Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

vineri, 30 noiembrie 2012

ACATISTUL SFINTEI MARI MUCENIȚE ECATERINA

(25 NOIEMBRIE)

Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de Viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pre noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește, Doamne, miluiește, Doamne, miluiește.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele ești în Ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pre Pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. Că a Ta este Împărăția, Puterea și Slava, a Tatălui și a Fiului, și a Sfântului Duh. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Apoi:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ușa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, căci tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Doamne, miluiește, Doamne, miluiește, Doamne, miluiește.
Doamen, miluiește, Doamne, miluiește, Doamne, miluiește.
Doamne, miluiește, Doamne, miluiește, Doamne, miluiește.
Doamne, miluiește, Doamne, miluiește, Doamne, miluiește.

Crezul

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.
Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu Adevărat, din Dumnezeu Adevărat, născut, nu făcut, Cel deoființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi, oamenii, și pentru-a noastră mântuire, S-a pogorât din Ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și S-a făcut om.
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, a pătimit și S-a îngropat, și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la Ceruri, și șade de-a dreapta Tatălui, și iarăși va să vină cu Slavă, să judece viii și morții, a Căruia Împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de Viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică, mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor, aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie. Amin.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, ca să fii îndreptățit întru cuvintele Tale și să biruiești când vei judeca Tu. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, Adevărul ai iubit. Cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți. Spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie, bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de către păcatele mele, ți toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat, arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit. Inima înfrântă și smerită, Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot, atunci vor pune pe altarul Tău viței. 

Condacele și Icoasele

Condacul 1

Vrednicei de laudă Muceniței Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu și cu învățătura ei cea preaînaltă a uimit știința învățaților de atunci și a întrecut limba ritorilor păgâni prin buna ei cuvântare, să-i aducem mulțumire de biruință, ca prin ale ei rugăciuni să ne izbăvim de ispitele vrăjmașilor și să-i cântăm: Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Icosul 1

Împărătesei și Maicii lui Dumnezeu, Preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai arătat vrednică de dragoste, înțeleaptă Ecaterina, căci cu Duhul Sfânt umbrindu-te, ai lepădat de la tine toată dorirea pământească și te-ai logodit cu Mirele tău cel ceresc, spre a căpăta viața nemuritoare; pentru aceasta cântăm:
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare;
Bucură-te, dulce privighetoare;
Bucură-te, frumusețe netrecătoare;
Bucură-te, mielușea încântătoare;
Bucură-te, minte înaltă;
Bucură-te, tânără prea învățată;
Bucură-te, fecioară blândă și înțeleaptă;
Bucură-te, inimă tare și neîntinată;
Bucură-te, lauda învățaților;
Bucură-te, dulceața maicilor;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, apărătoarea bătrânilor;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Bogățiile pământului și mărirea părintească lepădând, viață curată ai trăit, Ecaterina; și îndeletnicindu-te mai ales în dreapta credință, calea cea nerătăcită a lui Hristos ai luat și te-ai închinat Lui cântând: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 2-lea

Ajunsă fiind la vârsta de 18 ani, frumusețea ta a atras pe mulți tineri din neamurile păgâne, voind a te căsători cu tine; tu însă respingând cererea lor cu foarte înțelepte cuvinte, înșiși ei se mustrau de nepriceperea lor și îți grăiau acestea:
Bucură-te, cea mai frumoasă dintre tinere;
Bucură-te, că ești și cea mai bogată;
Bucură-te, sămânță din neam împărătesc;
Bucură-te, porfiră care împodobești cunoștințele;
Bucură-te, cunună care răsplătești vrednicia;
Bucură-te, ceea ce întărești obiceiurile bune;
Bucură-te, cuvântătoare mai presus decât ritorii;
Bucură-te, judecătoare mai aleasă decât alți judecători;
Bucură-te, biruitoare nerușinată în sfaturi și povățuiri;
Bucură-te, lumină care facu să se plece privirile înțelepte;
Bucură-te, comoara tuturor cunoștințelor;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Rătăcirile mustrâd și de idoli nevoind a crede că acele chipuri turnate și cioplite de mâini omenești ar putea fi făcătorii cerului, ai pământului și a toată făptura, fost-ai luminată cu darul Duhului Sfânt să cunoști Dumnezeirea cea adevărată și pururea veșnică și cu smerenie ai cântat Ei: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 3-lea

Învățații adunați prin îndemnul tatălui tău ca să te scoată din credința în care erai, vvăzând-te lepădând idolii, au cerut a te înfățișa lor. Tu însă, intrând în vorbă cu cel mai învățat, după o îndelungă dispută, l-ai făcut să nu mai știe ce să răspundă decât a grăi:
Bucură-te, închinătoarea dreptei credințe;
Bucură-te, deslușirea adevăratei religii;
Bucură-te, lumina celor cufundați în eresuri;
Bucură-te, povățuitoarea celor rătăciți;
Bucură-te, arma bunei voințe;
Bucură-te, căderea înșelăciunii idolilor;
Bucură-te, dovada neputinței lor;
Bucură-te, că ești vrednică de toată cinstea;
Bucură-te, că prin înțelepciunea ta ai gonit rătăcirea;
Bucură-te, căci cu dar ai fost dăruită de Cel Preaînalt;
Bucură-te, cunoștința sfințeniei cerești;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Gurile ereticilor ce huleau mai înainte Biserica lui Hristos s-au deschis atunci pentru întâia oară spre a binecuvânta, prin glasul tău fecioresc, urând capiștile idolești și zicând că Unul este Dumnezeu și Lui se cuvine cântare: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 4-lea

Hrănind în sineți din pruncie darul credinței lui Hristos, Ecaterina, nu te-ai putut împăca cu obiceiurile păgânești ale părinților tăi, ci, petrecând în sfințenie, fără a fi încă luminată cu Sfântul Botez, poruncile lui Dumnezeu urmai și te închinai în taină lui Hristos; pentru aceasta-ți cântăm:
Bucură-te, muceniță preamărită;
Bucură-te, mireasă preacinstitiă;
Bucură-te, pătimitoare nebiruită;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, cuvântătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, slujitoarea Ortodoxiei;
Bucură-te, cununa învățăturii;
Bucură-te, lauda Alexandriei;
Bucură-te, apărătoarea acelei cetăți;
Bucură-te, comoara minunilor;
Bucură-te, mustrătoarea împăratului Maxențiu;
Bucură-te, luminătoarea împărătesei lui;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Inima lui Constantin, tatăl tău, foarte s-a întristat auzindu-te pe tine, fiica lui, una la părinți și așa de frumoasă precum erai, lepădând mulțimea zeilor la care se închina și propovăîduind un Dumnezeu necunoscut. Pentru aceasta a voit să cerceteze credința ta prin cei mai învățați dascăli de atunci. Cât însă i-a fost de mare nedumerirea când a văzut și pe aceia înduplecați de cuvintele tale și cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 5-lea

Judecătorii nedrepți, aflând trecerea ta din închinătoare la idoli la credința lui Hristos, te-au hotărât pedepsei; și răbdând  chinurile cele mai amare până la  moarte, cu mărire te-ai preamărit, lăudând numele Domnului nostru Iisus Hristos și al Preacuratei Fecioare Maicii Sale, Care ți s-au arătat ție în vedenie; iar noi, lăudând tăria credinței tale, îți grăim:
Bucură-te, defăimătoarea judecătorilor tirani;
Bucură-te, mustrătoarea rătăcirii;
Bucură-te, că în popor te-ai făcut strălucitoare;
Bucură-te, că chinurile tale pe dânșii îi ardeau;
Bucură-te, că nădejdea mântuirii pe tine te veselea;
Bucură-te, căci cu răbdarea mai mult i-ai otrăvit;
Bucură-te, că din dragostea ta către Dumnezeu n-ai simțit suferințele;
Bucură-te, că vorbele tale îi făceau să amuțească;
Bucură-te, că nepriceperea lor nu putea să te oprească;
Bucură-te, că îndrăznind ai ieșit biruitoare;
Bucură-te, că suferind te-ai făcut vindecătoare;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Cântare de mulțumire îți aducem noi, smeriții, căci cu mare dar ne-ai învrednicit  pe noi jertfindu-te pe tine însăți pentru dragostea dreptei credințe, Primește, dar, muceniță, această rugăciune și ne dă vindecare neputințelor în tot cursul vieții noastre, pentru ca dimpreună cu tine să binecuvântăm pe Dumnezeu, cântând Lui: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cei mai mulți de o sută de învățați care stăteau de față și ascultau cuvintele prin care explicai Evanghelia lui Hristos, luminându-se de Duhul Sfânt, s-au creștinat, iar împăratul, îngrozindu-se de această minune, a poruncit să-i ardă, ca să nu mai răspândească credința creștină prin locurile de unde erau ei și așa s-a preamărit mulțimea aceea de învățați și-ți cântă ție așa:
Bucură-te, Ecaterina, de necazuri izbăvitoare;
Bucură-te, învățată, de lumină dătătoare;
Bucură-te, lăudată și de daruri ducătoare;
Bucură-te, frumusețe tuturor covâșitoare;
Bucură-te, bunătate de nimic îngrijorată;
Bucură-te, ostășiță de viteji biruitoare;
Bucură-te, mult vestită și de chinuri răbdătoare;
Bucură-te, muceniță de minuni izvorâtoare;
Bucură-te, lăcrămioară prea frumos mirositoare;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Soborul îngeresc, văzând ceata mucenicilor în văpaie arzând, cu cântări a primit-o; și pe tine, Ecaterina, ca pe o următoare a lor cu dar te-a învrednicit a suferi chinurile cele mai îngrozitoare; pentru care pomenirea ta în veci a rămas folositoare celor ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 7-lea

Toată făptura s-a minunat de răbdarea cea multă pe care ai arătat-o, rămânând neclintită în hotărârile credinței și mărturisind că Unul este Dumnezeu Tatăl ș Fiul și Sfântul Duh, Treimea Una și nesdespărțită, și te închini Ei; iar noi ne bucurăm, lăudându-te:
Bucură-te, propovăduitoare a Tatălui Ceresc;
Bucură-te, închinătoare a Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, cinstitoare a Duhului Sfânt;
Bucură-te, mărturisitoare a Treimii celei de o ființă;
Bucură-te, purtătoare în credință a Sfintei Cruci;
Bucură-te, următoare a patimilor lui Hristos;
Bucură-te, binetâlcuitoare a Sfintei Evanghelii;
Bucură-te, primitoare a botezului lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, închinătoare a Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, viețuitoare împreună cu puterile cerești;
Bucură-te, vrednică păzitoare a creștinilor;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Iubită ai fost de Mirele Tău cel ceresc, prealăudată Ecaterina, că te-ai împodobit cu toată frumusețea trupească și sufletească; încă și vas preaales te-a făcut spre întărirea credinței tale, cu care mulți necredincioși s-au luminat și s-au învățat a cânta lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 8-lea

Vindecă rănile sufletelor noastre, Mare Muceniță, că greu pătimim, și te roagă pentru noi Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să ne izbăvească de ispitele și de primejdiile cu care vrăjmașul ne îngrozește; pentru aceasta, știindu-te pe tine grabnică apărătoare de vrăjmași, îți cântăm:
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne izbăvești de vrăjmași;
Bucură-te, izbăvitoare grabnică de primejdii;
Bucură-te, feritoare de otravă;
Bucură-te, vindecătoare de venin;
Bucură-te, preaaleasă izbăvitoare de farmece;
Bucură-te, gonitoare de năluciri;
Bucură-te, risipitoare de eresuri;
Bucură-te, păzitoare tare de năpastă;
Bucură-te, îndreptătoare a traiului rău în căsnicie;
Bucură-te, ceea ce împaci pe cei învrăjbiți;
Bucură-te, că ești în necazuri ajutătoare;
Bucură-te, că dai celor bolnavi vindecare;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Ca o ramură de finic te-ai dat Mântuitorului, împodobind Biserica cu biruințele tale cele mai presus de fire și cu sângele tău cel feciorelnic ai spălat ocara de deasupra celor ce se osteneau pentru dânsa; că s-au rușinat prigonitorii văzând  mărirea minunilor tale și au cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pământul s-a umplut de bună mireasmă, primindu-ți trupul la el, și cerul s-a veselit, văzând duhul tău ridicându-se la dânsul de către puterile îngerești. Pentru această slăvită lucrare a tainei lui Dumnezeu toți credincioșii te laudă, cântând pentru tine așa:
Bucură-te, ajutătoare a fecioarelor înțelepte;
Bucură-te, mângâietoare a văduvelor necăjite;
Bucură-te, izbăvitoare a copiilor sărmani;
Bucură-te, ajutătoare a celor în primejdii;
Bucură-te, folositoare a celor fără de ajutor;
Bucură-te, izbăvitoare a femeilor cu grele nașteri;
Bucură-te, vindecătoare a patimilor din naștere;
Bucură-te, întăritoare a pruncilor slabi;
Bucură-te, hrănitoare a orfanilor săraci;
Bucură-te, ocrtotitoare a celor cu mintea tulburată;
Bucură-te, vindecătoare a celor căzuți în boală grea;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Facerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a mulțumi, Ecaterina, pentru că nicio sârguință n-am pus care să ne apropie de dragostea lui Dumnezeu și niciun bine n-am lucrat pentru aproapele nostru, care să ne aducă îndurare, ci tu, ca bună și blândă ce ești, roagă-te lui Dumnezeu să ne ierte nesocotința și păcatele noastre și să primească acest cuvânt de smerenie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ispitele cele fără de număr ale vicleanului diavol le cunoști, sfântă, pentru că, trup purtând și ispitită fiind, ai rămas biruitoare. Iar noi, cei ce suntem învăluiți în ispite ca niște neputincioși, facem rugăciune să ne întărești cu puterea ta, ca să venim la pocăință și să dobândim iertarea greșalelor noastre, lăudându-te:
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, podoabă prealăudată;
Bucură-te, vistierie nedeșertată;
Bucură-te, îndurare nestrămutată;
Bucură-te, blândețe neschimbată;
Bucură-te, lumină neînserată;
Bucură-te, dragoste nevinovată;
Bucură-te, răbdare neîncetată;
Bucură-te, dărnicie neasemănată;
Bucură-te, speranță nerușinată;
Bucură-te, vindecătoare binecuvântată;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Fire mai presus de fire te-ai făcut, Ecaterina, întărindu-te în credința lui Hristos și slujind Făcătorului a toate, iar nu făpturii; de la Care, luând darul tămăduirii și cununa îngerească, de tine se cutremură duhurile necurate și le alungi pe ele de la tot sufletul creștinesc care aduce lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 11-lea

Toată suflarea dreptcredincioșilor se veselește astăzi de prăznuirea ta, Muceniță, că din neamul păgânesc și dintre închinătorii de idoli cea mai învățată și înțeleaptă a venit la Biserica lui Hristos, suferind durerile roții și alte nespuse chinuri de la poporul cel păgânesc, pentru dragostea Mântuitorului lumii, pentru aceasta-ți cântăm:
Bucură-te, biruitoarea păgânilor;
Bucură-te, căderea obiceiurilor urâte;
Bucură-te, luptătoare pentru darurile sfinte;
Bucură-te, surpătoarea capiștelor idolești;
Bucură-te, închinătoarea icoanelor creștinești;
Bucură-te, stavilă răutăților diavolești;
Bucură-te, lauda cununei mucenicești;
Bucură-te, care pe roată ai fost întinsă;
Bucură-te, care cu piroane ai fost împunsă;
Bucură-te, care de sabie ai murit;
Bucură-te, care cu mărire te-ai preamărit;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Iubitorilor de mucenici, cinstind pe preaînțeleapta Ecaterina, pentru că aceasta în priveliștea lumii pe Hristos a predicat, pe șarpele a călcat și mintea învățaților a rușinat, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lupte întru chinuri, lupte pentru credință ai dus cu căldură pentru Hristos, Mirele Tău, Ecaterina, ceea ce prin înțelepciunea ta ai luminat ca o bună cuvântătoare, pentru aceasta-ți cântăm:
Bucură-te, păzitoare sfântă a canoanelor sobornicești;
Bucură-te, următoare caldă a legilor bisericești;
Bucură-te, vrednică propovăduitoare a apostoliei;
Bucură-te, prigonitoare neîmpăcată a păcatelor;
Bucură-te, aspră îndemnătoare a smereniei pustnicești;
Bucură-te, cea mai iscusită cuvântătoare a  cântării cerești;
Bucură-te, neobosită rugătoare a slujitorilor cucernici;
Bucură-te, bună ajutătoare a credincioșilor cinstitori de Dumnezeu;
Bucură-te, mărgăritar de mare preț al Împărăției Cerești;
Bucură-te, piatră scumpă a Bisericii creștinești;
Bucură-te, grabnică izbăvire a celor cuprinși de supărări;
Bucură-te, vindecătoare tare a celor plini de răni și dureri;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!

Condacul al 13-lea

Înțeleaptă și frumoasă Ecaterina, vrednică Muceniță a lui Hristos, primește această puțină rugăciune a noastră și te roagă pentru noi să ne dăruiască Bunul Dumnezeu iertarea păcatelor, pace, sănătate și ajutor în toate cele bune, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
 Înțeleaptă și frumoasă Ecaterina, vrednică Muceniță a lui Hristos, primește această puțină rugăciune a noastră și te roagă pentru noi să ne dăruiască Bunul Dumnezeu iertarea păcatelor, pace, sănătate și ajutor în toate cele bune, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Înțeleaptă și frumoasă Ecaterina, vrednică Muceniță a lui Hristos, primește această puțină rugăciune a noastră și te roagă pentru noi să ne dăruiască Bunul Dumnezeu iertarea păcatelor, pace, sănătate și ajutor în toate cele bune, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 1

Împărătesei și Maicii lui Dumnezeu, Preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai arătat vrednică de dragoste, înțeleaptă Ecaterina, căci cu Duhul Sfânt umbrindu-te, ai lepădat de la tine toată dorirea pământească și te-ai logodit cu Mirele tău cel ceresc, spre a căpăta viața nemuritoare; pentru aceasta cântăm:
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare;
Bucură-te, dulce privighetoare;
Bucură-te, frumusețe netrecătoare;
Bucură-te, mielușea încântătoare;
Bucură-te, minte înaltă;
Bucură-te, tânără prea învățată;
Bucură-te, fecioară blândă și înțeleaptă;
Bucură-te, inimă tare și neîntinată;
Bucură-te, lauda învățaților;
Bucură-te, dulceața maicilor;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, apărătoarea bătrânilor;
Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!


Condacul 1

Vrednicei de laudă Muceniței Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu și cu învățătura ei cea preaînaltă a uimit știința învățaților de atunci și a întrecut limba ritorilor păgâni prin buna ei cuvântare, să-i aducem mulțumire de biruință, ca prin ale ei rugăciuni să ne izbăvim de ispitele vrăjmașilor și să-i cântăm: Bucură-te, Ecaterina, Mare Muceniță a lui Hristos!
 
 







miercuri, 21 noiembrie 2012

ACATISTUL INTRĂRII MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ (21 NOIEMBRIE)


Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)
Rugăciunile începătoare, obligatorii:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi icoasele:
Condacul 1:
Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă care se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşează în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
Icosul 1:
Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururi şi cu bucurie cântă laudele acestea:
Bucură-te, Sfântă Pruncă, care astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi iau roada făgăduinţei;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfa bineprimită de Dumnezeu
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că- tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
Condacul al 2-lea:
Veniţi cetele creştineşti să ne adunăm la Sfânta Pruncă, care lăsând toate bucuriile din lume, se duce ca o jertfă în Biserica Domnului de către Sfinţii săi Părinţi, pentru mântuirea noastră, şi ca o mulţumire să o cinstim cu cântări prăznuind duhovniceşte, iar lui Dumnezeu să-i cântăm: Aliluia!
 
Icosul al 2-lea:
În vârsta de trei ani fiind Sfântă Pruncă, iar mai târziu Născătoare de Dumnezeu i s-a adus Domnului, împlinind făgăduinţa Părinţilor săi, şi marele arhiereu Zaharia o primeşte şi o aşează în Sfânta Sfintelor, pentru a noastră mântuire; pentru aceasta să-i cântăm:
Bucură-te, că de fecioare cu făclii ai fost adusă,
Bucură-te, vasul cel sfinţit;
Bucură-te, biserica împăratului tuturor;
Bucură-te, fecioară de Dumnezeu aleasă:
Bucură-te, că David mai înainte a proorocit despre Întrarea ta în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, pâine cuvântătoare;
Bucură-te, cămara Cuvântului lui Dumnezeu:
Bucură-te, că ai fost hrănită de Îngeri;
Bucură-te, că ai fost aleasă de Dumnezeu pentru a fi Maică a Sa;
Bucură-te, cortul lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururi Fecioară.
 
Condacul al 3-!ea:
David Proorocul te-a lăudat de demult, Fiică a lui Dumnezeu numindu-te; iar tu născând Prunc pe Hristos Domnul nostru, l-ai hrănit cu lapte, ca o Maică Sfântă a Lui. Pentru această mare taină eşti adusă în Biserica Domnului şi aşezată în Sfânta Sfintelor, unde, neîncetat ai cântat: Aliluia!
 
Icosul al 3-lea:
Ana cea neprihănită s-a bucurat că împlinind făgăduinţa sa, aduce pe ceea ce s-a născut din făgăduinţa lui Dumnezeu, ca dar de mare preţ, şi Ioachim prăznuieşte luminat, iar noi te fericim, Sfântă Pruncă, cu această jertfă de cântare:
Bucură-te, singura binecuvântată între femei;
Bucură-te, propovăduirea proorocilor;
Bucură-te, slava Apostolilor;
Bucură-te, lauda mucenicilor;
Bucură-te, înnoirea lumii;
Bucură-te, împăcarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, scaunul Stăpânului;
Bucură-te, sălăşluirea luminată a Mântuitorului;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară:

Condacul al 4 lea :
Împodobită de  nuntă se arată astăzi Biserica, frumoasă cămară, primind pe cămara cea însufleţită a lui Dumnezeu, pe cea curată şi fără de prihană şi mai luminată decât toată făptura, petrecând copilăria sa în Sfânta Sfintelor, şi cu îngerii împreună cântând: Aliluia!
 
Icosul al 4-lea:
Saltă astăzi toate oştirile îngereşti şi mulţimea creştinilor, înaintea feţei tale, Preacurată Pruncă, purtătorii de făclii aleargă împreună cântând şi grăind acestea:
Bucură-te, uşă dinspre răsărituri;
Bucură-te, Sfântă Pruncă, primită în Biserică cu mare cinste;
Bucură-te, uşa Domnului;
Bucură-te, vistierie preacurată a înţelepciunii;
Bucură-te, Izvorul darului;
Bucură-te, mieluşea curată;
Bucură-te, porumbiţă neîntinată;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
Condacul al 5-!ea:
Mieluşeaua lui Dumnezeu, curată, porumbiţă neîntinată, cortul lui Dumnezeu cel neîncăpător, sfinţenia slavei, prăznuind petrecerea ta, Sfântă Pruncă, întru cele ce nimenea nu intră, astăzi ne veselim cu fecioarele, care cu făclii aprinse te-au petrecut în Sfânta Sfintelor unde cu bucurie cântai: Aliluia!
 
Icosul al 5-lea:
Pe cea de trei ani cu trupul şi de mulţi ani proorocită, pe cea, mai desfătată decât cerurile şi mai înaltă decât puterile cele de sus, cu cântări să o lăudăm pe Dumnezeiasca Pruncă:
Bucură-te, solitoarea mântuirii noastre;
Bucură-te, cea înconjurată de îngeri;
Bucură-te, cea cinstită de oamenii credincioşi;
Bucură-te, liman cu bună linişte;
Bucură-te, zid nesurpat;
Bucură-te, Maica luminii:
Bucură-te, mai înainte rânduită a fi Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, Pruncă cu trupul;
Bucură-te, desăvârşită cu sufletul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururi Fecioară.
 
Condacul al 6-lea:
Pe tine te-au propovăduit proorocii mai înainte, numindu-te sicriu sfinţit, cadelniţă de aur, sfeşnic, masă, scară şi turn, mieluşea curată, cămară neîntinată; iar noi, ca pe un cort de Dumnezeu încăpător, care ne-a mântuit pe noi, cântând strigăm: Aliluia!
 
Icosul al 6-lea:
Pe uşa cea neumblată, casă lui Dumnezeu primind-o, astăzi a încetat umbra legii, căci s-a arătat darul şi adevărul, muntele cel umbrit pe care mai înainte l-a văzut Avacum şi a vestit pe Ceea ce a intrat înăuntrul celor neumblate ale Bisericii, pentru care îi cântăm:
Bucură-te, cea plină de lumină;
Bucură-te, mângâierea noastră în necaz;
Bucură-te, doctorul tuturor bolilor;
Bucură-te, sfărâmarea morţii,
Bucură-te, râu de viaţă nedeşertat;
Bucură-te, carte pecetluită cu Duhul;
Bucură-te, cămara cea însufleţită a lui Hristos Domnul;
Bucură-te, locul bucuriei;
Bucură-te, că ai stricat blestemul Evei;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
Condacul al 7-lea:
Tot pământul vede astăzi lucruri străine şi preamărite, cum Pruncă fiind, aşezată în Sfânta Sfintelor, primeşte hrană de la îngeri, purtând chipul rânduielii împreună cântă totdeauna: Aliluia!
 
Icosul al 7-lea:
Preaslăvită sfinţenie, sfinţită dăruire, astăzi Preasfânta Pruncă, punându-se în Biserica lui Hristos, împăratul a toate, se păzeşte a fi locaş luminat celui ce a ales-o, pentru frumuseţea sufletului ei curat; iar noi cântăm acestea:
Bucură-te, mântuirea noastră;
Bucură-te, bucuria robilor tăi;
Bucură-te, chemarea noastră;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor;
Bucură-te, cămara curăţiei;
Bucură-te, crin cu dulce miros;
Bucură-te, mirul cel de mult preţ;
Bucură-te, tămâie cu bună mireasmă;
Bucură-te, că întorci întristările noastre în bucurie;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururi Fecioară.
 
Condacul al 8-lea:
Astăzi ai strălucit în casa Domnului ca un sfeşnic luminos, Sfântă Pruncă, şi ne luminezi cu cinstitele tale daruri ale milelor şi minunilor tale, că ele sunt mai presus de minte, străină este naşterea ta, străin este chipul naşterii tale, străine şi preaslăvite sunt toate ale tale, pentru care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
 
Icosul al 8-lea:
Cela ce poartă toate cu cuvântul a auzit rugăciunea drepţilor şi stărpiciunea a dezlegat-o, ca un îndurat, şi le-a dăruit pricina bucuriei locuinţa Harului, întru care sunt puse vistieriile tainelor, pentru care şi noi cu mulţumire îi cântăm:
Bucură-te, holdă nearată;
Bucură-te, spic Dumnezeiesc;
Bucură-te, izvor nedeşertat al apei celei vii;
Bucură-te, mieluşeaua care ai născut pe Mieluşelul lui Dumnezeu;
Bucură-te, curăţitoarea cea caldă;
Bucură-te, luceafărul dimineţii;
Bucură-te, că ai purtat pe Soarele Hristos;
Bucură-te, locaşul luminii;
Bucură-te, că ai stricat întunericul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.

Condacul al 9 lea :
Pe tine, steaua cea împărătească, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde te-ai împărtăşit dulceţii celei nesfârşite şi la cele mai bune ai trecut, văzând în Fiul împlinirea celor mai înainte zise; pentru acesta noi, cântând acest mare praznic, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
 
Icosul al 9-lea:
Astăzi ne-a strălucit primăvara veselă, luminând sufletele noastre, gândul şi mintea, cu darul prăznuirii Intrării în Biserică a Sfintei Prunce, pentru un trai sfânt, pregătindu-se a fi sălaş Împăratului Celui Ceresc, pentru aceasta primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, uşa prin care a trecut Cuvântul;
Bucură-te, că ai sfărâmat uşile iadului;
Bucură-te, că ai alungat pe diavolii cei întunecaţi;
Bucură-te, cea cu totul lăudată;
Bucură-te, curăţirea lumii;
Bucură-te, scara care înalţi pe cei de pe pământ la cer;
Bucură-te, pod care treci de la moarte la viaţă;
Bucură-te, că fără de osteneală ai purtat în pântecele tău, pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, că ai născut pe Dătătorul legii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
Condacul al 10-lea:
Daruri aduc azi cerul şi pământul Preasfintei Prunce, cetele îngereşti, mulţimea creştinilor şi toată suflarea, căci legea a trecut ca umbra şi razele Darului au strălucit, intrând în Biserică Sfânta Pruncă, pentru a slăvi pe Dumnezeu cu viaţa sfântă şi cu cântare îngerească: Aliluia!
 
Icosul al 10-lea:
În Biserică aducând Ana pe ceea ce avea să fie casa Domnului, strigând, grăia: "Prunca cea dată mie de la Dumnezeu o aduc în Biserica Ziditorului, primeşte-o, Sfinte Zaharia, şi o aşează unde o va primi Dumnezeu şi să fie spre sălăşluirea Mântuitorului". Iar noi minunându-ne de acestea cântăm aşa:
Bucură-te, păzitoarea robilor tăi;
Bucură-te, sfinţita scăpare a păcătoşilor;
Bucură-te, minunarea oamenilor;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, grabnic ajutătoare a celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, adâncul cel nemăsurat;
Bucură-te, chemarea proorocilor,
Bucură-te, podoaba Apostolilor;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururi Fecioară,
 
Condacul al 11-lea:
"Roaba Domnului am fost eu", a spus Sfânta Ana, Sfântului Zaharia chemându-L pe Dumnezeu cu credinţă în post şi în rugăciune ca să iau rodul durerii mele şi după naştere să o aduc Celui ce mi-a dat-o. Pentru aceasta mă veselesc astăzi, împlinind făgăduinţa mea, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
 
Icosul al 11-lea:
Veseliţi-vă astăzi luminat, Sfinţilor Părinţi ai Preacuratei Prunce, pe care o aduceţi jertfă sfântă, căci a fost dată vouă din făgăduinţă, pentru curăţia vieţii voastre pe pământ, cea plină de fapte bune, din care s-a născut Mântuitorul nostru, care şi-a ales-o cort însufleţit, căruia îi cântăm:
Bucură-te, întărirea Mucenicilor;
Bucură-te, scăpare şi liniştea robilor tăi;
Bucură-te, că prin tine moştenim viaţa cea veşnică;
Bucură-te, că ne îmbraci cu haina nestricăciunii;
Bucură-te, că prin tine am văzut lumina;
Bucură-te, că ne ridici de la întuneric la lumină;
Bucură-te, că ne ajuţi a nu iubi desfătările pământeşti;
Bucură-te, cea pururea binecuvântată de robii tăi;
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
Condacul al 12-lea:
Prin Harul dat ţie de la Dumnezeu, Sfântă Pruncă, te-ai făcut uşă de mântuire, munte înţelegător, scară însufleţită, pe care proorocii te-au vestit de demult. Apostolii te-au propovăduit, Mucenicii te-au mărturisit, cuvioşii te-au slăvit, îngerii şi pământenii slavoslovesc înaintea lui Dumnezeu pentru tine, cântând: Aliluia!
 
Icosul al 12-lea:
În Biserică te-au adus pe tine, dumnezeiască Fiică, bătrânii tăi părinţi, cei ce te-au născut, ca pe o jertfă curată şi străin lucru, te sălăşluieşti întru cele neumblate, ca mai înainte să găteşti locaş lui Dumnezeu-Cuvântul, căruia închinându-ne, strigăm ţie:
Bucură-te, că ai născut pe Cel Milostiv;
Bucură-te, că ne-ai adus pe Soarele cel Mare;
Bucură-te, că ai deschis raiul cel închis;
Bucură-te, lauda Cuvioşilor;
Bucură-te, cununa Mucenicilor;
Bucură-te, podoaba drepţilor;
Bucură-te, mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, vasul mirului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, folositoarea lumii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea fecioară.
 
Condacul al 13-lea:
O, cea mai cinstită şi mai sfântă decât toţi sfinţii, dumnezeiască Pruncă, Fecioară şi Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primeşte acest dar al nostru şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile, necazurile şi primejdiile şi ne învredniceşte Împărăţiei celei Cereşti, ca în totdeauna cu mulţumire să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
O, cea mai cinstită şi mai sfântă decât toţi sfinţii, dumnezeiască Pruncă, Fecioară şi Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primeşte acest dar al nostru şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile, necazurile şi primejdiile şi ne învredniceşte Împărăţiei celei Cereşti, ca în totdeauna cu mulţumire să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
O, cea mai cinstită şi mai sfântă decât toţi sfinţii, dumnezeiască Pruncă, Fecioară şi Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primeşte acest dar al nostru şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile, necazurile şi primejdiile şi ne învredniceşte Împărăţiei celei Cereşti, ca în totdeauna cu mulţumire să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 1:
Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururi şi cu bucurie cântă laudele acestea:
Bucură-te, Sfântă Pruncă, care astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi iau roada făgăduinţei;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfa bineprimită de Dumnezeu
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că- tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
 
Condacul 1:
Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă care se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşează în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară.
 
 

  


luni, 19 noiembrie 2012

SFINȚII DE LÂNGĂ NOI


Astăzi, 20 noiembrie, îl prăznuim pe Sfântul Preacuvios Grigorie Decapolitul, ale cărui moaște ne așteaptă, cu bună mireasmă aducătoare de speranță și întărire sufletească, la Mănăstirea ”Bistrița - Olteană” din comuna Costești, satul Bistrița, județul Vâlcea.
Sfântul Grigorie s-a născut în cetatea Irinopolis din tinutul Decapole, de unde și numele de Decapolitul, prin anii 780-790, pe vremea împăratului bizantin Leon Armeanul, atunci când Biserica era zguduită de erezia luptătorilor împotriva sfintelor icoane, la care era părtaș însuși împăratul. Încă de copil a iubit învățătura și felul de viețuire al monahilor. A intrat de timpuriu în monahism și a viețuit prin mai multe mănăstiri din împrejurimi. A petrecut 14 ani într-o mănăstire, sporind în virtuțile creștinești, după care s-a decis să meargă din loc în loc, pentru a învăța poporul ăa nu îmbrățișeze credința eretică. A săvârșit minuni încă din viața sa, precum și după trecerea sa la cele veșnice în anul 842, la Constantinopol. Trupul său a fost găsit neputrezit și izvorând bună mireasmă, fiind păstrat în mănăstirea în care trecuse la Domnul. În ultimii ani ai secolului al XV-lea, Banul Barbu Craioveanu, un descendent al Basarabilor, a adus moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul și le-a așezat în biserica Mănăstirii Bistrița din județul Vâlcea. De atunci și până astăzi, moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul izvorăsc mireasmă preafrumoasă și dau tămăduiri pentru tot felul de boli celor ce aleargă cu credință către ele.
Sfântul Preacuvios Grigorie Decapolitul să vă ocrotească, pace, sănătate și bucurii tuturor să ne dăruiască!

GÂNDURI DE... SEARĂ...



Binecuvântați sunt părinții care nu-și abandonează copiii, care și-i cresc, care îi îngrijesc, veghind, zi de zi, la creșterea lor, atât spirituală, cât și fizică. Pentru aceea, respectați și iubiți ar trebui să fie ei de către noi, copiii lor. Și... trebuie să le arătăm acestea mereu, trebuie să le arătăm recunoștința de a ne fi adus pe lume, de a fi stat lângă noi, în clipe de bucurie și tristețe. De ce spun aceasta? Pentru că, inevitabil, vine o vreme în care, dacă nu le-am arătat mulțumirea, nu i-am ascultat, nu ne-am rugat pentru binele și sănătatea lor, vom regreta. Și regretul este dureros, iar neputința de a da timpul înapoi - răvășitoare...
Iubiți-vă părinții, respectați-i și rugați-vă mereu pentru ei! Chiar și când vă simțiți mai rău, sleiți de puteri, cel puțin un gând să-l îndreptați către Dumnezeu, pentru binele lor!
Nu vă uitați părinții, căci nici ei nu v-au uitat pe voi!

miercuri, 14 noiembrie 2012

DESPRE POST

- învățături alese ale lui Alexander Schmemann - ”Postul cel Mare”, 1995 -
  


       Iată-ne ajunși și aproape de finele anului, iată-ne ajunși, cu ajutorul Atotbunului și Milostivului Dumnezeu, în perioada Postului Nașterii Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, o perioadă în care ne pregătim, cu mic, cu mare, a-L primi, în sufletele și-n casele noastre, pe Pruncuțul Sfânt; o perioadă plină de speranță, de negrăită bucurie. De ce? Pentru că Se naște Hristos! Se naște spre a fi cu noi, spre a ne ține de mână, spre a ne învăța Cuvântul cel bun, spre a ne pregăti pentru trecerea spre viața fără de griji și minunată a celor drepți. Este perioada în care trebuie, mai mult de cât oricând, să ne-ntoarcem, cu gândul și cu fapta, spre rugăciune, credință și dragoste. Să ne plecăm mai des genunchiul ostenit de-atâtea griji, adăpându-ne din roua dătătoare de viață a cuvântului roditor de speranță – rugăciunea. Este perioada în care gândul și fapta bună trebuie să se-mpletească-ntr-o cunună de biruitor. Biruitor al tuturor ispitelor, al zgurii din inimă și gând. Este timpul în care rugăciunea trebuie să prindă aripi și, ca un porumbel, să se-nalțe la Tronul Celui Atotputernic și al Cărui Nume Sfânt este. Este timpul schimbării noastre, al reînnoirii sufletelor noastre! Pentru aceasta, de folos ne sunt smerenia, pocăința și postul. Postul este timpul pe care Dumnezeu ni l-a dat pentru a ne salva. ”Este o călătorie duhovnicească”, ”este pregătirea noastră pentru efortul, încet și susținut, de a realiza, la sfârșit, propria noastră ”trecere” către viața cea nouă în Hristos”.
       ”Cele 40 de zile ale Postului reprezintă, într-un fel, întoarcerea Bisericii într-o stare spirituală a Vechiului Testament – timpul de dinainte de Hristos, timpul pocăinței și al așteptării lui Mesia, timpul ”istoriei mântuirii”, curgând către împlinirea sa în Hristos.”
       ”Postirea este lupta adevărată împotriva diavolului.”
       Ce trebuie să facem în aceste zile de post? Alexander Schmemann ne sfătuiește să reducem orele de stat în fața televizorului sau calculatorului, să reflectăm la relațiile noastre cu ceilalți, la înțelesul prieteniei, al responsabilității; să ne controlăm cuvintele, redescoperind seriozitatea și sacralitatea vorbirii.
       ”Postul este redescoperirea, de către om, a credinței sale, dar și regăsirea vieții sale, a sensului ei divin, a profunzimii ei sfinte. Prin oprirea de la mâncare, redescoperim dulceața ei și învățăm din nou cum să o primim de la Dumnezeu cu bucurie și mulțumire. Prin ”reducerea” muzicii și a distracțiilor, conversațiilor și a relațiilor sociale superficiale, redescoperim valoarea fundamentală a relațiilor umane, a muncii și artei omenești. Redescoperim toate acestea pentru că, foarte simplu, Îl redescoperim pe Dumnezeu Însuși, pentru că ne reîntoarcem la El, iar prin El la toate acelea pe care ni le-a dăruit în nesfârșita lui dragoste și milostivire”.
       Să fim sinceri, puri, curați, / Cu ceilalți necertați, // S-avem inimă deplină, / De lacrimi și de lumină plină, / Fără păcate, fără de tină - // Așa fi-vom primiți la Cină... // Să fim blânzi, smeriți, deschiși, / Bunul să rodească-n noi, / În suflet s-avem cuprinși / Pe săraci, pe-orfani și goi.
       Un Post ușor și de folos sufletelor Frățiilor Voastre!


marți, 13 noiembrie 2012

DE CITIT!!!


CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR




PROGRAMA
PENTRU




DISCIPLINA
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ










Bucureşti
2010



NOTĂ DE PREZENTARE          

Disciplina limba şi literatura română se înscrie în categoria disciplinelor multidimensionale, definite de documentele de profil ale Consiliului Europei ca fiind acele discipline care au ca obiect de studiu învăţarea limbii şi a literaturii  naţionale – limba ca materie – şi învăţarea limbii ca instrument de comunicare pentru învăţarea altor discipline –limbă de şcolarizare (cf. La langue comme matière, DG IV/EDU/LANG/2009, Division des Politiques linguistiques, www.coe.int/lang/fr).
Disciplina limba şi literatura română are un rol fundamental în dezvoltarea personalităţii elevilor, în formarea deprinderilor şi a unor abilităţi necesare acestora pentru accesul postşcolar la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi pentru integrarea activă în societatea bazată pe cunoaştere.
Studiul limbii şi al literaturii române contribuie esenţial la formarea personalităţii autonome a elevilor, capabilă de discernământ şi de spirit critic, aptă să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotată cu sensibilitate estetică, având conştiinţa identităţii culturale, manifestând interes pentru diversitatea formelor de comunicare şi de expresie artistică.
            Programa de  limba şi literatura română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar, concepută în conformitate cu programele şcolare pentru disciplina limba şi literatura română (clasele a V-a – a XII-a) şi cu programele pentru examenele naţionale, este proiectată astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică, din perspectiva abordării curriculare sistemice la disciplina limba şi literatura română, în învăţământul gimnazial şi liceal.
      Structura programei de  limba şi literatura  română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar este următoarea:
Notă de prezentare;
·      Competenţele cadrului didactic de specialitate;
·      Tematica ştiinţifică pentru disciplina limba şi literatura română;
·      Bibliografie recomandată pentru tematica ştiinţifică;
·      Tematica pentru metodica disciplinei limba şi literatura română;
·      Bibliografie recomandată pentru metodica disciplinei limba şi literatura română.


COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE

·      Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei din domeniile limbă, literatură şi comunicare, în vederea predării lor integrate;
·      Utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare (curriculum naţional, structura anului şcolar etc.) în proiectarea didactică;
·      Reflectarea conţinuturilor programelor de gimnaziu şi de liceu în proiectarea didactică adaptată specificului grupului-ţintă;
·      Aplicarea corectă şi personalizată a cunoştinţelor de didactică şi de metodică a disciplinei;
·      Valorificarea corectă a conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei;
·      Aplicarea modelului comunicativ-funcţional în toate domeniile disciplinei (abordarea noţiunilor de limbă: fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică în vederea utilizării corecte, eficiente şi nuanţate în comunicare, în receptarea şi producerea mesajelor);
·      Utilizarea creativă a modalităţilor de abordare a tipului de text (text literar şi nonliterar);
·      Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi formelor comunicării orale precum şi a metodelor specifice didacticii acesteia;
·      Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi formelor comunicării scrise precum şi a metodelor specifice didacticii acesteia;
·      Realizarea demersului didactic în viziune trans-, inter- şi multidiciplinară;
·      Elaborarea unor instrumente de evaluare şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate competenţelor vizate prin curriculumul naţional;
·      Proiectarea şi aplicarea unor programe din componenta CDŞ;
·      Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale;
·      Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei, în funcţie de activitatea de învăţare proiectată.

 - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Domenii de conţinut
Candidaţii trebuie să cunoască integral conţinuturile şi conceptele operaţionale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu şi de liceu, atât pe cele obligatorii, cât şi pe cele facultative.
A.    Limbă şi comunicare: 
·        Fonetica
o       Sunetul şi litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat);
o       Silaba. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului);
o       Aspecte stilistice şi normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greşit accentuate; abateri de la normele ortoepice; valori expresive ale nivelului fonetic.
·        Lexicul
o       Noţiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt şi variantă; variante libere;
o       Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală;
o       Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului: împrumuturile;
o       Neologismele;
o       Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone şi omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice;
o       Arhaisme şi regionalisme;
o       Normă şi abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc.

Morfologia
·        Părţile de vorbire flexibile:
o       Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuţiunea substantivală;
o       Articolul: clasificare; categorii gramaticale;
o       Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui;
o       Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului;
o       Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuţiunea adjectivală;
o       Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuţiunea verbală;
·        Părţile de vorbire neflexibile:
o       Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuţiunea adverbială;
o       Interjecţia: ortografia interjecţiei;
o       Prepoziţia: clasificare; regimul cazual al prepoziţiei; locuţiunea prepoziţională; regimul cazual al prepoziţiei şi al locuţiunii prepoziţionale;
o       Conjuncţia: clasificare; locuţiunea conjuncţională;
o       Noutăţi în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008
o       Aspecte stilistice şi normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală şi flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice;

Sintaxa
o       Sintaxa propoziţiei: unităţi şi relaţii sintactice;
o       Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relaţie;
o       Noutăţi în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005
o       Aspecte stilistice şi normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuaţia în propoziţie şi în frază;

·         Practica raţională şi funcţională a limbii
o       Situaţia de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcţiile comunicării; deixis, anafora discursivă; 
o       Comunicarea orală:
§ Strategii specifice în dialog şi în monolog;
§ Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;
o       Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare şi nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susţinerea şi argumentarea opiniilor; comprehensiunea şi interpretarea textului literar din perspectivă contextuală.
·         Elemente de stilistică
o       Calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie;
o       Cuvânt şi context; denotaţie şi conotaţie;
o       Structura stilistică a limbii române;
o       Registre stilistice:
-          limbaje orale: popular; colocvial; argotic;
-          limbaj standard; limbaj cultivat;
o       Stiluri funcţionale: stilul tehnico-ştiinţific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic;
o       Stilistica textului literar: figuri de stil şi procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor şi a regionalismelor; aspecte stilistice ale sintaxei textului literar; funcţia stilistică a punctuaţiei;
·         Istoria limbii
o       Originile şi evoluţia limbii române;
o       Norma literară – aspecte evolutive;
o       Uzul diversificat al limbii literare.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
B.    Literatură:
·        Perioade, curente culturale/literare texte reprezentative care să ilustreze orientările tematice fundamentale;
·        Opere de referinţă ale autorilor canonici prevăzuţi în programele şcolare  de liceu: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu;
·        Literatura română în context universal;
·        Literatura şi celelalte arte;
·        Conceptele de teorie literară, de estetică şi de stilistică existente în programele şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a, implicate în receptarea diverselor tipuri de text, literar şi nonliterar.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ
A.    Limbă şi comunicare (fonetică, vocabular, morfosintaxă, comunicare, stilistică, istoria limbii)
·      Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, ediţia a III-a, 2009
·      Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007
·      Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, vol. I, pp. 61-77, 323-332, 468-482; vol. al II-lea, pp. 263-289, 313-351, 371-449
*
·      Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001
·      Bidu-Vrânceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Editura Nemira, ediţia a II-a, 2005
·      Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Timişoara, Editura Facla, 1978
·      Cătănescu Cvasnâi, Maria, Limba română. Origini şi dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi româneşti, Bucureşti, Editura Humanitas, colecţia „Tezaur“, 1996 
·      Coteanu, Ion, Originea limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 1981
·      Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române - stil, stilistică, limbaj, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei, 1973
·      Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1978
·      Guţu Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, versiune nouă, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000
·      Hristea,Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, Editura Albatros, ediţia a III-a, 1984 (cap. Vocabular, fonetică) 
·      Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, Bucureşti, Editura All, 1995
·      Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, Bucureşti, Editura All, 2003
·      Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986
·      Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983
·      Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul XX, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991
·      Neamţu, G. G., Teoria şi practica analizei gramaticale, Cluj, Editura Excelsior, 1999
·      Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa limbii române. Sinteze teoretice şi exerciţii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010
·      Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Coresi, 1994
·      Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998
·      Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text?, ediţia a III-a, Iaşi, Editura Polirom, 2007
·      Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, Editura All, ediţia a IV-a, 2008


B.    Literatură
·       Academia Română, Dicţionarul General al Literaturii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, vol. I-VII, 2004- 2009, coordonator Eugen Simion
·      Anghelescu, Mircea (coord.), Literatura română. Dicţionar de opere, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2003
·      Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, Bucureşti, Editura Minerva, 1997
·      Booth, W., Retorica romanului, Bucureşti, Editura Univers, 1974
·      Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura Minerva, 1982
·      Călinescu, G., Universul poeziei, Bucureşti, Editura Minerva, 1974
·      Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii,  Bucureşti, Editura Univers, 1995
·      Cărtărescu, Mircea,  Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999
·      Cioculescu, Şerban; Vianu, Tudor; Streinu, Vladimir, Bucureşti, Istoria literaturii române moderne, Editura Ştiinţifică, 1971
·      Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 şi 1918, Iaşi,  Editura Junimea, 1970;
·      Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii,  ed. a II-a, Iaşi, Editura Polirom, 1998
·      Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-II-III, Bucureşti, Editura Minerva, 1972
·      Dragomirescu, Gh. N., Dicţionarul figurilor de stil, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995
·      Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, Bucureşti, Editura All, 2006
·      Dumitrescu Buşulenga, Zoe,  Renaşterea, umanismul şi destinul artelor, Bucureşti, Editura Univers, 1975
·      Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne , Bucureşti, Editura Univers, 1998
·      Genette, Gerald, Introducere un arhitext, Bucureşti, Editura Univers, 1994
·      Kayser, Wolfgang, Opera literară,  Bucureşti, Editura Univers, 1979
·      Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, Bucureşti, Editura Univers, 1994
·      Lodge, David, Limbajul romanului, Bucureşti, Editura Univers, 1998
·      Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, Bucureşti, Editura Minerva, 1973
·      Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, II, III, Bucureşti, Editura Minerva, 1980, 1981, 1983
·      Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008
·      Marino, Adrian, Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973
·      Mazilu, D.H., Recitind literatura română veche, vol.I-III, Editura Universităţii Bucureşti, 1994
·      Micu, Dumitru,  Istoria literaturii române în secolul XX, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000
·      Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2002
·      Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2003
·      Papadima, Liviu, Literatură şi comunicare. Relaţia autor-cititor în proza paşoptistă şi postpaşoptistă, Iaşi, Editura Polirom, 2000
·      Petraş, Irina, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri şi specii literare, metrică şi prozodie. Dicţionar-antologie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996
·      Petrescu, Ioana Em., Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti, Cluj, Editura Dacia, 1989
·      Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Ediţia a II-a, Piteşti, Editura Paralela 45, 1998
·      Pop, Ion (coord.), Dicţionar analitic de opere literare româneşti, (vol. I-IV), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998-2001
·      Pop, Ion, Avangarda în literatura română, Bucureşti, Editura Atlas, 2000
·      Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Minerva, 1982-1984
·      Simion, Eugen, Ficţiunea jurnalului intim, (3 volume), Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001
·      Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974-1989
·      Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, Bucureşti, Editura Univers, 1973
·      Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, Bucureşti, Editura Albatros, 1977
·      Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel (coordonatori), Dicţionarul scriitorilor români (vol. I-IV), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995-2002

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

1)     Proiectare didactică: curriculumul naţional de limba şi literatura română pentru gimnaziu şi pentru liceu; modelul conceptual al disciplinei: paradigma comunicativ-funcţională; elemente obligatorii şi facultative ale programei; documente de proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare (integrarea celor trei domenii, coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare şi a formelor de evaluare cu competenţele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacţiune a grupului de elevi), proiectarea scenariului didactic (centrare pe competenţe, etapele scenariului didactic).

2)     Didactica lecturii:
a.       Abordarea textului literar (tendinţe în didactica lecturii, căi de acces spre textul literar, ghidarea elevilor pentru înţelegerea, analiza şi interpretarea textelor şi a diferitelor contexte relevante pentru receptare): 
- didactica textului narativ (modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare adecvate specificului textului narativ, care să conducă la formarea şi dezvoltarea strategiilor de lectură, la înţelegerea şi interpretarea textelor);
- didactica textului dramatic (modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare care să pună în evidenţă specificul textului dramatic şi al spectacolului de teatru, formând şi dezvoltând competenţe de receptare adecvate discursului dramatic);
- didactica textului liric (modalităţi de construire a unor activităţi de învăţare care să conducă la sensibilizarea elevilor pentru textul liric şi la formarea şi dezvoltarea competenţelor de receptare care să le permită acestora să înţeleagă şi să interpreteze, din perspective diferite, o diversitate de texte lirice).
b. Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, administrativ, juridic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării.
c. Abordarea textelor aparţinând altor arte (film, pictură, muzică, artele spectacolului), din perspectiva codurilor specifice utilizate.

3)     Didactica limbii române: abordarea noţiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învăţării; strategii de învăţare şi aplicare în contexte noi a noţiunilor de fonetică, de morfologie şi de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice); strategii de învăţare şi de utilizare în contexte noi a noţiunilor de vocabular.

4)     Didactica oralului: strategii de învăţare şi exersare a ascultării active; strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute în programe (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal şi informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.).

5)     Didactica redactării: strategii de învăţare şi exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele şcolare: texte funcţionale, texte reflexive şi argumentative  texte imaginative sau texte despre opera literară.

6)     Evaluarea: tipuri de evaluare, tipuri de itemi, modalităţi de construire a probelor de evaluare, metode tradiţionale şi metode alternative de evaluare care se pot aplica la disciplina limba şi literatura română.

7)     Comunicarea - mijloc al interacţiunii educaţionale: comunicarea în predare-învăţare: comunicare verbală, paraverbală, nonverbală, mixtă (congruenţa acestora); rolul profesorului de limba şi literatura română în structurarea la elevi a unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea; forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) şi rolurile asumate de către profesor, în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, facilitator; blocaje în comunicare; soluţii de prevenire şi depăşire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de „încălzire“, învăţare prin cooperare etc.); tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică şi creativitatea elevilor în raport cu temele abordate în cadrul disciplinei.

8)     Managementul clasei: rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători şi buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.; organizarea activităţilor de învăţare prin: crearea unui climat adecvat desfăşurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale); folosirea adecvată şi eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) şi integrarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea părinţilor în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise faţă de comunicare; gestionarea situaţiilor conflictuale la ora de limba şi literatura română (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.).

9)     Curriculum la decizia şcolii: tipuri de opţionale; repere/condiţionări în elaborarea C.D.Ş.-ului (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); modalităţi de adecvare a unui C.D.Ş. la grupuri-ţintă diferite.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE
·         Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a (în vigoare); http://curriculum2009.edu.ro/
·         Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003
·         Pamfil, Alina, Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006
·         Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii şi literaturii române, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităţilor din ţară)
·         Norel, Mariana – Curriculum la decizia şcolii la limba şi literatura română, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007. (Volumul se găseşte în bibliotecile universităţilor din ţară.)
·         Limbă şi literatură, revistă a Societăţii de Ştiinţe Filologice (în special rubrica Didactica modernă)
·         Perspective, revistă de didactica limbii şi literaturii române a Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu“, Cluj-Napoca (www.anpro.home.ro)