Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

marți, 12 iulie 2016

WEEKEND FRUMOS

- COSTEȘTI, JUDEȚUL VÂLCEA, 09-10 iulie 2016 -


Atât de mult l-am așteptat!!! Și - iată! - a sosit clipa!!! :) Sper să se mai repete!!!

- Oare când l-om vedea pe Călin cosind și strângând fânul în căpițe dintr-astea?
- Am călcat pe tărâmul de vis al lui Tzuky!!! Dar ... cred că a devenit, până la urmă, tărâmul de vis al oricui a ajuns în acest colț de țară (pardon! de Rai):





- În vizită... Ana își face simțită prezența pretutindeni: în suflet, în fotografii, în amintiri...
- Doi oameni minunați:
- Uneori te întrebi: ”De ce?” De ce n-ai ajutat-o mai mult, Sfinte Apostole Toma, pe Ana? Sau poate... noi aveam nevoie de un rugător pentru sufletele noastre, iar Dumnezeu a vrut ca ea să mijlocească pentru noi... Nu știm... Totuși, e trist fără ea. Și greu... 
- Să fie busolă? Să fie ceas? Să fie busolă cu ceas? Rămâne de aflat...
- Un... trovănțel :)
- Nu putea să lipsească ... ”mândria” zonei: ceramica de Horezu:
- O campanula am dus-o - așa cum mi-am dorit - la bunicii și la mătușa mea:
- Cealaltă campanula a fost aleasă pentru Ana:
- De sus, de la Arnota, așa se vede... Și pământ, și cer:
- Voluntarii din București, care n-au primit nicio recompensă pentru activitatea lor benevolă. Poate data viitoare, cine știe?!?? Oricum, felicitări, Andreea și Ivan:
- Admiratorul secret al Andreei și al lui Ivan!!!
- Pe Andreea te poți baza, cu încredere, oricând! Va fi un medic de nădejde, pe drept cuvânt!
- Și un ponei, la sfârșit de weekend. În Mlăci:

















duminică, 10 iulie 2016

Vreme trece..., vreme vine...

VREME TRECE..., VREME VINE... 

...Vine o vreme cand te-ntrebi ce vei face, incotro vei porni, cine te va ajuta, daca te va ajuta cineva...Vine o vreme cand totul devine atat de complicat si dureros, atat de complicat si fara niciun raspuns... Vine o vreme cand, impotmolit in problemele de nerezolvat ale vietii (unde voi lucra?, voi lucra oare?, voi fi acceptat?, nu voi fi refuzat?, daca nu voi fi angajat, din ce voi trai?, din ce imi voi plati facturile?, cand se vor duce toti cei dragi, oare al cui voi fi? etc.), iti vine sa fugi..., sa dezertezi din fata ei..., sa plangi - daca poti -... Decat sa-ti rada ea ironic in fata, cu problemele ei, umilindu-te si ingenunchindu-te dupa dorinta-i de nestavilit, nu mai bine iti iei tu ramas bun de la ea?...
E complicat! E tare complicat si greu...😢... Vremea aceea m-a prins si pe mine in mrejele-i reci si dure...