Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

vineri, 30 octombrie 2015

SĂ FIM MAI DARNICI, SĂ FIM MAI BUNI, PENTRU CĂ ȘI EI MERITĂ UN ZÂMBET!

SĂ FIM MAI DARNICI, SĂ FIM MAI BUNI, PENTRU CĂ ȘI EI MERITĂ UN ZÂMBET PE CHIPUL LOR DE COPIL!

 

Vă invit să fiţi alături de copiii de la Casa "Pinocchio" din Băbeni, judeţul Vâlcea, spre a le aduce un zâmbet pe chip, acum, în prag de sărbători! Vă invit să le dăruiţi, dacă doriţi şi dacă aveţi această posibilitate, jucării de care nu vă este greu să vă despărţiţi, cărţi de poveşti, dulciuri, îmbrăcăminte, încălţăminte. Au nevoie, mai mult ca oricine, mai mult ca oricând, să ne simtă cu sufletul aproape de ei. Haideţi să nu-i dezamăgim! Mulţumim! Date de contact: Ştefan Rachieru - https://www.facebook.com/stefan.rachieru.1?ref=ts&fref=ts  şi Nicoleta Enculescu - telefon nr. 0746398753. Zile binecuvântate, cu sănătate, pace şi multe împliniri!

marți, 27 octombrie 2015

EXPERIENȚA... GALA CALIFEM, 26 - 27 octombrie 2015

EXPERIENȚA... GALA CALIFEM, 26 - 27 octombrie 2015

 

       Am participat la concursul (on-line) CALIFEM, cu o poveste - scrisă - de viață, o poveste - reală - despre mine. Nimic imaginat, nimic inventat. În urma votului publicului și a membrilor juriului, m-am numărat printre cele 10 câștigătoare. Deși un premiu nu atât de consistent - doar 500 de lei noi -, totuși acesta îmi va asigura transportul, pentru încă o lună de zile, la și de la școlile la care predau în acest an școlar. În plus, am câștigat o experiență de viață: am ascultat povești de viață adevărate, mi s-a confirmat faptul că, pentru a ajunge cineva, pentru a fi CINEVA, pentru a fi OM, trebuie să lupți, să iei viața în mâini și să mergi înainte, oricâte ”piedici” sau greutăți ai întâmpina. Vorba distinsei doamne Alina Bota: nu trebuie să renunți la luptă, la visul tău, atunci când dai peste un necaz, nu trebuie să deznădăjduiești, ci să crezi CĂ POȚI. Întrucât - cu siguranță - va veni și PASUL aducător de bucurie, de împlinire. Trebuie să credem că PUTEM, că avem forța necesară de a ne împlini VISUL, de a nu renunța la el. De a nu deznădăjdui! Cu credință să mergem înainte! DA! Să avem CREDINȚĂ, pentru că, în această ecuație a vieții, pe care mulți dintre noi nu o înțelegem deloc, ori aproape deloc - doar percepem ceva, dar totul este neclar, o nebuloasă -, cel mai important este Dumnezeu, Căruia trebuie să-I cerem ajutorul în permanență. Da! Suntem ”plus-valori” (cum frumos spunea doamna preoteasă Cristina Benga, profesor de religie ortodoxă la Colegiul Național ”Goethe” și  soția Părintelui meu tutore din Facultatea de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul” din București), am primit, la botez, darurile - talanții -, prin mijlocirea Sfântului Duh, trebuie însă, prin credință, nădejde și luptă, să le înmulțim, să nu le ținem sub obroc.
       M-au impresionat poveștile de viață ale tuturor participantelor (premiate, dar și a celor ce au înmânat premiile: ambasadoarele CALIFEM)! Povești reale, povești ale unor oameni - DA! - de succes, succes dobândit prin muncă, credință și luptă. Să faci ceva în viață, să fii CINEVA înseamnă să fii cel mai bun la locul tău de muncă, în activitatea pe care o desfășori, dar și pe stradă, cu semenul tău! Să te străduiești să fii cel mai bun, aceasta implicând credință, seriozitate și bunătate, conștiinciozitate și sinceritate, smerenie și iubire! Sunt valori umane - virtuți - de care nu trebuie să uităm!
       Am învățat că trebuie să zâmbim, să fim optimiști, am învățat cum să-ți gestionezi emoțiile, mai ales pe acelea care apar atunci când vorbești liber în fața unui public mai mult sau mai puțin numeros...
       Pe scurt, un schimb de experiență interesant, din toate punctele de vedere, un prilej de socializare, de întâlnire cu persoane aparținând diferitelor clase sociale, cu preocupări pe cât de diverse, pe atât de minunate: Claudia-Lizica Lazăr - profesor doctor în biologie, cercetător și scriitor de cărți pentru copii și mămici, ea însăși viitoare mămică a doi gemeni; Cecilia-Costache Gabriela - dascăl și părinte minunat; Alina Goaleș - mămică a doi gemeni și scriitor de cărți pentru copii; Stoica Despina, Carmen Mănescu - viitoare mămică, profesor de matematică și de informatică; Mirela Retegan - om de radio și de televiziune, în prezent general manager al Companiei de Eveniment ZURLI; Mihaela Tatu - om de televiziune, trainer ANC, trainer certificat persolog, voice over; Alina Bota - managing partner la YAHTING LIFESTYLE; Măriuca Ivan - director executiv al Crucii Alb-Galbene din România, Livia Lucian-Arjoca - innovation master / 7 ARTE; Adina Buzatu; Irina Drăgan - o ființă deosebită, care a trecut prin multe, pe care viața a lovit-o cumplit, însă merge înainte, cu credință și speranță; Camelia Proca (din Sibiu) - inițiatoarea unor campanii împotriva violenței în familie și în societate etc..
       Filmarea o puteți viziona aici: 
- http://califem.ro/gala-califem-live/ ,
- https://youtu.be/waKELA-OMds
       Evenimentul a avut loc la Hotel Royal, strada Mircea Vodă, nr.28, sector 3, București, hotel de 4 stele!!!​

xxx Notă: ”Gala Califem isi propune sa onoreze spiritul feminin si va reuni atat cele mai creative, cat si cele mai curajoase si intreprinzatoare personalitati de business din Romania, cat si femei aflate la inceputul carierei. Ne dorim ca aceasta Gala sa fie un simbol al motto-ului general al proiectului: „reteaua femeilor calificate pentru viitor”, prin faptul ca va reuni femei din cadrul proiectului, femei de succes, femei care au muncit pentru a atinge un scop in viata.”






- la masa 6:
- alături de mama, mereu:


- cu premiul câștigat și rozele serii:




- Claudia-Lizica Lazăr:
- Omul de televiziune Mihaela Tatu și Claudia - fericita viitoare mămică:





      

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Elevii mei

Elevii mei: copii deștepți și cuminți, care învață



Zâmbet de toamnă în străluciri de soare...

Ultimele raze ale soarelui răsfață frunzele încă necăzute ale Toamnei, îmbrăcându-le în haină multicoloră, dar mai ales cu mult optimistul galben!!!...





 

miercuri, 7 octombrie 2015

AMINTIRI DIN... COPILĂRIA PETRECUTĂ ÎN DRUMUL TABEREI, SECTOR 6...

 AMINTIRI DIN... COPILĂRIA PETRECUTĂ ÎN DRUMUL TABEREI, SECTOR 6...

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.169 - ŞCOALA ÎN CARE AM ÎNVĂŢAT. ÎN HAINE NOI, DAR TOT EA, CEA VECHE...

Bătrâna mea şcoală... Totuşi..., arată bine, nu?
Plopii erau şi pe vremea mea!!!
Intrarea profesorilor



Colaborare cu Urban SA:


Cartea de onoare a Şcolii. Ar fi trebuit să scriu ceva în ea, nu? Poate data viitoare, zău aşa! 
 
Era, pe vremuri, intrarea profesorilor. Şi mai intram şi noi, elevii, uneori!!!


Pe-aici erau geamurile cabinetului de biologie, la parter, iar la etajul I geamurile cabinetului medical, ale laboratorului de chimie şi ... nu mai ştiu ce..


Privind spre vecini: Şcoala gimnazială nr.155

Şi pe vremea mea se făcea careu!!! Iar dimineaţa, gimnastica de înviorare
Pe vremea mea, erau clase până la "E", şi dimineaţa, şi după-amiaza!!! 
Fosta noastră intrare, acum porţile sunt închise cu lacăt... 

Acelaşi trotuar, care înconjoară curtea şcolii, de pe vremea copilăriei mele: aceeaşi denivelare ...

 Pe această stradă, la nr. 2, se află ŞCOALA MEA!!! (Promoţia 1979 - 1987)
O latura a scolii. Intrarea din fata (planul secund) tin minte ca ducea la subsolul scolii. Unde, eleva fiind, prin clasa a III-a sau a IV-a, am dat peste patrate mici de gresie, faianta, mozaic. Din care aveai posibilitatea de a realiza mici/mari tablouri... Amintiri...


 
Faimoasa scara a profesorilor. De la parter spre etajul I. Cat de mult imi doream sa urc pe-aici, cand eram eleva a scolii! Numai cand eram "elev de serviciu pe scoala" aveam voie s-o iau pe-acolo, insa nici atunci prea mult. Dar anii mi-au rezervat bucuria de a deveni profesor si ... de a urca acea scara... :)  ...
"Vinovatul principal"? - de fapt... "vinovata" - diriginta si profesoara mea de romana, ROVENTA VALERIA.

Intrarea elevilor


Blocul M12, strada Delineşti, nr. 8

 Blocul M12, blocul în care am locuit demult..., demult...
 Strada Delineşti - strada copilăriei mele... O stradă pentru uriaşi, atunci, o stradă pentru pitici - acum :))
Scara B
La parter... Primele trei camere ale fostului nostru apartament: apartamentul 48
Blocul are 10 etaje :) Nu le-am putut "prinde" pe toate
 Baia şi W.C.-ul. A! Uitam! Bătătorul, unde noi, copiii din bloc, făceam gimnastică :)
În spatele blocului, era o alee ce despărţea blocul meu de cel vecin, M13. Pe-atunci, nu-ţi era frică să te plimbi pe-acolo, acum însă... da... Şi tot în partea din spate a blocului aveam ultima cameră. N-am mai putut-o fotografia, pentru că n-am mai putut-o lua pe acolo  :(
 Spre staţia de autobuz, pe străduţa pe care odinioară alergam, ori mă plimbam cu tricicleta sau mai cădeam :))) 
 Aceeaşi străduţă, alte vremuri...

 La intersecţie de... alei...
 Privind spre... cofetăria "Indiana"... Care nu s-a mai descoperit privirii, datorită şantierului :(( Ori poate nu mai e nici ea?

 Aşteptând în staţie, la "Romancierilor"...