Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

marți, 31 decembrie 2013

”LA MULȚI ANI!”


Fie ca Bunul Dumnezeu, Mântuitorul nostru Iisus Hristos și Măicuța Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria să vă ocrotească pe voi, pe toți, de toate întâmplările cele rele și să vă lumineze sufletele, dăruindu-vă, în Noul An 2014, alese bucurii, sănătate și pace deplină! ”La mulți ani!” și frumoase împliniri!
- floricele și inimioare!!!

:)

La cumpăna dintre ani, în biserica Eroii Revoluției, cu Părintele Paroh.
”Rolul omului este să stea în genunchi și să se roage! Trebuie să ne bucurăm în Hristos, să stăm cu Hristos!”

...predică...
Știați că... REVELION înseamnă REVENIRE, TREZVIE?
Știați că... AN înseamnă CER? ”Să-ți răscumperi anul!”

Și copiii întâmpină Anul Nou cu bucurie, rugându-se alături de părinții lor!!!
”Bunul Dumnezeu să binecuvinteze cununa anului!”
”Mulți ani trăiască, la mulți ani!”
 Sfinții Mucenici Epictet și Astion

Deja în 2014, alături de Cami și de minunata ei bunică! Mulțumim frumos, pentru această bucurie!

Tot alături de Cami!!!



 

joi, 26 decembrie 2013

Cred că am mai postat-o în 2011, dar... o reiau:

Poem de Iarnă. La Nașterea Domnului Iisus...

 

Fulguiasca-va-n noapte
Ale dorurilor soapte,

Straluceasca-va-n priviri
Ale dorului-amintiri,

Sclipiri de stele pe obraz,
Bucurii s-aveti, la fiecare pas!

Daruiti-va-n eternitate,
Dati credintei libertate,

Flacara arzanda n-o umbriti,
Domnului Hristos sa-I multumiti!

Maicii Sfinte - rugaciuni alese,
Nastere Vietii Sfinte-I da in iesle!...

Bucurati-va in Domnul,
Bucurati-va tot omul,

Ca in veac e mila Lui,
Mila data orisicui!...

Sanatate sa v-aduca,
Pace si iubire-adanca,

Binecuvantata, mare armonie,
Implinire sa tot fie!

Multi ani sa traiti,
Multi ani, impodobiti

De Lumin-Adevarata,
Intr-o viata preacurata!

Fie ca nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos să vă lumineze ființa, picurându-vă în inimi pace și sănătate, blândețe și bunătate, împliniri, prosperitate, bucurii și spor în toate! Crăciun binecuvântat și mulți și rodnici ani, întru speranță de mai bine și frumos! Sărbători luminate, alături de familiile voastre, de rude și de prieteni!



marți, 17 decembrie 2013

Sf.Mănăstire Arnota, comuna Costești, județul Vâlcea


http://trinitastv.ro/emisiuni/pasii-pelerinului#muntenia


joi, 12 decembrie 2013

MARTIRII STAU DE STRAJĂ LUMII ORTODOXE

- cu gândul la Sfinții Martiri Brâncoveni, că tot e închinat lor anul 2014 -

Martirii
stau de strajă 
Lumii Ortodoxe -

Ei 
spun povestea
tainică
a jertfei lor,

Inima lor bate
preamărind pe Dumnezeu.

Martirii
stau de strajă
Lumii Ortodoxe,

Mucenica lor vibrează
la poarta sufletului nost' .

Martirii 
stau de strajă
Lumii Ortodoxe -

ne-nvăluie curajul lor
semeț
și demn,
și credincios!
    11.12.2013

sâmbătă, 30 noiembrie 2013

”HARUL DOMNULUI IISUS HRISTOS, DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU TATĂL ȘI ÎMPĂRTĂȘIREA DUHULUI SFÂNT” SĂ FIE CU NOI!

 

"Doamne Dumnezeul nostru, dăruiește-le sănătate și-i vindecă pe cei bolnavi, dă-le hrană celor înfometați, haine și adăpost celor ce nu au, libertate celor ce sunt lipsiți de ea, iertare de păcate tuturor. Luminează-le, Doamne, mintea celor ce sunt în examene.
Dă, Doamne, liniște și pace în lume și ne iartă pe noi, păcătoșii! Întărește-ne în dreapta credință, alungă de la noi pe vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți.
Daruiește-mi și mie, Doamne, tot ceea ce Tu crezi că-mi este de folos; fie, Doamne, așa cum voiești Tu, și nu după voia mea.
Ca binecuvântat să fie numele Tău în vecii vecilor,
Amin." (de la Aura Chivaran, de pe FACEBOOK)
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primește smerita mea rugăciune pe care o fac pentru robul / roaba Ta (NUMELE), pentru iertarea păcatelor sale, și ca un Îndurat, cu Dreapta Ta cea atotputernică, stinge-i focul ce a cuprins-o, încetează-i boala și cu milostivirea Ta ridic-o din patul durerii întru slava numelui Tău. Că Tu ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeu ne-a făcut după chipul Său, urmând ca la asemănarea cu El să ajungem prin efortul propriu, prin asceză. Ce este asceza? Asceza este exercițiul inimii, pe care ar trebui să-l facă orice creștin ortodox, este un exercițiu ce ține de credință, iubire, rugăciune, bunătate, fapte bune.
Omul este cununa creației lui Dumnezeu și – ca o cunună – a fost creat sănătos, la trup și suflet! De aceea nici nu trebuie să ne pierdem speranța, atunci când suntem înștiințați că sănătate noastră s-a cam șubrezit. Trebuie să fim tari în credință și în rugăciune. Să ne rugăm mereu pentru ca atunci, când vom fi oboist, Dumnezeu să-și amintească de noi și să ne vegheze de sus. Trebuie să perseverăm în rugăciune, pentru că rugăciunea salvează. Insistând, Dumnezeu Se milostivește de noi, și ne dăruiește cele de folos. Nu că nu ar ști ce ne este de folos – să nu uităm că este Atotștiutor! -, dar vrea să vadă că și noi depunem un mic efort, că VREM  să ne facem bine, să redevenim sănătoși. Așadar, rugați-vă! Să ne rugăm! Stăruind în rugăciune, fiind tari în credință, ”vom muta și munții”!
Iubirea… ”Atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său L-a trimis în lume, ca să se mântuiască”! ”Atât”! Dar acest ”Atât” e, de fapt, imens, necuprins de mintea omenească. Pentru noi, pentru a ne salva, L-a trimis în lume pe ”Fiul Său cel iubit, întru care a binevoit”! Jertfă! A iubi înseamnă, așadar, a te jertfi pentru cel de lângă tine, a te dărui total, pentru a-i salva sufletul!
Bunătatea vine tocmai din acea iubire jertfelnică, iar faptele bune sunt doar o consecință a lor. Ca un triunghi. Trei elemente esențiale ale existenței creștine.
Tot din marea Sa dragoste față de neamul omenesc, Dumnezeu ni i-a dăruit pe Sfinți. Sfinții care, atunci când… vorbim cu ei, ne sar degrabă în ajutor! Sfinții sunt prietenii noștri, ai oamenilor. Sfinții au fost oameni, ca și noi, în lumea noastră, pe pământul acesta, ei cunosc ispitele și greutățile vieții omenești, de aceea, la strigătul nostru, la lacrima ce arde-n colțul ochiului, ne întâmpină degrab’, mijlocind pentru noi la Tronul Celui Prea Înalt și al Cărui nume sfânt este! Pentru aceasta, nu ar trebui să-i uităm nicicând și să alergăm la ajutorul lor minunat, dar mai presus de toate la ajutorul Preacuratei și pururea Fecioarei Maria – Maica Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos! Citiți-le Acatistele și Paraclisele, cereți-le ajutorul, mereu să fiți pomeniți, în duminici și sărbători, la Sfânta Liturghie. Ungeți-vă cu ulei sfințit de la candelele icoanelor sau ale Sfintelor lor moaște și credeți! Credeți că va fi bine! Și va fi bine!
Unde puteți găsi icoane făcătoare de minuni și Sfinte moaște? (e valabil pentru București) La Biserica Studențească / Rusă – din apropierea stației de metrou ”Universitate”: Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Pantanassa (vindecătoarea de cancer), la biserica ”Sfântul Nicolae dintr-o zi” – lângă Facultatea de Arhitectură, zona Universitate -: Icoana Maicii Domnului Pantanassa, la biserica ”Zlătari” – vis-á-vis de fostul magazin ”Victoria” -: moaștele Sfântului Ciprian; la erica Mănăstirii ”Mihai Vodă” – între stațiile de metrou ”Izvor” și ”Piața Unirii 1”: Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Hodighitria (”Îndrumătoarea”), la erica ”Sfântul Spiridon Nou” – strada Șeban Vodă / Bd-ul Dimitrie Cantemir, aproape de stația de metrou ”Piața Unirii 1”-Hotel ”Horoscop”: moaștele Sfântului Spiridon; la biserica ”Sfânta Ecaterina” – paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul”, str.Sfânta Ecaterina, nr.2 -: moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina; la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului: moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului; al Catedrala Patriarhală: moaștele Sfântului Preacuvios Dimitrie din Basarabi și ale Sfinților Împărați Costantin și mama sa, Elena, întocmai cu Apostolii; la biserica ”Eroii Revoluției”: moaștele Sfinților Mucenici și Doctori fără de arginți Epictet și Astion; la biserica ”Manu Cavafu” – în apropierea Colegiului Național ”Gheorghe Șincai” și Parcul Tineretului -: moaștele Sfântului Mare Mucenic Haralambrie; la biserica ”Sfântul Haralambrie Belu” – în apropierea Orășelului Copiilor, bd-ul Constantin Brâncoveanu, strada Alunișului -: moaștele Sfântului Haralambie; la Mănăstirea ”Radu Vodă”: moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, marele făcător de minuni; la biserica ”Sfântul Gheroghe Nou” – Km 0 al Bucureștiului -: mormântul cu moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae, marele făcător de minuni, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva; la biserica ”Icoanei” – din strada Icoanei -: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului; la Schitul ”Darvari”: mai multe sfinte moaște; la Mănăstirea ”Antim”: mai multe sfinte moaște etc., etc., etc..
Foarte aproape de Capitală, am descoperit, în drumurile mele, Mănăstirea ”Samurcășești” – comuna Ciorogârla, ieșirea înspre Pitești –(unde se găsește o raclă cu moaștele mai multor Sfinți Apostoli, Mucenici și Cuvioși, precum și veșmântul Sfintei Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva), precum și biserica din orașul Pantelimon, unde se găsesc moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.
”Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie” cu noi, cu toți!
Sănătate și mântuire vă doresc!
”Sus să avem inimile!”

Ana, ”sus inima”!

”Atotputernicule Doamne, Tămăduitor al sufletelor și al trupurilor, care cobori pe oameni și tot Tu îi ridici, care pedepsești și vindeci din nou, ai milă de robul Tău / roaba Ta (NUMELE), pentru că este bolnav / bolnavă. Întinde-ți brațul Tău tămăduitor și vindecă-l pe el / vindec-o pe ea, și ridică-l / ridic-o din patul de suferință. Gonește duhul de slăbiciune din el / din ea și îndepărtează de la el / de la ea durerea, rănile, febra și slăbiciunile. Dacă are păcate și greșeli, iartă-i-le, din dragostea Ta pentru oameni. Dumnezeule, ai milă de ceea ce a creat mâna Ta, întru Iisus Hristos, împreună cu care ești binecuvântat și cu Bunul și de viață Dătătorul Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

marți, 19 noiembrie 2013

PREOTUL ȘI DASCĂLUL
 

 

       Din start, vă anunț că nu este o poveste, ce urmează să scriu aici, ci o realitate, sesizată chiar astăzi, în timpul unei ore. De Estetică Teologică.
       Dascălul – profesorul – este precum preotul: așa cum preotul, când își ia acest ”jug”, își asumă multe suflete, pe care trebuie să le salveze, să le conducă pe calea mântuirii, tot astfel cadrul didactic, care lucrează – la rându-i – cu suflete. Pe care trebuie să le modeleze, în sens bun. Ambii – preot și dascăl – sunt niște artiști, mai puțin sau mai mult desăvârșiți, dar niște artiști. Creați după chipul Artistului suprem, care nu este nimeni altul decât Atotînțeleptul, Atoateștiutorul Dumnezeu.
       Când câștigi un suflet, când îl salvezi, toți Îngerii în Cer se bucură. Când îl pierzi – e jale mare!
       Fiecare copil e un MARE DAR, trimis de Dumnezeu pe Pământ. Copilul e un Înger, bucălat sau mai puţin bucălat, cu cârlionţi sau fără cârlionţi, care, atunci când vine pe lume, binevesteşte bucuria şi speranţa în familia în care se naşte; încălzește și luminează sufletele celor ce îl așteaptă cu atâta ardoare sau nu... Copiii sunt mărgăritărelele lumii, flori ce se deschid în primăvara vieţii, alinând existenţa pe Pământ.
       Numai copilul poate transforma, cu ochiul minţii sale, cuvântul în susurul vrăjit  de izvoare, în clipocit de stele şi luceferi, numai copilul poate să vadă minunăţia lui Dumnezeu, binecuvântarea Lui pe Pământ, în fiecare picătură de ploaie, în fiece strop de rouă şi ninsoare, în fiecare petală de floare…
       Numai copilul poate cânta dimpreună cu greierii, cu toate vrăbiuţele Înaltului senin, cucii, pupezele gălăgioase, armeneşti… Chiar şi în concertul broscuţelor, pe lac, ei desluşesc frumoase acorduri vii, înălţătoare, îmbucurătoare…
       Numai un copil poate alerga, desculţ, prin ploaie şi ninsoare, cu părul despletit în vânt, cu gândul înseninat de cine ştie ce culoare…, Soare…, personaj şi floare…
          Copilul e mărgăritarul vieţii,
          E cântecul suav în zorii dimineţii,
          E-un zumzet viu de roiuri de albine,
          E zborul alb al verilor senine…

          Copilul e împăratul din poveste,
          Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos,
          O albă garoafă, un vis frumos...

          Copilul – binevestitor este
          De Adevăr, de Pace, de Sublim,
          Haideţi, cu toţii, să îl iubim!
       Da! Să îl iubim, dar să nu facem diferențe între ei: pentru că e al nostru - merită iubire mare, pentru că e de la nu știu ce casă de copii - merită mai puțină iubire, ori poate deloc!
       Pentru a salva suflete, trebuie să avem în permanență o inimă blândă și supusă, smerită și iubitoare, precum cea a lui Iisus. Iubirea lui Orfeu nu a putut-o salva pe Euridice, iubirea lui Hristos a scos suflete din iad. Oare nu cumva am uitat mesajul ce ni-l transmitea Sfântul Apostol Pavel prin Epistola I către Corinteni, cap. XIII, versetele 1-6? Vă mai aduceți aminte? ”De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.”
       Precum Artistul Suprem, ce ne-a creat și ne-a pus în lume mici artiști, să ne desăvârșim și noi, și lumea noastră, dându-ne mâna toți, preoți și dascăli, părinți și bunici, pentru a păstra lumina frumuseții celor mici! Să le arătăm bunătate, pentru ca ei să fie mai buni decât noi! Să le arătăm blândețe, pentru ca ei să fie mai blânzi decât noi! Să le arătăm smerenie, pentru ca ei, în smerenia lor mai mare, să ne smerească pe noi! Să le arătăm înțelegere, pentru ca ei să fie mai înțelegători decât noi! Să le arătăm duioșie, pentru ca ei să fie mai duioși decât noi! Să le acordăm atenție, pentru ca și ei, în timp, să fie atenți cu noi! Să le fim sprijin, mereu alături de ei, la bine și la greu, pentru ca și ei să ne întărească și ne sprijinească vreodată, aflați în grele nevoi! 


 


duminică, 17 noiembrie 2013

ACȚIUNE CARITABILĂ PENTRU COPII, INIȚIATĂ DE ASOCIAȚIA AUTENTIC ROMÂNESC DIN COSTEȘTI - BISTRIȚA, JUDEȚUL VÂLCEA



”Dragii noștri, vă așteptăm să vă alăturați nouă, în perioada 20 noiembrie-12 decembrie 2013, la : Clubul Copiilor Horezu, Ligia-Elena Mureșan-București , Laura Craioveanu-Rm Vâlcea și sediului Asociației din Costești-Bistrița, unde vom strânge: jucării, caiete, creioane colorate, cărți de povești, cărți de colorat, pentru a fi dăruite, în ziua de 13 decembrie 2013, copiilor din centrele de plasament.
Pentru a ne contacta, aveți la dispoziție nr. de tel.: 0766 258 419 -Ana Predoiu și e-mail : autenticromanesc.eu@gmail.com,  muresanligiaelena@gmail.com .”
 
 

O, SUFLETE!


       Suflete,
       cunoaște-te pe tine însuți,
       coborând mintea
       în adâncul plin de lumină
       al inimii!
 
       Suflete,
       luminează-te
       cu Suflarea
       purtătoare
       de Frumos
       și Viu!

       Suflete,
       înseninează-te
       cu Harul
       cel izvorâtor
       din Adânc!

       O, suflete, suflete! Leapădă-ți haina zdrențăroasă a invidiei, dezbracă-ți haina arțăgoasă a mâniei, agonisește-ți, prin credință, Virtuți, Iubire și Smerenie! 

Nicoleta Enculescu, 1 noiembrie 2013

(din seria: Ce consecințe poate avea o oră de... Filosofie creștină, la master... :) )
      


miercuri, 13 noiembrie 2013

DOI PLOPI, PE STRADĂ...

Doi plopi, pe stradă, străjuiau
idei și sentimente,
Tremurau
cu crengi plecate la pământ,
mireasma verilor trecute sărutând...

Doi plopi, pe stradă, străjuiau
tăcere, noapte și cuvinte
prin alb și sur, abia rostite...

Doi plopi, pe stradă, străjuiau
iubiri cuminți,
copii, părinți...

Doi plopi, pe stradă, străjuiau
eterna Viață,
în anotimp prefață
bucuriei de A FI...

Nicoleta Enculescu, 13 noiembrie 2013

vineri, 11 octombrie 2013


”La mulți ani!”, Costești, ”La mulți ani!”, costeșteni!

  Anul trecut ați sărbătorit împlinirea a 500 de ani de atestare documentară a Comunei, anul acesta, la împlinirea a 501 ani, nu-mi rămâne decât să vă adresez un călduros și sincer ”La mulți ani!”! Așadar, ”La mulți ani!”, Costești (de Vâlcea), ”La mulți ani!”, costeșteni! Să vă dăruiască Bunul Dumnezeu, Preasfânta Treime și Maica Domnului multă sănătate și toate cele de folos spre mântuire, iar Sfântul Grigorie Decapolitul să vă ocrotească mereu! Bucurie sfântă!


<div id="fb-root"></div> <script>(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = "//connect.facebook.net/ro_RO/all.js#xfbml=1"; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk'));</script>
<div class="fb-post" data-href="https://www.facebook.com/media/set/?set=a.741892779171301.1073741844.100000517579083&amp;type=1" data-width="550"><div class="fb-xfbml-parse-ignore"><a href="https://www.facebook.com/media/set/?set=a.741892779171301.1073741844.100000517579083&amp;type=1">Postare</a> by <a href="https://www.facebook.com/enculescu">Enculescu Nicoleta</a>.</div></div>


miercuri, 25 septembrie 2013

INVITAȚIE... AUTUMNALĂ...

       Când Toamna, cu poala-i lungă-i rochii, înmiresmează totul cu arome de dulcețuri și compoturi, de salate și zacuscă, am întâlnit, prin intermediul FACEBOOK-ului (trăiască FACEBOOK-ul!!!), o invitație mai mult sau mai puțin... originală, dar cu siguranță extrem de incitantă pentru papilele gustative ale fiecărei ființe umane și necuvântătoare:

Invitație

Haideți să ne bucurăm împreună pe 12 octombrie, în parcarea de lângă Muzeul Trovanților, să mulțumim pământului pentru roade, să arătăm tuturor că nu avem numai locuri binecuvântate, ci și oameni harnici!
Fiți alături de noi cu produse și rețete care vă fac cinste, într-o expoziție cu vânzare. Vă așteptăm cu produse care zâmbesc în cămările și pivnițele dumneavoastră, vă așteptăm cu rețete tradiționale pe care le-ați păstrat peste timp

Primăria Costești,  Asociația Autentic Românesc”

 

       Deja îmi imaginez cum vor sta, aliniate, pregătite parcă de startul pentru un veritabil maraton, gavanoasele cu dulcețuri sau gemuri, aranjamentele de legume frumos sortate în salate și zacuscă, așezate în brațele de sticlă ale borcanelor sau / și borcănașelor strălucind în lumina aurie a ultimelor raze jucăușe de soare încălzind văzduhul!!!... :) ... Deja îmi imaginez cum fiecare produs adus de harnicii săteni va sta gata-gata să plesnească de bucuria apriecierilor, dezvăluindu-și, pe-ndelete,  legenda proprie... Frumoasă legendă, de vis...
       Felicitări organizatorilor și mult succes participanților! S-aveți o zi superbă de octombrie!
       P.S. Iată și afișul acestui proiect:
- Au contribuit la realizarea acestui afiș elevii Școlii ”Ferigile” din comuna Costești, județul Vâlcea, sub îndrumarea Doamnei pe care ei o iubesc nespus de mult, pentru că îi așteaptă, zi de zi, fie vară, fie școală, cu multe și plăcute surprize!!! Numele micuților: Denisa, Carmina, Andreea, Cătălin, Magda.
- Cine este Doamna? Nu-i alta decât doamna bibliotecară, Mihaela-Silvia Măgureanu!!!
- Fotografiile și textul invitației sunt preluate de la adresa Doamnei: https://www.facebook.com/biblioteca.costestivalcea (sper să nu se supere!!!).

miercuri, 4 septembrie 2013



CHEIA VIEȚII



-          Ce-i viața? – întrebă copilul.
-          Viața-i, fiule, precum o arcă, plutind printre valurile învolburate ale existenței, îi răspunse tatăl, așa cum se pricepu el mai bine, flăcăului său de numai 5 anișori, 5 primăveri înmănuncheate în buchetul imens al traiului pe pământ.
-          Dar anul vieții ce e, tată?
-          Viața, băiete, se numără în ani, mai mult sau mai puțin strălucitori.
-          Dar... cheia? Cheia vieții?
-          Ei, acu-i acu, băiete! Ai văzut tu ușa de la casa noastră? Ea ne apropie și ne îndepărtează unii de alții; ne îndepărtează mai ales când, rătăcind cheia, ori pierzând-o, n-o mai putem deschide, spre a ne îmbrățișa în prag. Atunci, avem nevoie de unele ajutoare: specialiști ce ne... salvează... Îți mai aduci aminte, Bebe?
-          Da, tată, așa e!
-          Viața, copile, e o ușă care, prin trăirile noastre, prin gândurile și faptele noastre, ne apropie sau ne îndepărtează de Dumnezeu. Cheia cu care putem deschide ușa spre a-L întâlni pe Dumnezeu și a ni-L apropia ori a ni-L împropria este rugăciunea. Rugăciunea rostită în mod consecvent, la ceas de zi și de seară, cu timp și fără timp.
-          Și ajutoarele – pentru noi – cine sunt?
-          Ajutoarele, micuțul meu, sunt Sfinții bineplăcuți ai lui Dumnezeu și Îngerul ce ni s-a dat la Botez, spre ocrotirea drumului vieții noastre. Ei se alătură ajutorului celui mai important, mai mare, dintre toate, care este Preasfânta și Preabinecuvântata Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria.
-          Tati, hai să deschidem ușa spre Înalt!
-          Hai, drăguțul meu, hai!

MORALĂ: să-i învățăm pe copii să se sroage, arătându-le care sunt foloasele și frumusețile ce ni le-aduce rugăciunea; să le fim exemple copiilor noștri, rugându-ne dimpreună cu ei. Rugăciunea limpezește mintea, înalță sufletul spre Dumnezeu, dând parcă aripi omului în urcușul ascetic al existenței sale pe pământ.


                     NICOLETA ENCULESCU, licențiată în Filologie și în Teologie Ortdoxă
                         - București, 18 martie 2013 -

luni, 2 septembrie 2013

LITERATURA ROMÂNĂ, clasele V - VIII

"Cuvânt", de Tudor Arghezi

"Vrui, cititorule, să-ți fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mică, o cărticică.
Din slove am ales micile
Și din ințelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă.
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu.
Și nu mai știu...

Farmece aș fi voit să fac
Și printr-o ureche de ac
Să strecor pe un fir de ață
Micșorata, subțiata și nepipăita viață
Până-n mâna, cititorule, a dumitale.

Măcar câteva crâmpeie,
Măcar o țandără de curcubeie,
Măcar nițică scamă de zare,
Nițică nevinovăție, nițică depărtare.
Aș fi voit să culeg drojdii de rouă,
Într-o cărticică nouă,
Parfumul umbrei și cenușa lui,
Nimicul nepipăit să-l caut vrui,
Acela care tresare
Nici nu știi de unde și cum.

Am răscolit pulberi de fum..."

Poezia este un joc, prin care poetul vrea să-i ofere cititorului imaginea unei lumi nevăzute, impalpabile (vezi srofa I).
Universul miniatural se însuflețește datorită harului creatorului, unde cuvântul pare să devină un instrument muzical, parte dintr-o orchestră; textul se naște prin cântecul violoncelului, al harfei și al cimpoiului.
De notat este că universul mărunt este o lume plină de poezie, dar și fragilă totodată.
Cuvântul "cărticică" semnifică prețuirea pe care o are autorul pentru carte.
Cuvântul "slove" sugerează ideea că arta cuvântului scris este foarte veche.
Metafora din versul "Și din înțelesuri furnicile" sugerează că ele, cuvintele, "adună", cu hărnicie, cu dibăcie, semnificații multiple, pe care cititorul este chemat să le descifreze.
Strofa a doua exprimă ideea că poezia este un mister.
Triplul epitet "Micșorata, subțiata și neipăita viață" îl caracterizează pe poet ca pe un creator care scoate la iveală viața necunoscută a măruntelor efemere.
În ultimul vers din această strofă, poetul i se adresează, din nou, cititorului, cu aceeași prietenie cu care i se adresează și în strofa întâi, însă și cu un anume respect ("a dumitale").
Prin puterea lui, cuvântul poate crea sau poate distruge; cuvântul este atotputernic.
Metaforele din versul "parfumul umbrei și cenușa lui" sugerează ficțiunea și imaginația care trebuie să producă emoție și încântare în inima cititorului.
Lumea descrisă fiind infinită, autorul își propune să înfățișeze "măcar" o parte din ea. Această limitare (sugerată prin repetarea, de trei ori, a cuvântului "măcar", și de două ori a cuvântului "nițică") nu strică însă frumusețea poeziei. Astfel, metaforele "țandără de curcubeie" și "scamă de zare" sugerează că lumea măruntă este frumoasă și plină de strălucire; descrisă în poezie, ea aduce pace în suflet, așa cum curcubeul anunță înseninarea vremii.
Poezia îl va face pe cititor să devină, din nou, copil, să se întoarcă la starea adamică a conștiinței.
Dorind să pună în "cărticica" lui puritatea condensată (metafora "drojdii de rouă"), autorul caută necunoscutul (metafora "Parfumul umbrei și cenușa lui"), pentru a scrie o poezie originală, cititorul descoperind rostul poeziei, al creației, care este unul grav, ce trece de lumea vizibilului, a realului, dar și a jocului imaginativ al eului poetic (vezi ultimele 4 versuri).
Versul ultim îndeamnă la meditație asupra creației, pentru care poetul a depus efort și a investit talent.

NU UITAȚI: Poezia "Cuvânt" deschide volumul "Cărticica de seară" (1935), putând fi considerată o "prefață" poetică adresată cititorului.
Titlul, "Cuvânt", ilustrează creația artistică, opera literară.
Măsura versurilor variază între 4 și 16 silabe; ritmul este trohaic.
Predomină rima împerecheată, care alternează cu versuri libere (fără rimă).
Din punct de vedere morfologic, unele verbe ("vrui", "am voit", "aș fi voit") arată intenția poetului de a realiza acest act de creație, iar altele ("am ales", "să umplu", "să fac", "să strecor", "să culeg", "să caut") sugerează complexitatea muncii de poet. Frumusețea ei constă în îndoiala care-l stăpânește pe creator ("Și nu mai știu..."), sentiment care dă naștere unor noi căutări.
Cuvântul-cheie al poeziei este "carte", cu forma diminutivată "cărticică", termen prin care autorul își denumește opera, așa cum o face și în poezia "Testament".

marți, 27 august 2013

ACATISTUL SFÂNTULUI FANURIE


Condacul 1
Apărătorului credinței ortodocșilor, marelui mucenic Fanurie, să-i aducem din inimă mărturisiri de mulțumire toți, care prin ale lui înțelepte învățături ne-am luminat cu credința și să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Icosul 1
Poporul cel credincios cunoscând mulțimea minunilor tale, prin care ai rușinat pornirea ereticilor cea fără de judecată asupra credinței noastre, cu umilire strigă către tine așa:
Bucură-te, mare mucenice al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scăparea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinței;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
Bucură-te, cel ce întuneci mintea păgânilor;
Bucură-te, cel ce ai lucrat strălucirea credinței;
Bucură-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei din întunericul păcatelor;
Bucură-te, cel ce cu blândețe primești la tine pe cei greșiți;
Bucură-te, învățătorul legii creștinești;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei nepricepuți;
Bucură-te, Sfintei Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 2-lea
Deși nu avem destulă vrednicie și pricepere ca să putem lăuda minunile tale, din suflet curat și din inimă umilită te rugăm să primești aceste mărturisiri de la noi, care cântăm cu tine: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Nimeni dintre noi, păcătoșii, nu se poate lăuda că rugăciunea lui va fi primită de tine cu vrednicie, căci știi slăbiciunea firii noastre; de aceea te rugăm pentru necazurile noastre a primi cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce din pântece ai fost ales de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce fără cunoștințe filosofice ai biruit pe filosofi;
Bucură-te, comoara legii noastre cea mult prețuită;
Bucură-te, povățuitorul legiuirilor și al legiuitorilor celor învățați;
Bucură-te, lauda părinților și a dascălilor;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, mustrătorul ereticilor;
Bucură-te, cel ce ai fost înțelept din pruncie;
Bucură-te, mare și înțelept învățător;
Bucură-te, luptătorule pentru lege;
Bucură-te, cel ce și astăzi ne ajuți pe noi, credincioșii;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 3-lea
Împovărați de multe păcate și ispite vătămătoare fiind, altă nădejde nu avem afară de tine, mângâierea celor necăjiți; deci, te rugăm să fii mijlocitor sufletelor noastre spre a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Darul Duhului Sfânt fiind cu tine din tinerețe, te-ai arătat apărător și de minuni făcător; pentru aceasta, îți cântăm ție așa:
Bucură-te, mare mucenice al lui Hristos;
Bucură-te, lauda poporului credincios;
Bucură-te, a bolnavilor tămăduire;
Bucură-te, cel ce te rogi lui Dumnezeu pentru toți;
Bucură-te, cel ce izbăvești din primejdii pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, izbăvitorul patimilor celor sufletești și al celor trupești;
Bucură-te, cel ce ajuți pe cei ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor vechi;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, doctor fără plată;
Bucură-te, nădejdea celor deznădăjduiți;
Bucură-te, acoperământul și scăparea tuturor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 4-lea
Mucenice mult-milostive, primește rugăciunea noastră, a păcătoșilor, și mijlocește către Ziditorul să dăruiască tămăduire și sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor și cântă cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Stând înaintea sfintei tale icoane, noi, păcătoșii, socotim a fi înaintea ta; și mărturisind minunile tale, te rugăm, ascultă această puțină rugăciune și tinde dreapta ta spre ajutorul nostru, ca să-ți cântăm ție așa:
Bucură-te, cel ce ești împreună-slujitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce ai fost cu oamenii petrecător;
Bucură-te, cel ce faci minuni mari;
Bucură-te, lauda pământului Egiptului;
Bucură-te, cel ce ești în toată lumea vestit;
Bucură-te, cel ce te ostenești a face bine;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
Bucură-te, stâlp neclintit al creștinătății;
Bucură-te, lauda oamenilor și a îngerilor;
Bucură-te, umbrirea serafimilor;
Bucură-te, slujitor preamărit al creștinilor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 5-lea
Așa precum în Egipt cercetezi și tămăduiești neputințele poporului celui binecredincios care așteaptă ajutorul tău, îndură-te și ne izbăvește de necazurile ce ne-au cuprins, spre a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Totdeauna arăți marea ta milostivire asupra neamului omenesc și te faci scăpare celor ce se învolburează pe marea acestei vieți; de aceea, strigăm către tine așa:
Bucură-te, ocârmuitorul corăbiilor învăluite în valuri;
Bucură-te, scăparea înotătorilor deznădăjduiți;
Bucură-te, alinarea valurilor tulburate;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale risipești furtuna;
Bucură-te, că prin mijlocirea ta luminezi negura norilor;
Bucură-te, ajutorul celor înspăimântați de tunet;
Bucură-te, izbăvitorul celor înfricoșați de fulger;
Bucură-te, cel ce ne ajuți în primejdii, mijlocind către Mântuitorul;
Bucură-te, nădejdea și scăparea noastră;
Bucură-te, că în toate primejdiile la tine năzuim;
Bucură-te, că ajuți cu rugăciunile tale tuturor care aleargă la tine;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 6-lea
Cinstitor de Dumnezeu, Fanurie, ascultă această rugăciune a noastră în acest ceas și prin sfintele tale rugăciuni mântuiește-ne de necazuri și de supărări, precum ai izbăvit pe cei ce erau învăluiți pe mare, când au chemat ajutorul tău; pentru ca și noi, ca aceia, să aducem cântare: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Mucenice al lui Hristos, cinstit slujitor al darului, solește nouă, păcătoșilor, mijlocirile tale cele bogate către Stăpânul, pentru ca să ne învrednicim a ne împărtăși de bunătățile cele făgăduite credincioșilor și să cântăm ție așa:
Bucură-te, mare mucenice al lui Hristos;
Bucură-te, cinstit slujitor al darului;
Bucură-te, tămăduitorule al bolilor;
Bucură-te, mir care împrăștii durerea;
Bucură-te, roua care răcorești patimile;
Bucură-te, cel ce întărești pe slăbănogi cu ale tale rugăciuni;
Bucură-te, ajutorul celor din primejdii;
Bucură-te, cel ce rogi pe Domnul pentru cei din patul durerilor;
Bucură-te, cel ce ne ajuți și nouă, păcătoșilor;
Bucură-te, alinarea tuturor durerilor;
Bucură-te, mângâierea cea mare a celor ce pătimesc în dureri;
Bucură-te, sprijinitorul celor neputincioși;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 7-lea
O, Preamilostive și îndurate Doamne! Nu trece cu vederea lacrimile robilor Tăi, ci le ajută și-i miluiește după mare mila Ta; izbăvește-i de asupririle și de necazurile care i-au cuprins pentru mulțimea păcatelor lor; și precum pe soacra lui Petru ai ridicat-o din patul durerilor, așa ridică-ne și pe noi din primejdia în care ne aflăm, cu rugăciunile Sfântului Mucenic Fanurie, ca împreună cu el să-Ți cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Toate puterile cerești lăudând credința ta cea tare către Dumnezeu, împreună cu tine slujesc Ziditorului celui fără de început; iar noi îți aducem aceste cuvinte de laudă așa:
Bucură-te, că prin minuni ai făcut să strălucească credința;
Bucură-te, cel ce prin credință ai făcut minuni mari;
Bucură-te, că rugăciunile tale totdeauna au fost ascultate;
Bucură-te, înțeleptule rugător către Dumnezeu;
Bucură-te, tămâie bineprimită înaintea Domnului;
Bucură-te, cel ce ai scăpat multe suflete necăjite cu rugăciunile tale;
Bucură-te, cel ce pierzi pe cei puternici și fărădelege;
Bucură-te, ajutătorul cel tare al binecredincioșilor creștini;
Bucură-te, tăria țărilor creștinești;
Bucură-te, cel ce sfărâmi zidurile cetăților păgânești;
Bucură-te, cel prin care tiranii sunt biruiți;
Bucură-te, temelia și fala credinței noastre;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 8-lea
Toți creștinii ortodocși de pe pământ având nădejdea lor către tine, în orice întâmplare nu vor fi rușinați, mucenice Fanurie, căci tu ești mare folositor al creștinătății. Pentru aceasta, nu trece cu vederea și ale noastre rugăciuni și ne ajută, izbăvindu-ne din toate primejdiile, ca să cântăm cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Având puterea darului de la Dumnezeu, ai prefăcut seceta în ploi și cu sfintele tale rugăciuni ai oprit mulțimea prea mare, de prisos, a ploilor, scăpând poporul de foametea care îi amenința, risipind și hambarele strângătorilor de grâu; pentru care noi, minunându-ne, îți cântăm așa:
Bucură-te, scăparea poporului de foamete;
Bucură-te, cel ce ai prefăcut seceta, ca al doilea Ilie, în ploi binefăcătoare;
Bucură-te, cel ce prin rugăciune ai oprit ploile prisositoare;
Bucură-te, nădejdea cea mare a lucrătorului de pământ;
Bucură-te, mulțumirea celor ce seamănă cu credință;
Bucură-te, secerișul cel îmbelșugat al secerătorilor;
Bucură-te, comoara cea bogată a săracilor;
Bucură-te, ajutorul nostru în vreme de secetă;
Bucură-te, ajutătorul și chivernisitorul nostru de-a pururea;
Bucură-te, mângâierea celor ce sunt în mari nevoi;
Bucură-te, lauda cuvioșilor monahi și a bunilor creștini;
Bucură-te, ogradă bine roditoare;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 9-lea
Făcătorule de minuni, Sfinte Fanurie, după cum, în vremea vieții tale pe pământ, ai izbăvit poporul credincios de primejdii și de foamete prin sfintele tale rugăciuni, așa și acum trimite mila ta poporului ce locuiește în țara aceasta, dăruindu-ne timp roditor și îmbelșugat pentru creșterea și ajutorul pruncilor sugari și al sărmanilor, cu care vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Când cereau săracii ajutor de la tine în necazurile lor, nu i-ai depărtat cu vorbe întristătoare, ci i-ai ajutat în tot felul, dându-le blagoslovenia ta și ceea ce le trebuia, scăpându-i din nevoi; pentru aceea, aducem ție această laudă așa:
Bucură-te, împlinirea lipsurilor săracilor;
Bucură-te, chivernisitorul tuturor celor lipsiți;
Bucură-te, cel ce preschimbi necazurile în bunătăți;
Bucură-te, cel ce îmblânzești fiarele sălbatice;
Bucură-te, cel ce lepezi lucrurile amăgitoare;
Bucură-te, izbăvitorul tuturor celor ce sunt în nevoi;
Bucură-te, cel ce pedepsești pe neguțătorii cei lacomi;
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale faci lucruri preaminunate;
Bucură-te, vistierul darurilor lui Hristos Mântuitorul;
Bucură-te, cel ce ai renunțat la avuție și ai împărțit-o la săraci;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 10-lea
Dăruiește-ne și nouă ajutorul tău, ca acelor săraci, ca să scăpăm de năvălirea șerpilor otrăvitori și mai ales a balaurului înspăimântător, și de vicleanul înșelător, ce se luptă cu noi neîncetat, pentru a răpune sufletele noastre; noi, însă, prin rugăciunile tale, nădăjduim să dobândim cele de folos în viața aceasta și în cea viitoare; ca să cântăm, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Nu te depărta de la noi, Sfinte Fanurie, și de la toți cei ce cheamă sfânt numele tău, pentru că toți recunoaștem grelele noastre păcate; și ne rugăm ție, și cerem cu credință ajutorul tău, cântându-ți graiurile acestea așa:
Bucură-te, mântuirea celor ce-și măîrturisesc curat păcatele;
Bucură-te, mustrătorul acelora ce ascund păcatele lor;
Bucură-te, cel ce nu suferi pe nelegiuiți;
Bucură-te, folositor mare al celor ce s-au pocăit;
Bucură-te, mare ajutător al celor ce viețuiesc în smerenie;
Bucură-te, văzând întoarcerea la stăpân a lucrurilor furate;
Bucură-te, descoperirea multor taine neștiute;
Bucură-te, cel ce ai adus pe mulți la Hristos prin minunile tale;
Bucură-te, preaminunate mucenice, că nu ne lași și pe noi;
Bucură-te, cel ce mijlocești la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre;
Bucură-te, cel ce mângâi pe toți cu ale tale mari minuni;
Bucură-te, că prin tine și neamul călugăresc capătă mântuire;
Bucură-te, că și tot clerul bisericesc prin tine se mântuiește;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 11-lea
Mărgăritarul de mult preț al lui Dumnezeu, care, fiind ascuns în țărână, strălucește acum în Rhodos ca o comoară de mult preț și îmbogățește, desfătează, luminează și înveselește pe toți cei ce vin la el cu credință și cu dragoste; cu tine împreună cântăm Purtătorului de grijă al tuturor și Dumnezeul nostru: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Strălucit-ai astăzi sărbătoarea plină de veselie și praznicul luminat al Sfântulu Mucenic Fanurie, cel multpătimitor și de biruință purtător; că Dumnezeu l-a învrednicit de cununa cerească a celor bineplăcuți Lui și l-a așezat laolaltă cu îngerii. Pentru aceasta, lăudând pe Domnul, Care a făcut minunată voia Sa întru Sfinții Săi, Sfântului Fanurie să-i grăim:
Bucură-te, că ai stat în fața idolilor;
Bucură-te, că ai defăimat minciuna lor;
Bucură-te, că ai fost ars cu cărbunii aprinși;
Bucură-te, că ai stins credința în idoli;
Bucură-te, că demonii te-au văzut și au plâns;
Bucură-te, că îngerii în juru-ți s-au strâns;
Bucură-te, că iadul adânc s-a cutremurat;
Bucură-te, bărbat viteaz al Bisericii;
Bucură-te, pecete curată a credinței;
Bucură-te, cel ce ești pildă luminată pentru noi;
Bucură-te, ostașule nebiruit al lui Hristos;
Bucură-te, al nostru mucenic preamărit;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcătorule de minuni!

Condacul al 12-lea
Pe noi, cei ce sărutăm sfântă icoana ta cu credință, mucenice, și lăudăm viețuirea ta cea sfântă, Fanurie preamărite, cu rugăciunile tale arată-ne moștenitori ai împărăției celei cerești și veșnice, și părtași ai slavei celei de sus; ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Minuni străine și mai presus de înțelegere a făcut Dumnezeu întotdeauna cu sfinții Săi; împreună cu care, în timpul din urmă, a arătat ca pe un alt soare strălucind cu minunile pe minunatul Fanurie, lauda Rhodosului și a Bisericii. Căruia și noi, aprinși de dragoste și de râvnă, să-i grăim din suflet:
Bucură-te, că ai fost aruncat în cuptor de foc;
Bucură-te, că și acolo te-ai bucurat;
Bucură-te, că te-ai rugat pentru cei ce te chinuiau;
Bucură-te, cel ce ești mijlocitor pentru toți;
Bucură-te, cel ce nu încetezi a ruga pe Hristos pentru noi;
Bucură-te, scump prinos al credincioșilor;
Bucură-te, că ai umilit pe cei ce s-au trufit;
Bucură-te, că ai înălțat pe cel smerit;
Bucură-te, rugătorul nostru către Hristos;
Bucură-te, tăria celui evlavios;
Bucură-te, miluitorul credincioșilor;
Bucură-te, cel ce te rogi pentru iertarea păcătoșilor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul al 13-lea
O, preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinți alergând la a ta ocrotire, ne rugăm ție: izbâvește-ne cu rugăciunile tale cele bineplăcute lui Dumnezeu, de toată nevoia și necazul; îndepărtează de la noi toată durerea și suferința și ne învrednicește ca și în viața de veci să fim părtași ai împărăției veșnice și împreună cu tine cântare să aducem lui Dumnezeu: Aliluia!
O, preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinți alergând la a ta ocrotire, ne rugăm ție: izbâvește-ne cu rugăciunile tale cele bineplăcute lui Dumnezeu, de toată nevoia și necazul; îndepărtează de la noi toată durerea și suferința și ne învrednicește ca și în viața de veci să fim părtași ai împărăției veșnice și împreună cu tine cântare să aducem lui Dumnezeu: Aliluia!
O, preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinți alergând la a ta ocrotire, ne rugăm ție: izbâvește-ne cu rugăciunile tale cele bineplăcute lui Dumnezeu, de toată nevoia și necazul; îndepărtează de la noi toată durerea și suferința și ne învrednicește ca și în viața de veci să fim părtași ai împărăției veșnice și împreună cu tine cântare să aducem lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 1
Poporul cel credincios cunoscând mulțimea minunilor tale, prin care ai rușinat pornirea ereticilor cea fără de judecată asupra credinței noastre, cu umilire strigă către tine așa:
Bucură-te, mare mucenice al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scăparea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinței;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
Bucură-te, cel ce întuneci mintea păgânilor;
Bucură-te, cel ce ai lucrat strălucirea credinței;
Bucură-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei din întunericul păcatelor;
Bucură-te, cel ce cu blândețe primești la tine pe cei greșiți;
Bucură-te, învățătorul legii creștinești;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei nepricepuți;
Bucură-te, Sfintei Fanurie, mare făcător de minuni!

Condacul 1
Apărătorului credinței ortodocșilor, marelui mucenic Fanurie, să-i aducem din inimă mărturisiri de mulțumire toți, care prin ale lui înțelepte învățături ne-am luminat cu credința și să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC FANURIE
Către tine, Sfinte Mucenice Fanurie, înălțându-ne gândurile, noi, păcătoșii, cu umilință și cu căldură te rugăm: caută dintru înălțimea cea plină de slavă a cerurilor, unde, prin viața ta sfântă și prin chinurile tale mucenicești pentru Hristos, ți-ai dobândit sălășluire veșnică, și te milostivește de suferințele, durerile, pătimirile, necazurile, amărăciunile și strâmtorările noastre. Și te roagă cu îndrăzneala pe care ai agonisit-o, către Stăpânul tău ceresc și Dumnezeul nostru, să ne ierte păcatele pe care cu știință și cu neștiință, pururea, ca niște robi nevrednici săvârșim, și să nu se mânie pe noi până în sfârșit, pentru puținătatea dragostei noastre față de el și față de aproapele nostru; ci să fie pururea plin de milostivire față de noi și să îndepărteze de la noi toată suferința și durerea, toate patimile și necazurile, toate amărăciunile și strâmtorările, zidind în noi cuget curat, ca să putem rupe cu viața noastră de păcat de până acum, și, privind la ceruri, să ne înflăcărăm de dorul de a deveni și noi bineplăcuți lui Dumnezeu. Așa, Sfinte Mucenice Fanurie, fii povățuitorul și îndrumătorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieții, pentru ca, urmând pilda credinței și a dragostei tale față de Hristos, să ne învrednicim de darurile tale, pentru iubirea de oameni și binecuvântarea marelui nostru Dumnezeu; și trecând dintru această viață pământească, să ne bucurăm, laolaltă cu tine și cu toți cei bineplăcuți din veac ai Domnului, de împărăția cea nesfârșită a cerurilor și de partea celor dreptți, ca, împreună cu toți, și înconjurați de cereștii îngeri, să aducem slavă, cinste și închinăciune lui Dumnezeu Celui slăvit în Treime, în vecii vecilor. Amin.

_____________________________________________________
”Sfântul Fanurie a cerut atunci voie să-și facă ultima rugăciune și s-a rugat astfel: ”Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai miluit pe aceștia care au făcut plângere și strigare, fă ca tot cel ce va face o turtă cu ulei și zahăr, sau o plăcintă și o va da săracilor, să fie ascultat în orice durere dreaptă va avea. Aceasta zic să fie pentru iertarea păcatelor mamei mele, care a murit păcătoasă”. Și atunci s-a făcut tunet din cer și s-a auzit glasul Domnului, astfel: ”FIE, FANURIE, DUPĂ CUVÂNTUL TĂU, ȘI TOT CEL CE TE VA CHEMA PE TINE ÎN AJUTOR SĂ FIE ASCULTAT DE MINE ȘI TU VEI FI AJUTORUL CELOR DIN NEVOI”. (...) Mult ajutor a adus creștinilor acest mare sfânt; când au cerut ajutor, făcând turtă și plăcintă, se rugau sfântului pentru orice nevoie dreaptă ce aveau.
De aceea, i se spune sfântului ARĂTARE, căci cei ce au credință mare și nu se îndoiesc, sunt ajutați grabnic de către Sfântul mare Mucenic Fanurie.
Turta se face de nouă ori și se împarte numai săracilor, iar după ajutorul primit, se face pentru sfântul o plăcintă mai mare, cel în nevoie ostenindu-se cu mâinile sale - și tot la săraci să fie împărțită, cu mulțumită, sfântului. (...) turtele se pot face, în afară de Duminică, în orice zi.”
”Sfinte Mare Mucenic Fanurie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.”
(din ”Viața și Acatistul Sfântului Fanurie”, Editura ”Agapis”, 2000)

luni, 26 august 2013



LIMBA ROMÂNĂ-I PATRIA MEA



       Limba română-i limbă de dor,
       E limba suavă a doinelor,
       Limba română-i limbă de dor,
       E limba tresăltată a horelor...

       Limba română-i limbă de dor,
       E limba cântului viorilor,
       E limba dulce-a iubirii,
       E limba dulce a-nfrățirii...

       Limba română-i casa mea,
       E rază de stea,
       E un fulg de nea...

       Limba română-i portul meu,
       E rugăciunea spusă mereu...

       Limba română-i în sufletul meu
       Cuvântul ce-l naște Dumnezeu,
       Cuvânt cu roadă bună, cuvânt sfânt,
       Cuvânt ce-ades, ce-ades îl cânt...

       Limba română-i patria mea,
       Izvor de lumină, ninsoare de stea,
       Limba română – eternă bucurie,
       E versul duios, e poezie.
          București, 26 august 2013
                           Nicoleta Enculescu

marți, 20 august 2013

LIMBA ROMÂMĂ (GRAMATICA) PENTRU CLASELE V-VIII

Am să vă spun, copii, acum,
Povestea Imperiului cel bun.

E o poveste a gramaticii, v-o spun,
E o poveste cu capcane, Licurici,
E o poveste pentru voi, cei mici!

Tabele, scheme, hărți conceptuale am creat,
Rebusuri și versuri pentru voi am creionat,
Sigur povestea mea, în timp, va ajuta,
Citește-o! Hai! Nu mai pregeta!

VERBUL

E cel dintâi, e primul împărat
Care, pe lângă el, a adunat
Acțiuni, activități, mândrii,
Haideți să-l cunoaștem, azi, copii!

În definiție el spune
Că-i parte de vorbire flexibilă - 
                  pe bune!

Are și moduri, timpuri, numere, persoane,
Trei diateze, patru conjugări: vai, Doamne!

E ”cel mai ce” dintre-mpărați,
Are rude, are frați!...


VERBUL



  
VERBUL: partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiuni (a schia, a vedea, a scrie, a citi, a coborî), existența (a fi, a exista, a se afla, a se găsi) și starea (a se naște, a muri).

CLASIFICARE – TRANZITIV (îi urmează / poate fi urmat de un complement direct);
-         INTRANZITIV (nu îi urmează / nu poate fi urmat de un complement direct);
-         IMPERSONAL prin conținut (acțiunea exprimată de el nu este săvârșită de nicio persoană) și UNIPERSONAL prin formă (are numai persoana a III-a, numărul singular) – a ploua, a ninge, a tuna, a fulgera, a se însera, a se înnora, a se înnopta, se zice, se pare, se aude, se crede, se întâmplă, a măcăi, a lătra, a trebui etc. -;
-         PREDICATIV sau personal (acțiunea exprimată de acest tip de verb este realizată de persoane; el are funcția sintactică de predicat verbal – care răspunde la întrebarea ”ce face?”, adresată subiectului – sau de predicat nominal, care arată ce este, cine este și cum este subiectul, aflându-se prin întrebările ”cine este?”, ”ce este?”, ”cum este?” și fiind alcătuit dintr-un verb copulativ și un nume predicativ);
-         NEPREDICATIV sau nepersonal (acțiunea exprimată de acest tip de verb nu poate fi realizată de persoane; el are funcții sintactice de subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut verbal, atribut adjectival, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp)
- ACTIV PRONOMINAL, care, la diateza activă, este însoțit de un pronume reflexiv care îndeplinește funcții sintactice separat (El iși spune cuvinte de îmbărbătare. - cui spune? sie, însuși, își = complement indirect -. El se laudă. - pe cine? pe sine, se = complement direct -. El și-a murdărit pantofii. - ai cui? ai săi, și- = atribut pronominal în Dativ / dativul posesiv -. )
- AUXILIAR / AJUTĂTOR, ce ajută la formarea unor timpuri compuse (a fi - modul indicativ, timpul viitor anterior: voi fi venit; modul conjunctiv, timpul perfect: să fi venit; modul condițional-optativ, timpul perfect: aș fi venit; modul infinitiv, timpul perfect: a fi venit; diateza pasivă: sunt venit -; a avea - modul indicativ, timpul perfect compus: am venit; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect: venit, ai fi venit -; a voi - modul indicativ, timpul viitor și viitor anterior: voi veni, voi fi venit -)
- COPULATIV, care, împreună cu numele predicativ, formează predicatul nominal: a fi - când nu poate fi înlocuit cu niciunul dintre verbele a exista, a se afla, a se găsi; a deveni, tot timpul; a ajunge, când poate fi înlocuit cu ”a deveni”; a ieși, când poate fi înlocuit cu ”a deveni”; a se face, când poate fi înlocuit cu ”a deveni”; a părea, când are subiect (El pare de piatră.), când nu apare la diateza reflexivă și când nu este verb impersonal, urmat de de propoziția suborbonată subiectivă; a însemna, când are sensul de ”a avea importanță” și când nu poate fi înlocuit cu ”a nota”, ”a marca” (printr-un semn, ceva), ”a face un semn”; a se numi, când se referă la nume (Prietena mea se numește Mioara.); a se chema, când se referă la nume (Ea se cheamă Iulia.) și când nu se poate înlocui cu ”a striga”, ”a anunța”; a rămâne, când arată că subiectului nu i s-a schimbat caracteristica și când nu arată starea; a se naște, când nu poate fi înlocuit cu ”a veni pe lume”.

CONJUGĂRILE VERBULUI: După terminația verbului la modul infinitiv, timpul prezent, verbul cunoaște patru conjugări, și anume: - conjugarea I, verbele la infinitiv terminându-se în litera ”-a”: a schia, a colora etc.;
-         conjugarea a II-a, verbele la infinitiv terminându-se în literele ”-ea”: a vedea, a (-i) plăcea etc.;
-         conjugarea a III-a, verbele la infinitiv terminându-se în litera ”-e”: a scire, a merge, a șterge etc.;
-         conjugarea a IV-a, verbele la infinitiv terminându-se în literele ”-i” și / sau ”-î”: a citi, a ști, a privi, a hotârî, a coborî, a doborî etc..

DIATEZA VERBULUI: Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acțiune și subiect.
În limba română, verbul are trebi diateze: - DIATEZA ACTIVA, acțiunea exprimată de verb fiind realizată de subiectul gramatical (Ea cântă la vioară.);
-         DIATEZA PASIVĂ, cțiunea exprimată de verb fiind suferită de subiectul gramatical și realizată de subiectul logic, cunoscut și sub numele de complement de agent Cartea – subiect gramatical – este adusă (predicat verbal tot timpul, deși are nuanță de predicat nominal) de Mihaela – subiect logic / complement de agent -﴿
-         DIATEZA REFLEXIVĂ



DIATEZA REFLEXIVĂ arată că acțiunea exprimată de verb este realizată de subiectul gramatical, care participă intens la acțiune și o și suferă, în același timp.
Verbele la diateza reflexivă sunt însoțite obligatoriu de un pronume reflexiv, în cazul acuzativ sau dativ, fără funcție sintactică (Mara se gândește la sceneră. – cazul Ac.; Mircea își închipuie o scenă de luptă. – cazul D.).
Pronumele reflexiv care însoțește verbul la diateza reflexivă se analizează împreună cu acesta!

MODURILE ȘI TIMPURIL PREDICATIVE / PERSONALE
A. MODUL INDICATIV



Persoana          
Timpul prezent
Timpul imperfect
Timpul perfect simplu
Timpul perfect compus
Timpul mai mult ca perfect



I sg.
cânt
cântam
cântai
Am cântat
cântasem



A II-a sg.
Cânți
Cântai
Cântași
Ai cântat
Cântaseși



A III-a sg.
Cântă
Cânta
cântă
Au cântat
cântase



I pl.
Cântăm
Cântam
cântarăm
Am cântat
cântaserăm



A II-a pl.
Cântați
Cântați
Cântarăți
Ați cântat
Cântaserăți



A III-a pl.
cântă
cântau
cântară
Au cântat
cântaseră



Timpul viitor
Timpul viitor anterior
Timpul viitor popular

Voi cânta
Voi fi cântat
O să cânt; oi cânta; am să cânt

Vei cânta
Vei fi cântat
O să cânți; ăi cânta / îi cânta; ai să cânți

Va cânta
Va fi cântat
O să cânte; o cânta; are să cânte

Vom cânta
Vom fi cântat
O să cântăm; om cânta; avem să cântăm

Veți cânta
Veți fi cântat
O să cântați; ăți / îți cânta; aveți să cântați

Vor cânta
Vor fi cântat
O să cânte; or cânta; au să cânte

B.   MODUL IMPERATIV


Forma afirmativă
Forma negativă
Persoana a II-a, numărul singular
Cântă!
Nu cânta!
Persoana a II-a, numărul plural
Cântați!
Nu cântați!




C.   MODUL CONJUNCTIV

Persoana
Timpul prezent
Timpul perfect
I, sg.
Să cânt
Să fi cântat
A II-a, sg.
Să cânți
Să fi cântat
A III-a, sg.
Să cânte
Să fi cântat
I, pl.
Să cântăm
Să fi cântat
A II-a, pl.
Să cântați
Să fi cântat
A III-a, pl.
Să cânte
Să fi cântat

D.   MODUL CONDIȚIONAL-OPTATIV

Persoana
Timpul prezent
Timpul perfect
I, sg.
Aș cânta
Aș fi cântat
A II-a, sg.
Ai cânta
Ai fi cântat
A III-a, sg.
Ar cânta
Ar fi cântat
I, pl.
Am cânta
Am fi cântat
A II-a, pl.
Ați cânta
Ați fi cântat
A III-a, pl.
Ar cânta
Ar fi cântat

 
MODURILE ȘI TIMPURILE NEPREDICATIVE / NEPERSONALE

A.   MODUL INFINITIV
TIMPUL PREZENT
TIMPUL PERFECT
A cânta
A fi cântat

B.   MODUL GERUNZIU
Cântând

C.   MODUL PARTICIPIU
Cântat, cântată, cântați, cântate

D.   SUPIN
De cântat, pentru cântat, la cântat, despre cântat

FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR AFLATE LA MODURI NEPREDICATIVE / NEPERSONALE

MODUL INFINITIV
-         subiect: A desena este o plăcere.
-         Nume predicativ: Plăcerea mea este de a desena.
-         Atribut verbal: Plăcerea de a desena o are Ioana.
-         Complement direct: Vrem a desena.
-         Complement indirect: Se gândește a desena un curcubeu.
-         Complement circumstanțial de timp: Înainte de a desena își ascute creioanele.
-         Complement circumstanțial de mod: Pictează fără a desena mai întâi.
-         Complement circumstanțial de scop: Pentru a desena are nevoie de creioane.
MODUL GERUNZIU
-         subiect: Din camera cealaltă se auzea strigând.
-         Atribut verbal (când nu se acordă cu substantivul): Păru-i lunecând pe umeri era blond.
-         Atribut adjectival (când se acordă cu substantivul pe care îl determină, în gen, număr și caz): Coșurile fumegânde ale caselor se vedeau de departe.
-         Complement direct: George auzea strigând în curte.
-         Complement circumstanțial de mod: Mânca înghițind repede.
-         Complement circumstanțial de timp: Privind tabloul, a fost impresionat.
-         Complement circumstanțial de cauză: Mergând prea repede, a căzut.
MODUL PARTICIPIU
-         atribut adjectival: El poartă un costum deschis la culoare.
-         Nume predicativ: Culoarea costumului său era deschisă.
-         Complement circumstanțial de mod: El își exprima deschis părerile.
-         Subiect: Cel deschis îmi place mai mult.

MODUL SUPIN
-         subiect: De învățat este ușor.
-         Nume predicativ: Poezia este de învățat.
-         Atribut verbal: Poezia de învățat este frumoasă.
-         Complement direct: Avem de învățat o poezie.
-         Complement indirect: S-a săturat de stat degeaba.
-         Complement circumstanțial de loc: Am dat o raită pe la scăldat.
-         Complement circumstanțial de scop: A plecat la învățat. Merge la pădure pentru vânat.

 
LOCUȚIUNEA VERBALĂ este un grup de cuvinte ce echivalează cu sensul unui verb: a face explozie = a exploda,  a da foc = a incendia, a da năvală = a năvăli, a face rost = a procura, a lua apărarea = a apăra,  a lua loc = a se așeza, a lua naștere = a începe, a lua sfârșit = a se termina, a se sfârși, a băga de seamă = a sesiza, a observa,  a da de știre = a vesti, a da în vileag = a dezvălui, a demasca, a-și aduce aminte = a-și aminti, a face cu mâna = a chema, a saluta, a pune la cale = a plănui, a lăsa baltă = a renunța, a-și băga mințile în cap = a se cuminți,  a trage pe sfoară = a păcăli, a se da de-a rostogolul = a se rostogoli, a avea habar = a ști, a-și face intrarea = a intra, a lua la ochi = a ochi, a lua aminte = a fi atent, a lua în batjocură = a râde (de cineva), a aduce aminte = a aminti, a da rod = a rodi, a da zor = a zori, a o lua la fugă = a fugi, a sta de veghe = a veghea, a sta de vorbă = a vorbi, a da chiot = a chiui, a croi-o la fugă = a fugi, a da în pârg = a se pârgui, a lua o hotărâre = a hotărî, a trage cu ochiul = a privi, a sta în loc = a se opri, a da ortul popii = a muri, a spăla putina = a fugi, a lua parte = a participa, a ține hangul = a acompania, a ține piept = a rezista, a face cu ou și cu oțet = a certa, a ocărî