Cine ți-a
îndrumat pașii către așa ceva?
- O
întâmplare frumoasă a făcut ca eu să cunosc acest meșteșug, în anul 1998. Am
avut privilegiul ca mentorul meu să fie unul dintre cei mai buni ceramiști din
Horezu, SORIN GIUBEGA. Apoi m-au ajutat să mă perfecționez și să creez tot mai
multe modele cei din familia BÂSCU GHEORGHE.
- Există
astfel de cursuri?
- Există
niște cursuri. Eu le-am urmat din nevoia de a deține diplome, de a-mi fi
certificată abilitatea.
- Cine
ar vrea să se specializeze în arta modelării lutului, unde ar putea să facă
acest lucru?
- La
noi, în Horezul cel pitoresc, cursuri de ceramică se pot urma la Clubul
Copiilor.
CALITATE, NOUTATE,
INVENTIVITATE. SUFLET ȘI ARMONIE, TRUDĂ ȘI BUCURIE
- Care
sunt satisfacțiile (sau insatisfacțiile) pe care le are un artist ceramist? Nu
este greu să-ți procuri culorile, lutul, instrumentele de lucru?
-
Satisfacții ai atunci când ceva creat de tine iese foarte bine și când
lucrările tale sunt și căutate.
În ziua
de astăzi, există materiale ceramice care ne scutesc munca de a umbla în
căutarea lor, dar costă destul de mult, nu sunt chiar atât de ieftine. Însă
atunci când îți dorești ca produsele tale să fie - în primul rând - de calitate
și să se poată folosi în orice gospodărie, merită!
Am adus
pe piață ceramică ecologică, chiar folosim un smalț ecologic, pigmenți
ecologici, care le dau celor ce ne achiziționează produsele un plus de
siguranță.
-
Lucrezi singură sau în colaborare cu alte persoane?
- Lucrez
alături de Ion-Gabriel Dogaru, avem un atelier în orașul Horezu, situat pe
strada Constantin Brâncoveanu, nr.3. Aici putem fi găsiți în fiecare zi. Ne-am
cunoscut în urmă cu ceva ani, el susținându-mi dorința de a lucra ceramică într-un
stil nou, creativ. Așa am pus bazele propriei noastre afaceri.
-
Artiștii populari sunt sprijiniți în vreun fel?
- Nu,
din păcate!
- Ați
avut prezentări în cadrul târgurilor, expozițiilor? Cum ați devenit cunoscuți
în acest domeniu?
- Am
mers și mergem, cu produsele noastre, la târguri și expoziții, făcând
demonstrații cu roata olarului. Avem și o pagină pe Facebook - ”Ceramică Diana
și Gabriel”. Așa, doritorii ne pot vedea creațiile, ne pot contacta mai ușor,
având în vedere că foarte multe persoane au cont pe acest site de socializare.
Doritorii pot comanda chiar și produse personalizate.
- Ce vă
propuneți să promovați prin creațiile voastre?
- În
primul rând, la noi se simte, în orice produs realizat, plăcerea de a crea,
pasiunea și dăruirea, inventivitatea. Frumosul. Fiecare obiect îl vrem unic, să
stârnească bucuria oricui de a-l avea în casă. Pentru aceasta, ne ”punem chiar
sufletul la bătaie”, cum se spune pe la noi. Promovăm tradiția și frumusețea sufletului autentic românesc, bunătatea,
emoția și bucuria, creativitatea și perseverența.
- Cum
v-ați caracteriza pictura?
- În
realizarea desenelor, practicăm modele și simboluri tradiționale, la care nu
renunțăm, ci pe care le perpetuăm, chiar dacă reproducem, în imagini atrăgătoare,
și pagini ale poveștilor copilăriei noastre, păstrând patina timpului: ”Capra
cu trei iezi”, ”Punguța cu doi bani”, ”Păcală”, ”Pupăza din tei” etc..
Simbolurile
tradiționale pe care le practicăm sunt: cocoșul
de Hurez - emblema ceramicii noastre -, porumbița,
spirala vieții, crucea, șarpele, peștele, pomul vieții, soarele. Cocoșul este simbolul izbânzii luminii
împotriva întunericului, este simbolul reînvierii și al nemuririi sufletului,
al bărbăției, al virilității și al vitalității poporului român. Spirala vieții este simbolul
continuității și infinitului. Crucea
este simbolul credinței și al protejării Tainelor Sfinte. Șarpele este cunoscătorul binelui și al răului, este apărătorul
casei. Peștele este simbolul
credinței. Pomul vieții simbolizează
perpetuarea, regenerarea, este simbolul tinereții fără bătrânețe și al vieții
fără de moarte. Soarele este simbolul
vieții și al bucuriei.
Secretul
meșterilor olari de la Horezu tocmai acesta este: pentru a fi bun, trebuie să
fii ager ca și cocoșul, iscusit ca șarpele, răbdător ca peștele.
GÂNDURI PENTRU
VIITOR
- Cu un
prezent atât de bogat în realizări, ce vă doriți pentru viitor?
- Ne
dorim să putem crea mereu câte ceva nou, atractiv, unic pe piața de profil, să
bucurăm sufletele și privirile tuturor celor ce ne găsesc - fizic și virtual -,
iar pentru aceasta - să fim sănătoși.
- În
încheiere, vă rog să adresați un cuvânt cititorilor acestui interviu.
- Se
spune că ”povestea ceramicii de Hurez este povestea unui bulgăre umil de
pământ, rostogolit ca-n basme de câteva ori și transformat în Făt-Frumos - vas
însuflețit -, ce cunoaște elixirul tinereții fără bătrânețe”. Haideți să-l
cunoașteți și altfel pe Făt-Frumos! Haideți la Horezu! Până atunci, zile senine
să veți și multe bucurii!
- Vă
mulțumim pentru interviul acordat!
- Cu
drag!
Timpul
îndrăznelii de a transpune în lut visurile tinereţii lor măsoară secundele în
haina reuşitei încântării ochiului admiratorului expert sau mai puţin expert,
transformă clipele în bătăi de inimi ce tresaltă ca un fâlfâit de aripă de
alb porumbel la sublimul ce iradiază din fiecare fibră de pământ plămădit şi
ars în topitoare, spre a renaşte în durabilitatea şi armonia poveştii lui.
|
Profesor Nicoleta Enculescu - Școala gimnazială nr.150 și Liceul ”Mircea Eliade”,
București
Abonați-vă la:
Postări (Atom)