Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

miercuri, 28 aprilie 2010

ADVERBUL

ADVERBUL este partea de vorbire neflexibila, care determina un verb, un adjectiv, un alt adverb, o interjectie, un substantiv, aratand imprejurarea in care se petrece actiunea (indicii de timp si de spatiu), caracteristica unei actiuni (modul in care se realizeaza actiunea), caracteristica unei insusiri sau a unui adverb:
Vom merge maine acolo.
Vei invata rapid teoria.
El este putin timid. (cat de timid? = putin)
Ea recita destul de bine. (cat de bine? = destul de)
Hai afara! (unde hai? = afara)
Plecarea acolo m-a luat pe neasteptate.

ADVERBELE pot fi:
I. Dupa inteles:
A. de loc: acasa, aici, departe, acolo, aproape, imprejur, undeva, deasupra, dedesubt, sus, jos, unde, pretutindeni etc.;
B. de timp: acum, atunci, astazi, ieri, tarziu, devreme, odata, indata, cand, aseara, deocamdata etc.;
C. de mod: asa, astfel, abia, alene, uneori, bine, degraba, da, nu, negresit, impreuna, aievea, cum, barbateste etc..

II. Dupa structura:
A. simple: aici, sus, atunci, nu, ba, nici, poate, probabil, cum, unde, cand, ca, cat, cum, asemenea, etc.;
B. compuse: indelung, deasupra, indeaproape, astazi, rareori, acasa, departe, devreme, oarecum, oricand, undeva, vreodata, niciodata, candva, cateodata, maine-seara, ieri-dimineata, dupa-amiaza, dupa-masa, decat, precum, nicidecum, etc..

III. Provenite din alte parti de vorbire:
A. din adjective:
Copilul frumos este al meu. (frumos = adjectiv)
Vorbeste frumos. (frumos = adverb)
B. din substantive:
Aceasta seara este friguroasa. (seara = substantiv)
Seara invatam pentru a doua zi. (seara = adverb)
C. Adverbe obtinute prin derivare, de la alte parti de vorbire:
- scolareste (de la substantivul scolar), taras (de la verbul tari), binisor (de la adjectivul bine), grabis (de la substantivul graba) etc..

SCRIEREA UNOR ADVERBE COMPUSE:
- odata (cand are sensul lui "odinioara", "candva", "in acelasi timp");
o data (cand are sens de repetare: inca o data)
- numai (cand are sensul lui "doar")
nu mai (cand este o negatie)
- altadata (cu sensul de "odinioara")
alta data (cu sensul de "in alta imprejurare")
- altfel (cu sensul de "altminteri")
alt fel (nu acelasi fel)
- decat ("decat tine", intr-o comparatie)
de cat (in structuri de genul "de cat timp")
- deoparte (cu sens de "izolat")
de o parte (opus lui "de alta parte")
- demult (cu sensul lui "candva")
de mult (in structuri de genul: de mult timp)
- deloc (cu sensul lui "nicidecum")
de loc (originar: Este de loc din Arges.)

SI ADVERBUL ARE GRADE DE COMPARATIE:
1. Pozitiv: raspunde bine;
2. Comparativ
a) de superioritate: raspunde mai bine;
b) de egalitate: raspunde la fel de bine, raspunde tot atat de bine;
c) de inferioritate: raspunde mai putin bine;
2. Superlativ
a) relativ
- de superioritate: raspunde cel mai bine;
- de inferioritate: raspunde mai putin bine;
b) absolut: raspunde foarte bine, raspunde bine-bine, raspunde extraordinar de bine, raspunde biiiineee, raspunde tare bine, raspunde bine de tot etc..

FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR:
El este altfel.
- altfel = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, fara grad de comparatie
Casa de acolo este veche.
- de acolo = atribut adverbial, exprimat prin adverb de loc, fara grad de comparatie
Am pus cartea jos.
- jos = complement circumstantial de loc, exprimat prin adverb de loc, gradul de comparatie pozitiv
Pleaca poimaine.
- poimaine = c.c.t., exprimat prin adverb de timp, fara grad de comparatie
Merg alene.
- alene = c.c.m., exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitiv
E bine cand intelegi!
- bine = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitiv
ADVERBELE DE MOD DIN EXPRESIILE FORMATE CU VERBUL "A FI" (e bine, e rau, e drept, e sigur, e probabil, asa e ect.) AU FUNCTIA SINTACTICA DE NUME PREDICATIV
Fireste ca a stiut.
- fireste = predicat, exprimat prin adverb predicativ
ADVERBELE PREDICATIVE (fireste, negresit, pesemne, poate, desigur, cu siguranta) SUNT URMATE, DE OBICEI DE O PROPOZITIE SECUNDARA INTRODUSE PRIN conjunctia "ca".

------------------------------------------------------------------------------------------

LOCUTIUNILE ADVERBIALE sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar, care au valoarea unui adverb si se comporta in propozitii ca adverbul:
cu ghiotura, cu nemiluita, cu toptanul, cu taraita, din contra, la/pe de o parte, de cu seara, de cu vreme, din vreme, de dimineata, de/in/pe fata, din contra, in jur, in/pe de laturi, in preajma, in sfarsit, in/la/pe/pana la urma, in vileag, in voie, in zadar, la fel, pe rand, fara indoiala, din nou, in general, in van, pe larg, pe scurt; cu una, cu doua; de-al doilea, pentru intaia data, pana la unu/una; din auzite, pe alese, pe ghicite, pe infundate, pe ocolite, pe soptite, pe sarite, pe (ne-)vazute; de-abia, de altminteri, de asemenea, in crucis, intr-aiurea, pe dinafara, pe furis; an de an, din ce in ce; din cand in cand; din clipa in clipa; mai-mai, rand pe rand, randuri-randuri, suta la suta, unul cate unul, valuri-valuri, zi de zi, de jur imprejur; de mila, de sila; de voie, de nevoie; pe vrute, pe nevrute; tac-pac, cu de-a sila, de-a azvarlita, de-a berbeleacul, de-a binelea, de-a curmezisul, de-a dreptul, de-a dura, de-a fir a par, de-a gata; de-a latul; de-a lungul; de-a-ndaratelea; de-a pururea, de-a valma; pe de-a-ntregul; acum un an, cel mult; cel putin; cel tarziu; cu chiu cu vai; cum nu se mai poate; cu noaptea-n cap; cu toate astea; de-aici inainte; din cale-afara; din capul locului; mai ales; mai apoi; pantru intaia oara; pana una-alta; pur si simplu; una, doua; unul dupa altul; val-vartej, de obicei, pe de rost, vrand-nevrand, ici-colo, etc..
_________________________________________________________________'

ADVERBUL NU ARE CAZ!!!

Niciun comentariu: