de pe http://www.razbointrucuvant.ro

Cuviosul Paisie despre PREOTII FARA REVERENDA

Postat de admin pe 30 Jun 2009 la 02:00 pm | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Cuviosul Paisie Aghioritul, Despre preotie, Portile Iadului
Maslinul si reverenda

Prin anul 1972 se discuta subiectul schimbarii imbracamintei preotesti si cativa preoti de mir voiau sa ia binecuvantare de la Staret ca sa nu mai poarte reverenda. Unul din ei l-a vizitat pe Staret si a inceput sa-i spuna: “Nu reverenda il face pe preot. Mai de preferat ar fi ca unii preoti sa umble fara reverenda, pentru ca stfel se pot apropia mai usor de lume” si alte neghiobii asemenatoare. Staretul nu a reusit sa-l convinga. La sfarsit i-a spus: “Vino maine si-ti voi raspunde”.

In acea noapte Staretul a facut rugaciune, iar dimineata, cand a venit preotul, i-a aratat un maslin pe care il decojise intentionat. A lasat in varf cateva crengute retezate, facandu-l sa semene oarecum cu preotii fara reverenda care au numai putina barba. Atunci Staretul l-a intrebat: “Iti place copacul asa cum este decojit? Asa sunt si preotii fara reverenda”. Preotul a fost convins si a plecat multumind Staretului care, printr-o plida simpla, l-a facut sa lepede conceptiile lui lumesti.

Deasupra trunchiului de maslin decojit, Staretul a incrustat cu cutitul urmatoarele cuvinte: “Copacii si-au aruncat imbracamintea lor, dar vom vedea ce pricopseala vor face…” si “Preotul fara rasa nu este de rasa”.

Fireste, copacul, dupa aceea, s-a uscat, dar el a ramas o pilda pentru folosul multora. Dar mai ales Staretul, prin acest mod sugestiv, a contribuit la zadarnicirea acestor tendinte antitraditionale.

Dupa mai multi ani, un candidat la preotie l-a intrebat pe Staret: “Care este motivul pentru care preotii trebuie sa poarte reverenda?” Staretul i-a raspuns: “Exista multe motive. Dar si numai faptul ca toti oamenii evlaviosi se bucura atunci cand il vad pe preotul lor purtand reverenda este un motiv suficient”.

(Ieromonahul Isaac, “Viata Cuviosului Paisie Aghioritul”)

Curriculum Vitae - Nicoleta Enculescu

CURRICULUM VITAE – ENCULESCU NICOLETA
Nume: Enculescu
Prenume: Nicoleta
Varsta: 36
Nationalitatea: Romana
Domiciliul stabil: Bucuresti, strada Calugareni, nr.3, sector 3
Telefon: 021.321.32.15, 0746.398.753
E-mail: enculescunicoleta@yahoo.com
Starea civila: necasatorita
Copii: -------------
I. EDUCATIE SI FORMARE:
1. Scoala generala: 1979 - 1987 (Scoala generala cu clasele I-VIII nr.169, sector 6, Bucuresti)
2. Liceul de filologie-istorie "Zoia Kosmodemianskaia" - Bucuresti: clasele a IX-a si a X-a (1987 - 1989), profil filologie-istorie
3. Liceul industrial nr.6 - Bucuresti: clasele a XI-a si a XII-a (1989 - 1991), profil industrie usoara, confectii
4. Curs dactilografie si secretariat la Casa Centrala a Armatei Bucuresti - octombrie 1991 - martie 1992
5. Curs de initiere in utilizarea calculatoarelor personale la Cercul Militar National Bucuresti - octombrie - noiembrie 1995
6. Facultatea de Filologie a Universitatii "Hyperion" - Bucuresti, specializarea Romana - Franceza: octombrie 1994 - iunie 1999, cursuri cu frecventa redusa
7. Licentiata in Filologie - iulie 1999, cu diploma de Licenta
8. Studii Aprofundate de Etnologie si Folclor, Universitatea de Stat Bucuresti - Facultatea de Litere: octombrie 2001 - iunie 2002, finalizate cu examen de disertatie, in urma caruia am obtinut diploma de Studii Aprofundate
9. Curs AEL – an scolar 2005-2006, Scoala cu clasele I-VIII nr.112 Bucuresti, sector 3
10. Modul Psihopedagogic, Nivelul I, noiembrie 2008 – martie 2009 – Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei – Bucuresti
11. Modul Psihopedagogic, Nivelul al II-lea, martie 2009 – iunie 2009 – Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei – Bucuresti
12. Curs DIDACTICA NOVA cu credite transferabile, februarie – iunie 2009 – curs initiat de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din Bucuresti

II. DIPLOME OBTINUTE
1. a. Premiul I pentru poezie de inspiratie spiritual-crestina in 2000, Concurs National Literar organizat de Fundatia "Religio" in colaborare cu Biblioteca "Mihail Sadoveanu" - Bucuresti
2.a. Mentiune pentru eseu in 2001 - Concurs National Literar organizat de Fundatia "Religio" in colaborare cu Biblioteca "Mihail Sadoveanu" - Bucuresti
3.a. Premiul I pentru poezie - Concurs Literar International "L'Iles des Poetes - Rencontres" (Franta), 2002
4.a. Mentiune pentru poezie - Concurs Literar International "L'Iles des Poetes - Rencontres" (Franta), 2003
5.a. Mentiune pentru eseu - Concurs Literar International "L'Iles des Poetes - Rencontres" (Franta), 2004
6.a. Curs A.E.L. - 2005 (Scoala cu clasele I-VIII nr.112, sector 3, Bucuresti)
7.a. aprilie 2008 - Diploma de participare la Simpozionul National "Lectura - punte de legatura intre Catedra de limba si literatura romana si Biblioteca", organizat de Colegiul National "Ion Creanga", Casa Corpului Didactic Bucuresti, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti (lucrare prezentata: Profesorul-Scoala-Biblioteca)
8. a. decembrie 2008 - Diploma de merit obtinuta la Simpozionul International Interdisciplinar "Comunicare prin credinta in contextul interculturalitatii europene", organizat de Colegiul Economic "Hermes", Inspectoratul Scolar al Municipiul Bucuresti, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (lucrare prezentata: Comunicarea credintei in operele literare nationale)
9.a. mai 2009 - Diploma de participare la Simpozionul National "Lumina Cuvantului si Marea Taina a Crestinatatii", organizat de Seminarul Teologic "Sfantul Nicolae" din Ramnicu-Valcea" (lucrare prezentata: Lumina si Cuvant)
10.a. iunie 2009 - Diploma de participare ca profesor indrumator la Concursul National "Copilaria - Poetica Matematica", initiat de Scoala cu clasele I - VIII nr.81, sector 3, Bucuresti, in colaborare cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti (15 elevi care au obtinut, la sectiunea LIMBA ROMANA PENTRU CLASELE V-IX - "3 MEC", POEZIE SI ESEU- PREMIILE I, II SI III)

EXPERIENTA PROFESIONALA:
A. Dactilografa (U.M. 02608 "A" Bucuresti si U.M. 02587 Bucuresti) - 1992 - 1998
B. Profesor suplinitor:
1. de limba franceza - an scolar 2002/2003 - Liceul Particular nr.1 "Octav Onicescu - Mihoc" Bucuresti;
2. de limba romana - 2003 - prezent, la:
- Scoala cu clasele I - VIII nr.116, sector 3, Bucuresti;
- Colegiul National "Octav Onicescu", sector 4, Bucuresti;
- Scolile cu clasele I - VIII nr.149 si 112, sector 3, Bucuresti;
- Grupul Scolar de Chimie "Nenitescu", sector 3, Bucuresti;
- Scoala cu clasele I-VIII nr.95, sector 3, Bucuresti;
- Scoala cu clasele I-VIII nr.81, sector 3, Bucuresti

III. OBSERVATII:
A. In 1998, in urma unui accident de circulatie, am fost pensionata medical, avand gradele I si II de handicap locomotor.
B. In 2001 mi-au aparut 2 poezii in volumul antologic "Lampadeforii", aparut la Editura "Morel" din Bucuresti
C. In 2009 mi-a aparut un volum antologic, Aripa de inger, ce cuprinde lucrari personale, precum si lucrarile beletristice ale celor mai talentati elevi din Scoala cu clasele I-VIII nr.81 Bucuresti, clasele a V-a si a VI-a, la care am predat. Volumul a aparut la Editura Universitara din Bucuresti

de pe http://www.ziarullumina.ro/articole;943;1;25120;0;Ascetul-din-fata-sevaletului.html

Ascetul din faţa şevaletului
Adrian AGACHI
Marţi, 30 Iunie 2009

Pentru a putea picta îţi trebuie mult talent şi dăruire. Fiecare bucăţică din tablourile create este un efort susţinut al minţii şi al inimii tale. Mâinile sunt doar cele care zugrăvesc intenţia duhului tău, purtând viziunea interioară pe hârtie. Aşa se întâmplă pentru cei mai mulţi pictori.

RUGACIUNEA ICONARULUI (In Monahia Iuliania – “Truda iconarului”, Bucuresti, Editura Sophia, 2001, p.7)
Stapane Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule Unule-Nascut si Cuvinte al lui Dumnezeu, icoana a Nevazutului Parinte, Care ne-ai creat pe noi doupa chipul Tau si pentru a noastra mantuire, din iubire de oameni ai luat trup din Preacurata Ta Maica, Nascatoarea de Dumnezeu, Cel ce esti frumusetea tuturor fiilor oamenilor si izvor a toata frumusetea, nevazuta si vazuta, Care ai binevoit a ne face biserica a Sfantului Tau Duh, Care ai sfintit materia prin dumnezeiasca Ta iconomie, Care ai daruit teologia culorii Preacuratei Tale Mirese, Biserica, spre aducere aminte a nespusei Tale pogorari, spre zidirea si sfintirea credinciosului Tau popor, Tie, cazand ma rog si de la Tine cer sa-mi daruiesti si mie, pacatosului si nevrednicului tau rob darul slujirii iconografice; curateste din inima mea toata intinaciunea pacatului si scrie in ea prasfanta voia Ta. Intareste-mi voia mintii si ma lumineaza cu puterea Preasfantului Tau Duh, intarindu-mi neputincioasele mele maini spre bineplacuta Tie zugravire a sfintei Tale icoane (sau a Sfantului...), asa incat cei care se vor inchina si o vor saruta, spre Tine, adevaratul Prototip, inaltandu-si inima si cugetul lor plini de har si intru totul sfintiti cu bucurie, cunoscand pe cel asemenea si slavind impreuna cu toti Sfintii care din veac au bineplacut Tie, pe Tine, Fiul cel intrupat si Cuvantul, Impreuma cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu inchinatul Duhul Tau, Cea de o fiinta si nedespartita si de viata facatoare Treime. Amin.

de pe http://thessaloniki.blogratuit.ro. Mi s-a parut interesant...

"Cine e intelept, este intelept doar pentru ca iubeste. Si cine e nebun, e nebun deoarece crede ca poate intelege iubirea."


"Nu exista nimic mai profund decat dragostea. In basme, printesele saruta broaste raioase si acestea se prefac in printi. In viata reala, printesele ii saruta pe printi si acestia se prefac in broaste raioase.."


"Trebuie sa cautam dragostea acolo unde suntem, chiar daca asta ne-ar costa ceasuri, zile, saptamani de deceptii si tristete. Caci in clipa in care pornim in cautarea iubirii, si ea porneste in intampinarea noastra... si ne salveaza."


"Asteptarea e dureroasa. Uitarea e dureroasa. Dar a nu sti ce hotarare sa iei este cea mai crunta dintre suferinte."


"Dragostea nu pune multe intrebari, deoarece, daca incepem sa gandim, incepe sa ne fie frica. E o frica inexplicabila, nu poate fi exprimata in cuvinte
Sa vezi clar..........


O pereche recent casatorita s-a mutat intr-un cartier foarte linistit.
In prima dimineata din noua casa ,in timp ce isi savurau cafeaua ,femeia observa,privind pe fereastra ,o vecina care isi intindea cearceafurile in balcon
-Ce cearceafuri murdare intinde vecina noastra ,in balcon !Cred ca are nevoie de un sapun ...Poate ar trebui s-o invat sa-si spele cearceafurile!
Sotul ei privi si ramase tacut
Si asa la fiecare doua sau trei zile ,femeia repeta observatiile ,in timp ce vecina isi intindea rufele la soare .
Dupa o luna femeia ramase surprinsa vazind ca vecina sa intinde cearceafuri mult mai curate si ii spuse sotului ...
-Priveste ,a invatat sa spele rufele !O fi invatat-o vreo alta vecina ??
Sotul ei raspunse
-Nu ,azi m-am trezit mai de dimineata si am spalat geamurile casei noastre !
Si in viata ,este asa !Totul depinde de curatenia ferestrei sufletului nostru ,prin care observam faptele ....
Inainte de a critica ,potrivit ar fi sa ne verificam si sa ne curatam sufletul ,pentru a putea vedea clar...
Atunci am vedea mai clar puritatea sufletului a celorlantii ...
Fara indoiala azi ...te vad mult mai bine ca ieri ..
　　 RETETA UNEI ZILE BUNE

　　　　　　 ♫　　 　 ♪:　 2lingurite de rabdare
　　　　　　　 ♫ 　　 　 ♫ 　1 ceasca de bunatate
　　　　　　　 ♫ 　　　　 ♪　4 lingurite de amabilitate,
　　　　　 　♫ 　　　　 ♫ 　Un pic de speranta,
　　　　　　　♫ 　　　♪ 　O doza de credinta,
　　　　　　　　♫ 　　 Adaugati ingaduinta,
　　　　　　　　　♪ Putina prudenta　
　　　　　　　 ♫ 　Cateva fire de simpatie,
　　　 　　　♪ 　Un manunchi din acea planta rara　
　　 　　　♫ 　care se numeste "OMENIE"
　　　　　 ♪ 　Condimentati totul cu bun simt,
　　　　　　 ♫ Lasati sa se coaca la foc mic,
　　　　　 　　 ♪ Si veti avea o zi asa cum va doriti!!

Doamne, Dumnezeul nostru...

Doamne, Dumnezeul nostru,
la Tine vin si-ngenunchez in gand:
Primeste-ma intru pocainta
si nu ma lasa sa pier, caci sufar mult...

Gresit-am , Doamne, Dumnezeul nostru,
Gresit-am inaintea Ta; plangand
iti cer, azi, Doamne, mila si iertare,
mila si multa binecuvantare...

Biserica "Buna-Vestire", soseaua Giurgiului, sector 4, Bucuresti. Sf.Preacuvioasa Maica noastra Parascheva de la Iasi si Sf.Apostoli Petru si Pavel

Mare esti, Dumnezeul nostru, Cel ce Te odihnesti intru Sfintii Tai!
Slava Tie, Doamne, slava Tie!

Biserica "Buna-Vestire", soseaua Giurgiului, sector 4, Bucuresti

Maicuta Domnului, fii pururea cu noi!
"Stapana, Stapana, primeste rugaciunea nevrednicilor robilor Tai si ne izbaveste pre noi din toata nevoia si necazul.
Toata nadejdea noastra spre Tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne pre noi sub Sfant Acoperamantul tau, in veci! Amin."

Biserica "Buna-Vestire", soseaua Giurgiului, sector 4, Bucuresti

"Prin Cruce vom birui!" si in Biserica ne vom mantui!

Adresa mail Sf.Manastire Vatopedu, Muntele Athos, Grecia

filoxenia@vatopedi.gr (pentru cordelute atinse de Cinstitul Brau al Maicii Domnului)
"Harul Cinstitului Brau al Maicii Domnului sa fie pururea cu noi, cu toti!". Amin

Aripa de inger, volum coordonat de mine, Nicoleta Enculescu

Volumul cuprinde cele mai frumoase lucrari artistice, in versuri si in proza, ale elevilor mei de clasa a V-a si a VI-a, ai Scolii cu clasele I-VIII nr.81, sector 3, Bucuresti: Roxana Albu, Mihai Balteş, Maria Barbu, Anastasie-Gabriel Bărîcă, Ioana-Andreea Cheşcheş, Cristina Chiriţă, Zeno Dincă, Ana Hosu, Tehodora Neacşa, Michael-Andrei Panaitescu-Liess, Teodor Păştin-Răucea, Andreea-Miruna Sava, Vlad Tudorache, Andra Vlad, Andreea Bălaşa, Diana Durdeu, Raul-Ştefan Mihalyi, Carla Boroş, Radu-Costin Costache, Alexandru Velicu, Elena-Beatrice Năstase, Ruxandra-Theodora Rădulescu, Laura-Elena Sîrbu (clasa a VII-a), Ana-Maria Simona Dobrin, Daniel Sandu. FELICITĂRI TUTUROR! SUNTEŢI MICI CAMPIONI! SUNTEŢI MICI SCRIITORI! SĂ NU RENUNŢAŢI LA CEEA CE AŢI CÂŞTIGAT! MULT SUCCES PE MAI DEPARTE!!!

O SELECȚIE A CREAȚIILOR LOR

1) VALIZA FERMECATĂ (sau VIS DE COPIL),

de  Michael-Andrei Panaitescu-Liesss, clasa a V-a C

•Eram la școală, în pauză. Priveam pe fereastră când, deodată, am văzut o figură cunoscută: un cioc puțin alungit, doi ochișori zglobii și-un papion roșu, asortat cu un frac ca tăciunele. Trăgea după el o valiză ce părea grea. Privirea mi s-a luminat! L-am recunoscut: era Apolodor. Am coborât treptele și am ieșit să-l întâmpin. L-am îmbrățișat și l-am întrebat:
- Cu ce treburi ai venit pe la noi?
- V-am adus o valiză plină cu note muzicale.
Citindu-mi mirarea pe chip, continuă :
-Sunt note magice. Trebuie doar să deschid valiza, ele vor pluti, iar voi trebuie să prindeți câte una. Seara, la culcare, fiecare copil va așeza nota sub pernă . Noaptea, notele vor trece de pe portativ în capul micuților mei prieteni, îngânând duioase melodii. Melodiile vor pătrunde în visul fiecărui copil, luminându-i ființa. El nu va uita niciodată cântecelul și, mai ales, la trezire, va ști și notele de pe portativ.
I-am mulțumit noului meu prieten și l-am condus în clasă, prezentându-l și colegilor mei.
Apolodor a deschis valiza ușor, iar notele au plutit, au plutit, până ce s-au așezat, cuminți, pe masa fiecăruia dintre noi. Le-am pipăit: erau vii, colorate, încântate să ne ajute.
Noaptea, la culcare, am adormit și am visat cântecelul nostru adevarat. E cântecelul sufletelor pure, e cântecelul aripii de dor...

 

2) ÎNȚELEPTUL ȘI COPILUL,

de Ruxandra Rădulescu, clasa a V-a C

Într-o zi, un copil îl întrebă pe Înțelept:
- Înțeleptule, ce este ploaia?
- Ploaia sunt lacrimile Domnului. De fericire sau de durere.
- De unde știi că sunt lacrimi de durere?
- Atunci când după ploaie apare ceața.
- Și de ce se ridică ceața?
- Pentru că lacrimile transformate în ceață se duc la Dumnezeu ca să-i arate răul făcut de oameni.
- Dar ce e ninsoarea?
- Sunt lacrimile Fecioarei Maria.
- Sunt de bucurie ori de tristețe...
- Cele de bucurie sunt atunci când iarna este frumoasă, când ninge frumos...
- Dar cu ciorile? Ce-i cu ele? Care-i menirea lor?
- Ciorile îi trimit Domnului veștile oamenilor. Cioara, copile, e o pasăre nobilă, așa să știi!
- Și soarele? El ce e?
- Soarele e chipul lui Dumnezeu.
- Dar luna?
- E chipul frumos al Fecioarei Maria.
- Iubirea?
- Sufletul Domnului și-al lui Iisus Hristos.

 

3)

GĂNDURI PENTRU MĂICUȚA MEA,

   de Anastasie-Gabriel Bărîcă, clasa a V-a C

De-ar fi să fiu o piatră, mărgăritar aș vrea, pentru a-ți mulțumi, din suflet, Măicuță, pentru gingășia ta!...
De-ar fi să fiu o rază de soare, m-aș anina-n părul maroniu al ființei tale...
De-ar fi să fiu o aripă de cântec, m-aș înalța pe-un nor, ușor, și, dimpreună cu Îngeru-ți ocrotitor, ți-aș încânta întreaga zi cu acorduri mii si mii...

4) DORINȚA COPIILOR,

   de Michael-Andrei Panaitescu-Liess, clasa a V-a C

Ocrotiți-ne, oameni mari! Grija voastră va face să crească din semințele de ghindă stejarii de care avem atâta nevoie.

Voi, oameni mari, priviți-vă inima, întoarceți-vă  privirea spre suflet. Între două contracte semnate în fugă pe scara avionului, amintiți-vă de rădăcinile voastre, de idealurile voastre, cum s-au schimbat...

Amintiți-vă  de NOI! Întoarceți-vă și uitați-vă cu atenție în ochii noștri. Noi nu ne dorim decât sã fiți lângă  noi, cu noi, pentru noi. Numai așa putem să mai oprim, din goana lui nebună, TIMPUL!...

 

 

Diplomele mele. O parte din ele... Nicoleta Enculescu

Sfantul Ierarh Nectarie Taumaturgul. Desen realizat de Nicoleta Enculescu (iulie 2008)

Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Desen pe sticla de Nicoleta Enculescu

Icoane pictate pe sticla de un baietel in varsta de numai 8 anisori! Se numeste Mihail-Emanuil Bărîcă.

Sunt o parte din rugăciunea sufleţelului său inocent, pur, curat, e rugăciunea inimii lui cu dor... Bravo, Emanuil!

Biserica "Foisor" (str.Foisorului nr.119-121, sector 3, Bucuresti, zona Mall - Vitan) renaste din propria-i cenusa...

Preot paroh Petru-Dan Popa

ICOANA FACATOARE DE MINUNI DE LA MÂNASTIREA PRODROMU DE PE MUNTELE ATHOS

ICOANA FACATOARE DE MINUNI DE LA MÂNASTIREA PRODROMU DE PE MUNTELE ATHOS


Rugaciunea pe care o spun preotii este urmatoarea:


"Prea Sfânta Stapâna, de Dumnezeu Nascatoare, pururea Fecioara Marie, protectoarea si aparatoarea noastra, cerem a Ta nebiruita aparare.
Împarateasa Cerului si a pamântului, ceea ce ai cu dreptate numele de 'Prodromita', adica înainte-mergatoare, întareste-ne întru lucrarea faptelor bune si ne du de mâna întru împaratia cea cereasca; povatuieste-ne pe noi, toti drept credinciosii crestini, spre a vedea si vesnic a ne îndulci de marirea Fiului Tau si Dumnezeul nostru, ca Binecuvântata si Prea Proslavita esti, în vecii vecilor.
Amin".




LIGYA DIACONESCU

Acatistul Maicii Domnului Vindecatoarea de Cancer (http://www.sfantacruce.org/content/memoriam/Pantanasa.pdf)

Acatistul
Condacul 1
Noi, credinciosii robii tai, stand cu mustrare de inima inaintea icoanei
tale celei noi aratate, te canta cu laude, O, Imparatesa a Toate. Trimite de sus
vindecarea ta peste robii tai care acum alearga la tine ca sa putem sa-ti
cantam cu bucurie: Bucura-te, o, Imparateasa a Toate, care vindeci
neputintele noastre prin darul tau!
Icosul 1
Arhanghelul a venit din cer ca sa-i spuna Imparatesei a Toate bucurate.
Si vazandu-Te pe Tine, Doamne, luand trup omenesc, cu dumnezeeasca
vestire a strigat catre ea lucruri ca acestea:
Bucura-te, incepatoarea mantuirii noastre
Bucura-te, implinirea iertarilor noastre de catre Creator
Bucura-te, ca prin tine Dumnezeu a devenit trup
Bucura-te, ca in tine Cel Nevazut Se arata
Bucura-te, ceea ce ai primit mila pacii
Bucura-te, ca in tine s’a tesut haina de carne a Cuvantului
Bucura-te, Slava ridicata dincolo de intelegerea mintii
Bucura-te, mana cereasca prin care inimile sunt chemate la viata
Bucura-te, stea stralucita de har
Bucura-te, izvor care izvorasti apa cea vie
Bucura-te, Mama a lui Dumnezeu, binecuvatata intre femei
Bucura-te, Fecioara neintinata care ai nascut pe Mantuitorul lumii
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau!
Condacul 2
Cuvantul cel Nenascut incape intr’un prunc, prin tine, Fecioara,
aducand tamaduire tuturor celor care te cinstesc Nasterea din tine, cea
nefurata de nunta, cantand, Aliluia!
Icosul 2
Cautand sa cunoasca ceea ce este necunoscut, a strigat Fecioara catre
ingerul cel vestitor: Arata-mi cum eu, Fecioara fara pata, pot fi mama celui
Preainalt? Iar Gavril cu frica i-a raspuns strigand unele ca acestea:
Bucura-te, cea aleasa de Sfatul cel Preainalt.
Bucura-te cea repede auzitoare a celor ce se roaga tie.
Bucura-te, comoara de pace a lui Hristos.
Bucura-te, nadejdea si puterea poporului tau.
Bucura-te, minunata nimicitoare a blestemului cancerului.
Bucura-te, vindecatoarea neputintelor.
Bucura-te, aparatoarea lumii.
Bucura-te, izbavitoare de griji.
Bucura-te, alinatoarea plansului si a lacrimilor.
Bucura-te, care deschizi portile mantuirii tuturor.
Bucura-te, sceptru si putere a celor ce locuiesc in Sfantul Munte.
Bucura-te, toiagul calugarilor si al laicilor.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau!
Condacul 3
Puterea celui Preainalt te-a umbrit, Fecioara si cel Neatins S’a facut
trup, aratandu-te pe tine poiana dulce a celor ce voiesc sa culeaga mantuirea
atunci cand canta: Aliluia!
Icosul 3
Icoana ta, „Imparateasa a Toate” a fost slavita, o, Maica a lui
Dumnezeu, atunci cand vindecarile au prins a curge din chipul tau. Tu dai
vindecare celor care canta inaintea ei cu credinta, inmultind cantarile astfel:
Bucura-te, Maica a luminii Nestinse.
Bucura-te, biruinta a celor care rabda pana la sfarsit.
Bucura-te, doctor adevarat al celor ce bolesc si sunt in necaz.
Bucura-te, zid aparator al vaduvelor si orfanilor.
Bucura-te, deschizatoare a usilor raiului.
Bucura-te, aparatoare a celor ce trudesc si duc sarcini grele.
Bucura-te, mijlocitoare pentru mantuirea credinciosilor.
Bucura-te, ceea ce te rogi pentru neamul crestinesc.
Bucura-te, scara cereasca prin care ne ridicam de pe pamant la cer.
Bucura-te, apa vie care speli pacatele noastre de moarte.
Bucura-te, mielusea care pazesti inimile celor neprihaniti.
Bucura-te, val aparator care adapostesti copiii Bisericii.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau.
Condacul 4
Vrand sa dea viata lumii, Stapanul tuturor S’a salasluit in pantecele
tau, fara sa stii de barbat, aratandu-te pe tine maica a credinciosilor,
invatandu-i sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Slavite lucruri ne-au inconjurat de la tine, O, Cetate a lui Dumnezeu,
prin vindecarile pe care le revarsa; si primind izvoare racoritoare de
vindecare, iti strigam cu multumire unele ca acestea, O, Imparateasa a Toate:
Bucura-te, iarba vindecatoare care usurezi suferinta.
Bucura-te, racoreala care potolesti fierbinteala bolii.
Bucura-te, flacara care arzi blestemul cancerului.
Bucura-te, cea care ridici din patul durerii pe cei pe care doctorii nu-i
mai pot ridica.
Bucura-te, cea care iti arati fata ta cea preacurata celor alesi ai tai.
Bucura-te, cea care ne scoti din catusele pacatelor.
Bucura-te, caci prin tine ne-a fost data scoaterea din moarte.
Bucura-te, ca prin tine multime de credinciosi au fost mantuiti.
Bucura-te, inaltime curata neatinsa de gandul omenesc.
Bucura-te, adancime traita de lume.
Bucura-te, cea care ai fost profetita de Patriarhii Vechiului Testament.
Bucura-te, caluzitoarea ierarhilor care se roaga tie.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau.
Condacul 5
Te-ai aratat a fi, O, Fecioara, templul cel preacurat al Mantuitorului.
De aceea cadem inaintea ta, Preacurata si cerem sa ne faci si pe noi fii al lui
Dumnezeu ca sa strigam catre tine: Aliluia!
Icosul 5
Cetele ingerilor vazand in mainile tale pe Cel ce a facut cu mana pe
om si cunoscandu-te a fi Doamna si Stapana, desi singura te-ai numit
„Roaba Domnului”, Preacurato, cu graba slujesc tie, Una Binecuvantata, cu
cantari ca acestea:
Bucura-te, cea pe care Dumnezeu te-a pus mai presus decat ostile
ceresti.
Bucura-te, cea care umpli lumea cu vindecari minunate.
Bucura-te, cea care auzi slava si laudele cerurilor.
Bucura-te, cea care primesti multumirile pamantului.
Bucura-te, cea care arzi samanta putrejunii din inimile noastre.
Bucura-te, zeloasa biruitoare a vicleniilor diavolului.
Bucura-te, ceea ce umpli valea acestei vieti cu lacrimi de bucurie.
Bucura-te, ceea ce prefaci grijile in dulceata cereasca.
Bucura-te, miros de buna mireasma primit de Dumnezeu.
Bucura-te, nemasurata bucurie a pacatosilor care se pocaiesc.
Bucura-te, armura a adevarului impotriva ispitelor.
Bucura-te, scut de aparare impotriva dusmaniei si a distrugerii.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre cu
darul tau.
Condacul 6
Propoveduitorii Cuvatului lui Dumnezeu, Apostoli ai Mantuitorului,
minunat au fost adusi de fata, Fecioara, cand ai fost ridicata de la pamant la
cer, ca sa-I poata canta cu o inima si cu o gura lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Har minunat s’a aratat din icoana ta, Imparateasa a toate, cand tanarul
cel intunecat de invataturi satanice a cazut teapan la pamant inaintea ei si
slobozit din legaturile intunericului, cu frica si bucurie a strigat catre tine
acestea:
Bucura-te, indreptatoare a vietii pacatoase.
Bucura-te, mangaierea celor chinuiti.
Bucura-te, alungatoarea hoardelor de demoni din Biserica.
Bucura-te, risipitoarea norilor intunecati ai pacatului.
Bucura-te, distrugatoarea capcanelor celor nevazute.
Bucura-te, atotputernica biruitoare a vrajilor satanicesti.
Bucura-te, far care luminezi calea celor rataciti.
Bucura-te, nor care aperi pe cei nevinovati de rele.
Bucura-te, munte care ne hranesti pe noi cu mana cereasca.
Bucura-te, vale a acestei vieti care ne saturi cu umilinta lui Hristos.
Bucura-te, piatra scumpa a imparatiei cerurilor.
Bucura-te, raza a luminii celei vesnice.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre cu
harul tau.
Condacul 7
Voind sa Te dai pe Tine Insuti hrana celor credinciosi, Te-ai intrupat
din sfanta Fecioara, ca primind preacuratul Tau trup si sfantul Tau sange, sa
Te cunoastem pe Tine, Dumnezeul cel Adevarat. De aceea, minunandu-ne
de aceasta neatinsa intelepciune, strigam catre tine: Aliluia!
Icosul 7
Facatorul a Toate ne-a mai descoperit o taina cand, impreuna cu
Apostolii Sai, a mancat Cina cea de Taina. Iar noi, care ne rugam
Imparatesei a Toate, sa ne faca partasi sfintelor daruri, ii aducem cantari ca
acestea:
Bucura-te, datatoare a painii ceresti.
Bucura-te, purtatoarea vietii celei vesnice.
Bucura-te, potir din care ne impartasim cu Hristos.
Bucura-te, ceea ce unesti suflet si trup cu Hristos.
Bucura-te, lingurita de aur plina cu tainele ceresti.
Bucura-te, chivot nepretuit in care se afla Sfintele Daruri.
Bucura-te, cea care ne arati Sfanta Impartasanie.
Bucura-te, masa binecuvantata care ne dai hrana cea sfanta.
Bucura-te, cea care ii asezi de-a dreapta ta pe cei care se impartasesc
cu cinste.
Bucura-te, cea care scoti din iad pe aparatorii sfintei Liturghii.
Bucura-te, calauzitoarea celor morti spre fantana nemuririi.
Bucura-te, tare adapost de pace pentru copii tai.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre cu
harul tau.
Condacul 8
Privind la minunata Nastere a lui Hristos si parasind grijile cele
lumesti, sa ne inaltam inimile, caci pentru aceasta S’a intrupat cel Preainalt
ca sa ne traga la Sine pe cei ce-I cantam: Aliluia!
Icosul 8
Fiind dintotdeauna in sanul Tatalui, Cuvantul cel Necuprins S’a facut
trup pe pamant. Dumnezeu cel Mare a slavit-o pe Fecioara si a cautat spre
smerenia Mamei Sale, care aude de la noi cuvinte ca acestea:
Bucura-te, chivot al necuprinsului Dumnezeu.
Bucura-te, cea care arati lumii pe Creatorul cel mai presus de lume.
Bucura-te, cutremuratoare a puterii mortii.
Bucura-te, vindecatoarea ranii lui Adam.
Bucura-te, leac vindecator al ranilor sufletesti.
Bucura-te, untdelemn sfant care ungi ranile trupesti.
Bucura-te, usuratoarea durerilor celor care nasc.
Bucura-te, cea care biruiesti iadul.
Bucura-te, cea care tocesti boldul mortii.
Bucura-te, nadejdea invierii de obste.
Bucura-te, cea care aduci adevarata mantuire ortodocsilor.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau.
Condacul 9
Toata firea cea ingereasca si cea omeneasca s’a uimit de slavita si
neinteleasa Ta intrupare, Cuvantule al lui Dumnezeu. Luand aminte cu
minunare la aceasta taina a pietatii, cu frica si cutremur, noi cei multumitori
strigam catre Tine: Aliluia!
Icosul 9
Raniti fiind cu multe boli, am primit vindecari peste masura de la
icoana ta, O, Imparateasa a Toate si, prin credinta, imbogatindu-ne cu har, cu
glas mare strigam catre tine:
Bucura-te, statornica pastratoare a sanatatii pruncilor.
Bucura-te, aducatoare de sanatate celor bolnavi.
Bucura-te, vindecatoarea copiilor bonavi.
Bucura-te, mama tinerilor in suferinta.
Bucura-te, cea care ridici pe cei ce zac pe patul bolii.
Bucura-te, intarirea celor stapaniti de frica mortii.
Bucura-te, cea care iei seama la plansul barbatilor.
Bucura-te, cea care asculti suspinul nostru.
Bucura-te, cea care inneci durerea pamanteasca sub bucurie cereasca.
Bucura-te, rabdare cereasca in fata furtunilor devastatoare.
Bucura-te, cea care aduci bucurie celor ce plang.
Bucura-te, ceea ce aduci imblanzirea relelor pe aripile rugaciunii.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre cu
harul tau.
Candacul 10
Vrand sa mantuiasca firea omeneaasca stricata prin pacat, Creatorul
tuturor a pogorit peste tine ca roua peste lana lui Ghedeon si te-a facut rug
aprins. Dumnezeu fiind, El S’a facut om pentru care pururea Ii cantam:
Aliluia.
Icosul 10
Zid aparator esti fecioarelor, Preacurata, si celor care se lupta pentru
curatire. Dumnezeu S’a salasluit intru tine curatind intreaga fire cugetatoare
eliberand-o de toata intinaciunea, pentru care iti cantam unele ca acestea:
Bucura-te, cea care vorbesti cu cei care cauta tacerea.
Bucura-te, coroana a celor care isi pastreaza neatinsa fecioria.
Bucura-te, inceput si sfarsit al desavarsirii duhovnicesti.
Bucura-te, tezaur al reveletiei divine.
Bucura-te, cunoscatoare a sfatului Sfintei Treimi.
Bucura-te, cauzatoarea mantuirii barbatilor virtuosi.
Bucura-te, inaltime neatinsa de mintile trufase.
Bucura-te, adapost deschis pentru inimile umile.
Bucura-te, Preacurata, mai imaculata decat cerurile.
Bucura-te, ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si serafimii.
Bucura-te, cea plina de veselie careia arhanghelul ti-a spus: „Bucurate.”
Bucura-te, cea mangaiata care ai atins cu mana pe Hristos cel inviat.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre cu
harul tau.
Condacul 11
Straduindu-ne cu mintea sa aducem o cantare Mantuitorului noi
nevredncii, Stapana si Doamna, ramanem robii tai; caci cine poate fi vrednic
sa aduca imnuri lui Dumnezeu, al Carui nume este ca mirul curat; de aceea Ii
cantam: Aliluia!
Icosul 11
Ca o mare lumina – Rasaritul cel de Sus – Fiul tau si Dumnezeu a
stralucit peste noi, cei ce locuim intru intuneric. Ci vino si la noi, Fecioara.
Tu esti lumanare intr’un sfesnic, un copil purtator de lumina al Bisericii,
care ne indemni sa-ti aducem cantari ca acestea:
Bucura-te, zori ale Soarelui cunoasterii.
Bucura-te, lacas al firii dumnezeesti.
Bucura-te, lumina din care se tese haina sfintilor.
Bucura-te, torta care inlaturi intunericul demonilor.
Bucura-te, luminare a mintilor nepricepute.
Bucura-te, lumina pentru inimile pacatoase.
Bucura-te, mana cea dreapta care ne scoti pe noi din marea
desertaciunilor.
Bucura-te, Raza de lumina care calauzesti spre Imparatie sufletele
celor mantuiti.
Bucura-te, fulger care faci sa tresara pe cei nepocaiti.
Bucura-te, luminatoarea constiintelor nepocaite.
Bucura-te, imblanzire a Judecatii lui Dumnezeu.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau.
Condacul 12
Vrand sa ne dea Harul Sau, Datatorul Vechiului Testament ne-a daruit
Testamentul cel Nou. Si primind astfel Harul – nu prin lucrarea legii, ci prin
credinta cea adevarata si afland astfel mantuirea Ii cantam lui: Aliluia!
Icosul 12
Inaltam imnuri Nasterii sfinte asa cum Israel preamarea cu chimvale
tabernacolul legii vechi care era doar o umbra a ta, Maica si Fecioara,
adevaratul Tabernacol pe care noi, acum, te slavim cu barbatie ca sa auzi de
la toti spuneri ca acestea:
Bucura-te, cantec cantat de inaltimi.
Bucura-te, psalm rasunand jos.
Bucura-te, vrednica roaba a Unuia Dumnezeu.
Bucura-te, cea placuta Sfintei Treimi pentru smerenia ta.
Bucura-te, cea care porti in tine pe Cel Care a facut veacurile.
Bucura-te, tron al Celui care tine universul in mainile Sale.
Bucura-te, taina neinteleasa a varstelor si a timpurilor.
Bucura-te, nadejde tare a poparelor si a neamurilor.
Bucura-te, adevarata bucurie a preotilor cucernici.
Bucura-te, repede auzitoare a rugaciunilor din biserici si din chilii.
Bucura-te, vas al milei ales de Dumnezeu.
Bucura-te, Imparateasa a Toate, care vindeci neputintele noastre prin
harul tau.
Condacul 13
O, Maica, Imparateasa a Toate, care ai purtat pe Cuvantul cel mai
sfant decat toti sfintii, primeste aceasta cantare a noastra, vindeca-ne de
bolile de moarte si scoate-ne din judecata ce va sa vie pe noi cei ce-ti
cantam: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
(Acest Condac se repeta de trei ori, dupa care se citeste Icosul 1 si Condacul 1.
Apoi se canta Troparul si se citesc Rugaciunile care urmeaza)
Tropar Glas 4
Stapana si Doamna, prin datatoarea de bucurie preacinstita icoana ta
„Imparateasa a Toate”, mantuieste pe cei care cu fierbinteala cer mila ta;
slobozeste-i din toate durerile pe cei care alearga la tine, din toate necazurile
scapa turma ta care cere de la tine mijlocirea ta.
Rugaciunea intai catre Maica Domului
Atotbuna stapana, sfanta Maica a lui Dumnezeu, Pantanassa,
Imparateasa a Toate. Nu sunt vrednic ca sa intri sub acoperamantul meu. Ci
ca ceea ce esti milostiva Maica a Dumnezeului celui indurat, spune numai un
cuvant si se va tamadui sufletul meu si trupul meu slabit se va intari. Caci tu
ai tarie putincioasa si cuvantul tau este plin de putere, O, Imparateasa a
Toate. Adu-mi biruinta, roaga-te pentru mine ca sa maresc numele tau cel
minunat, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Rugaciunea a doua
O, Preacurata Maica a lui Dumnezeu, Imparateasa a Toate, auzi
suspinurile noastre cele pline de durere inaintea icoanei tale celei facatoare
de minuni. Intoarce-ti privirea spre copiii tai bolnavi de boli netamaduite,
care cad inaintea sfintei tale icoane cu credinta. Si precum pasarea isi
acopera cuibul cu pui cu aripile, asa acopera-ne si tu, Fecioara, cu omoforul
tau cel vindecator. In acest loc in care nadejdea se subtiaza, mila ta sa fie
nadejde neindoielnica. Aici unde grijile amare ne coplesesc, da-ne rabdare si
odihna; unde chinul si desnadejdea se cuibaresc in suflet, fa sa rasara lumina
necreata a lui Dumnezeu. Mangaie-i pe cei fricosi, intareste pe cei slabi,
varsa blandete si lumina peste inimile amarite. Vindeca poporul tau cel
bolnav, atotmilostiva stapana. Binecuvinteaza mintile si inimile doctorilor ca
sa fie instrumentele Atotputernicului doctor - Iisus Hristos, Mantuitorul. Ne
rugam inaintea icoanei tale ca puterea ta sa traiasca in noi, Stapana si
Doamna. Intinde mainile tale pline de vindecari, Bucuria celor intristati,
mangaierea celor indurerati, ca degrab primind ajutorul tau cel minunat sa
laudam Treimea cea de viata Facatoare si nedespartita,Tata, Fiu si Duh
Sfant, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!
Acest Acatist mi-a fost trimis de calugaritele de la
manastirea de convertite la Ortodoxie, Sfantul Paisie Velicicovschi
din Arizona.
Binefacerile Preasfintei Fecioare si
Imparatese – Pantanassa - sa se reverse peste noi toti caci ea este
rugatoarea noastra inaintea Fiului Sau si Dumnezeu, Domnul
nostru Iisus Hristos. Amin!

Despre implinirea dorintelor (de pe http://www.schituldarvari.ro)

Implinirea dorintelor

Sf. Dimitrie al Rostovului

" Nu te intrista daca ceva din ceea ce se savarseste in lume nu se face dupa dorinta ta.

E cu neputinta ca toate sa se savarseasca dupa gandul tau si dupa cum tu voiesti, caci nu toate dorintele tale sunt bune si nu toata implinirea lor este cu folos.

S-a implinit ceva dupa dorirea si voia ta - bine; nu s-a implinit - lasa-l voii lui Dumnezeu. De s-a implinit vreun lucru asa dupa cum tu insuti l-ai dorit, fii multumitor; daca nu s-a facut asa, nu te mahni, caci nimic nu este vesnic aici, si orisice lucru este pentru scurta vreme in aceasta lume.

Tu insa o singura grija sa ai, sa nu fii strain de Dumnezeu si de harul Sau preasfant. Nu ravni foarte ca toate dorintele tale intotdeauna sa se implineasca si pururea sa fie dupa voia ta - acest lucru nu este in puterea omului, ci intru aceea a lui Dumnezeu.

Una este voia lui Dumnezeu si alta este voia ta, iar gandurile Sale sunt altele decat ale tale, nefiindu-ti tie in putere sa cunosti si sa intelegi dumnezeiestile ganduri. Iata de ce nu se cade sa te mahnesti pentru dorintele neimplinite si se cuvine ca toate sa le lasi in seama Domnului. "Arunca spre Domnul grija ta si El te va hrani; nu va da in veac clatinare dreptului" (Psalm 54, 25).

Nu fii imputinat cu sufletul si nerabdator, dorind ca toate sa se implineasca indata dupa voia ta. Cu mult mai bine este ca intru liniste si rabdare sa te rogi lui Dumnezeu, lasandu-le pe toate in voia Lui. Nu cere implinirea grabnica a dorintelor tale - nu oricare dorinta este buna si nici toata implinirea lor nu este folositoare. Poti afla care din dorintele tale sunt dupa vointa Domnului prin asteptare indelungata si prin rugaciune sarguincioasa.

Daca este dupa voia Domnului, El iti va da degraba, insa de nu va fi voirea ta dupa sfanta Sa voie, Dumnezeu va impiedica si va tine dorinta ta neimplinita tocmai pentru folosul tau, facand aceasta cu iconomia intru care El binevoieste. Iar tu, fie ca Domnul iti da, fie ca nu iti da, pe toate primeste-le cu multumire intru smerenia inimii.

Nu tanji catre ceva cu nesimtire si fara rabdare, ci toate le savarseste bine cumpanit. Toate sunt mai folositoare si mai cu temei cand se dobandesc intru intelepciune si rabdare. Daca toate s-ar implini de indata dupa dorinta ta, niciodata nu ai putea ajunge la cunostinta neputintei tale, niciodata nu ai castiga nimic pentru folosul sufletului tau, ci pe toate le-ai savarsi impotriva acestui folos. Iata de ce, Atotvazatorul Dumnezeu, miluind si crutand faptura Sa si ingrijindu-se de folosul fiecaruia, nu iti da totdeauna dupa voia ta, ci cel mai adesea impotriva, spre calauzirea ta, ca tu, innoindu-ti cunostinta slabiciunii tale, sa nu fii imputinat cu sufletul, ci smerit, plin de rabdare si umilinta.

Domnul, ca un adevarat Tamaduitor, spre a vindeca sufletul nostru, adeseori randuieste si plineste impotriva dorintelor noastre, cufundandu-ne astfel in mahnire pentru ca noi sa cautam mangaierea cea nemuritoare si vesnica intru El - Dumnezeu Domnul.

Aceasta intristare si mahnire este pentru scurta vreme, iar acea mangaiere este intru vecii cei nesfarsiti. Dar ce castig ai avea de ti s-ar infaptui toate dorintele, iar tu ai mania pe Dumnezeu in toata vremea? Ce dobandesti de ti s-ar implini toate dorintele tale, iar tu insuti ai ramane cu totul instrainat de harul lui Dumnezeu? Cu adevarat nimic!

Cu cata multumire vei rabda amaraciunile trimise asupra ta de Domnul prin neimplinirea dorintelor tale, cu atat mai multa mangaiere vei primi de la El mai apoi, caci este scris: "Doamne, cand s-au inmultit durerile mele in inima mea, mangaierile Tale au veselit sufletul meu" (Psalm 93, 19).

Asadar, nu te umple de amaraciune pentru vreo durere de felul acesta ingaduita de Dumnezeu, ci primeste cu multumire acest leac randuit sufletului tau.

Mai bine induri aici o durere mica decat mai apoi sa te mahnesti vesnic, caci mai bine este sa patimesti aici decat dincolo. Cu totul de plans si de jelit este cel care intru multe gresind, pururea tanjeste ca toate sa fie dupa a lui dorire. Cunoaste ca impotriva voii lui va suferi in viata viitoare.

Dumnezeu miluind si crutand faptura Sa si dorin-du-ne noua tot ce-i mai bun, adeseori ne trimite aici durere si stramtorare. "In lume necazuri veti avea" (Ioan 16, 33) spune Domnul. El voieste ca noi sa nu ne inecam in desfatarile pamantesti, ci sa rabdam necazuri, pentru ca, cu mai multa osardie si izbanda, sa ne inaltam catre El si la El acolo sa ne invrednicim de bucuria si veselia vesnica. "

Cu si despre RUGACIUNE. vezi http://oradereligie.3x.ro

PUTEREA RUGACIUNII


Din Predica Sfantului Ioan Gura de Aur la Duminica a Cincea a Marelui Post



Desigur, nimic nu este mai puternic decat rugaciunea.
Rugaciunea este un liman pentru cei zbuciumati de furtuna, o ancora pentru cei goniti de valuri, un toiag pentru cel ce se clatina, o comoara pentru cei saraci, o siguranta pentru cei bogati, un ajutor impotriva bolilor si o ocrotire pentru sanatate.
Rugaciunea face nepieritoare bunurile ce le avem si cu toata graba goneste relele ce ne bantuiesc. De vine vreo ispita, ea usor se alunga, de se intampla pierderea averii, sau altceva ce tulbura sufletul, rugaciunea vindeca si aceasta curand.
Rugaciunea este scapare contra tristetii, temelia veseliei, pricina de bucurie statornica, muma adevaratei intelepciuni.
Cine se poate ruga cu toata puterea, fie el cel mai sarac om, el totusi va fi cel mai bogat dintre toti; aceluia insa, caruia ii lipseste rugaciunea, de ar sedea chiar pe scaun imparatesc, tot este cel mai sarac dintre toti.
Ahab nu era oare imparat, nu avea el oare aur si argint cu prisosinta? Dar fiindca era lipsit de rugaciune, nu s-a dus el oare sa-l caute pe Ilie, pe un om care nu avea locuinta, nici alta haina decat un simplu cojoc?
Vezi ca Ilie era mai bogat decat Ahab? Ca pana ce el a vorbit si a rugat ploaia de la Dumnezeu, imparatul cu toata oastea sa, se aflau in mare nevoie.
Aceasta este puterea rugaciunii! Rugaciunea este arma cea mai tare, vistierie care niciodata nu se goleste, bogatie nesecata, liman fara valuri, temelia pacii, radacina, izvorul, mama tuturor bunatatilor, mai puternica decat o imparatie.
Eu insa vorbesc de rugaciunea care nu zace numai pe buze, ci se ridica din adancul inimii.
Cu atat mai sus se inalta rugaciunea cand iese dintr-o inima stramtorata si evlavioasa. Si, ca sa stii ca rugaciunea care se savarseste la moment de nevoie, este mai intai ascultata, iata ce zice profetul: "In necazul meu am chemat pe Domnul si m-a auzit" (Ps. 119.1).
Rugaciunea totodata usureaza sufletul cel necajit. Ca daca cel necajit capata oarece alinare cand povesteste oamenilor nenorocirea sa, apoi nu va afla el mai vartoasa alinare, cand va spune Domnului, patimile sufletului sau?
Insusi Iisus Hristos ne cheama la Sine, pentru aceea nu ne lasa neascultati; de am avea asupra noastra intunerice de pacate, cu atat mai grabnic sa alergam spre Dansul; ca El a venit nu ca sa-i cheme pe cei drepti, ci pe cei pacatosi (Matei 9,13).
Deci, pentru ca noi sa ne traim fericiti viata si sa ne eliberam de pacatele noastre, se cuvine ca la toate prilejurile sa ne rugam Domnului, cu ravna si indelungata rabdare.
Atunci vom dobandi o indestulare statornica si ne vom putea bucura de toate cele primite, prin harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, caruia impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, se cuvine lauda in vecii vecilor! Amin.



Rugaciuni zilnice

Rugaciune incepatoare

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, care pretutindeni esti si toate le implinesti,
Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi (de 3 ori).
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi; Doamne curateste pacatele noastre; Stapane iarta faradelegile noastre;
Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant.
Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri.
Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbazveste de cel rau.
Ca a Ta este imparatia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciune de dimineata

Sculandu-ne din somn, cadem catre Tine, Bunule si cantare ingereasca strigam Tie, Puternice:
Sfant, Sfant, Sfant esti, Dumnezeule; pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Din somn si din pat m-ai ridicat, Doamne, mintea mea o lumineaza si buzele mele le deschide, ca sa Te laud pe Tine, Prea Sfanta Treime:
Sfant, Sfant, Sfant esti, Dumnezeule; pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Fara de veste Judecatorul va veni si faptele fiecaruia se vor descoperi.
Deci, cu frica sa strigam in miezul noptii: Sfant, Sfant, Sfant esti, Dumnezeule;
pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Doamne miluieste (de 12 ori).

Rugaciune catre Sfanta Treime

Din somn sculandu-ma, multumescu-Ti Tie, Prea Sfanta Treime, ca pentru multa bunatatea Ta si pentru indelunga rabdarea Ta,
nu Te-ai maniat pe mine, lenesul si pacatorul, nici nu m-ai pierdut cu faradelegile mele, ci ai facut iubire de oameni dupa obicei;
si intru deznadajduire zacand eu, m-ai ridicat, ca sa manec si sa slavesc puterea Ta. Deci, acum, lumineaza-mi ochii gandului,
deschide-mi gura ca sa invat cuvintele Tale, sa fac voia Ta, sa-Ti cant intru marturisirea inimii si sa laud Prea Sfant numele Tau:
al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Apoi:

Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos, Imparatul nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru (cu 3 inchinaciuni).


Psalmul 50 al lui David

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste.
Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea.
Tie, Unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut asa, incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.
Caci, iata, intru faradelegi m-am zamislit si intru pacat m-a nascut maica mea.
Iata, adevatul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale mi-ai aratat mie.
Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.
Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Intoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele, sterge-le.
Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.
Nu ma lepada pe mine de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-l lua de la mine.
Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste.
Invata-voi pe cei faradelege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce.
Izbaveste-ma de varsarea sangelui, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele.
Bucurase-va limba mea de dreptatea Ta. Doame, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
Ca de-ai fi voie jerfta, Ti-as fi dat; arderile-de-tot ne le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.
Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalismului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile-de-tot, atunci voi pune pe altarul Tau jertfa.

Crezul. Simbolul Credintei

Cred intru Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor.
Si intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii.
Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut;
Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut.
Care pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire
S-a pogorat din ceruri si s-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S-a facut om.
Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S-a ingropat.
Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.
Si S-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.
Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece viii si mortii, a Carui imparatie nu va avea sfarsit.
Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede,
Cel ce impreuna cu Tatal si Fiul este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroci;
Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica;
Marturisesc un botez, intru iertarea pacatelor;
Astept invierea mortilor.
Si viata veacului ce va sa fie. Amin!

Rugaciune catre Mantuitorul Hristos

Hristoase, lumina cea adevarata, Care luminezi si sfintesti pe tot omul ce vine in lume, sa se insemneze peste noi lumina fetei Tale, ca intr-insa sa vedem lumina cea neapropiata. Indrepteaza pasii nostri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugaciunile Preacuratei Tale Maici si ale tuturor sfintilor Tai. Amin.

Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant, Treime Sfanta, Slava Tie!

Toata nadejdea mea spre tine o pun, maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau.

Alta rugaciune catre Mantuitorul Hristos

Cel ce in toata vremea si in tot ceasul, in cer si pe pamant esti inchinat si slavit, Hristoase Dumnezeule, indelung Rabdatorule, mult Milostive si mult Indurate;

Care pe cei drepti iubesti si pe cei pacatosi miluiesti;

Care pe toti chemi la mantuire, intru fagaduinta bunatatilor ce vor sa fie;

Insuti, Doamne, primeste rugaciunile noastre in ceasul acesta si indrepteaza viata noastra spre poruncile Tale;

Sufletele noastre le sfinteste, trupurile curateste, cugetele indrepteaza, gandurile curateste-le si ne izbaveste pe noi de tot necazul si nevoia.

Inconjoara-ne pe noi cu sfintii Tai ingeri, ca prin mijlocirea lor find paziti si povatuiti sa ajungem la unirea credintei si la cunostinta slavei Tale celei neapropiate, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.

Invredniceste-ne, Doamne, in ziua aceasta, fara de pacat sa ne pazim noi. Bine esti cuvantat, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, si laudat si preaslavit este numel Tau in veci. Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nadajduit intru Tine. Bine esti cuvantat Doamne, invata-ma indreptarile Tale. Bine esti cuvantat Stapane, intelepceste-ma cu indreptarile Tale. Bine cuvantat esti, Sfinte, lumineaza-ma cu indreptarile Tale. Doamne, mila Ta este in veac, lucrurile mainilor Tale nu le trece cu vederea; Tie se cuvine lauda, Tie se cuvine cantare, Tie slava se cuvine: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea Sfantului Macarie cel Mare

Sculandu-ma din somn, catre Tine Stapane, iubitorule de oameni, scap si spre lucrurile Tale ma nevoiesc. Ma rog Tie, ajuta-mi cu milostivirea Ta in toata vremea si in tot lucrul. Izbaveste-ma de toate lucrurile cele rele si de sporirea diavoleasca, izbaveste-ma si ma du in imparatia Ta cea vesnica.

Ca tu esti Facatorul meu, si Purtatorul de grija, si Datatorul a tot binele si intru Tine este nadejdea mea si Tie slava inalt, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea Sfantului Ioan Gura de Aur

Doamne, pentru ceasurile zilei primeste-ma intru pocainta. Doamne, nu ma lasa pe mine. Doamne, nu ma duce pe mine in ispita. Doamne, da-mi cuget bun. Doamne, da-mi lacrimi si aducere aminte de moarte si umilinta. Doamne, da-mi cuget sa marturisesc toate pacatele mele. Doamne, da-mi smerenie, curatire si ascultare. Doamne, da-mi rabdare si voie nebiruita si blandete. Doamne, sadeste in mine radacina bunatatilor si frica Ta in inima mea. Doamne, invredniceste-ma sa Te iubesc cu tot sufletul si gandul meu si sa fac in toate voia Ta. Doamne, apara-ma de oameni galcevitori, de diavoli, de patimile trupesti si de toate celelalte lucruri necuviincioase. Doamne, stiu ca faci precum vrei Tu, deci sa fie si intru mine, pacatosul, voia Ta, ca binecuvantat esti in veci. Amin.

Rugaciune catre Sfantul Inger Pazitorul Vietii

Ingerule cel sfant al lui Hristos, catre tine cad si ma rog, pazitorul meu cel sfant, care esti dat mie de la Sfantul Botez spre pazirea sufletului si a pacatosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea si cu obiceiurile mele cele rele, am maniat preacurata lumina ta si te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de rusine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pisma, cu osandirea, cu trufia, cu neplecarea, cu neiubirea de frati si cu tinerea de minte a raului, cu iubirea de argint, cu desfranarea, cu mania, cu scumpetea, cu mancarea cea fara de sat, cu betia, cu multa vorbire, cu gandurile cele rele si viclene si cu aprinderea spre desfranare, avand osebita voire spre toata pofta cea trupeasca. O, rea voire a mea, pecare nici dobitoacele cele necuvantatoare nu o au! Dar cum vei puteasa cauti spre mine sau sa te apropii de mine, cel necurat? Sau cu ce ochi, ingerule al lui Hristos, vei cauta spre mine, cel ce m-am incurcat asa de rau in lucrurile cele intinate? Sau cum voi putea sa-mi cer iertare pentru faptele mele cele amare, rele si viclene, in care cad in toate zilele si noptile si in tot ceasul. De aceea, cad inaintea ta si ma rog, pazitorul meu cel sfant, milostiveste-te spre mine, pacatosul si-mi fii mie intr-ajutor si sprijinitor asupra pizmasului celui rau, cu sfintele tale rugaciuni, si imparatiei lui Dumnezeu ma fa partas cu toti sfintii, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pentru tine insuti

Mantuieste-ma, Doamne, miluieste-ma si iarta-mi tot ceea ce eu, ca un om neputincios, am gresit Tie si m-am smintit si nebuneste m-am departat de la calea mantuirii, iar prin desertaciunea mintii mele m-am abatut, ca un netrebnic, catre fapte necuviincioase. Rogu-ma dar intorce-ma iarasi pe calea mantuirii, prin dumnezeiasca Ta purtare de grija ( o inchinaciune ). Toata nadejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau.


Rugaciunile de peste zi

Rugaciune la inceperea lucrului:

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule-Nascut al tatalui Celui fara de inceput, Tu esti Cel ce prin gura proorocului Tau David ai zis: Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pana seara. Tu ai zis cu preacurata gura Ta: Fara de Mine nu puteti face nimic. Doamne, Doamne, ascult din tot sufletul si din toata inima dumnezeiestile Tale cuvinte si cu umilinta alerg la bunatatea Ta: ajuta-mi mie, pacatosul, cu darul Tau, sa savarsesc lucrul ce incep acum. In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Rugaciune dupa sfarsitul lucrului:

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeule a toata milostivirea si indurarea, Care ai nemasurata mila, nespusa si najunsa iubire de oameni, cazand acum catre a Ta slava, cu frica si cu cutremur, aduc Tie multumire pentru binefacerile de care m-ai invrednicit pe mine, nevrednicul robul Tau. Te slavesc si Te laud si Te cant ca pe un Domn, Stapan si Facator de bine; si iarasi cazand , ma rog nemasuratei si negraitei Tale milostiviri, ca si de acum inainte sa-mi daruiesti faceri de bine, ca sa sporesc in dragostea fata de Tine si de aproapele meu. Izbaveste-ma de tot raul si necazul. Daruieste-mi liniste, si ma invredniceste in toate zilele vietii mele totdeauna multumire sa-Ti aduc si sa graiesc si sa cant cele prea bune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Alta rugaciune dupa savarsirea lucrului:

Plinirea tuturor bunatatilor, Tu esti Hristoase, Dumnezeul meu. Umple dar de bucurie si de veselie sufletul meu si ma mantuieste ca un Bun si Milostiv si de oameni iubitor. Amin.



Rugaciuni la vremea mesei

Inaintea gustarii de dimineata:

Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbazveste de cel rau.

Dupa gustarea de dimineata:

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

La amiaza:

Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbazveste de cel rau.

Dupa masa de amiaza:

Multumim Tie, Hrisotase, Dumnezeul nostru, ca ne-ai saturat pe noi din bunatatile Tale cele pamantesti. Nu ne lipsi nici de cereasca Ta imparatie; ci, precum in mijlocul ucenicilor Tai ai venit, Mantuitorule, pace dandu-le lor, asa vino si ne mantuieste. Amin.

Seara, inainte de cina:

Manca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul, iar cei ce-L cauta pe Dansul, vii vor fi in inimile lor, in veacul veacului.

Seara, dupa cina:

Veselitu-ne-ai pe noi, Doamne, intru fapturile Tale si intru lucrul mainilor Tale ne-am bucurat. Insemnatu-s-a peste noi lumina fetei Tale, Doamne. Dat-ai veselie in inima noastradin rodul graului, al vinului si al untului-de-lemn, ce s-au inmultit. Cu pace ne vom culca si vom adormi, caci Tu, Doamne, indeosebi, intru nadejde ne-ai asezat.


Rugaciunile de seara

Mergand la culcare, rosteste mai intai toate rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui..., Imparate Ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Slava Tatalui..., Prea Sfanta Treime..., Doamne miluieste... (de 3 ori), Tatal Nostru....

Urmeaza rugaciunile de mai jos, cu aceeasi evlavie:

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca Unui Stapan, noi, pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit; nu te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un Milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Usa milostivirii deschide-o noua, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc. Doamne miluieste (de 12 ori).

Nu taia din Cruce

www.power-point.ro_1845_Nu taia din cruce.pps

Cum iti hranesti inima pe timp de canicula? articol publicat pe 15 Iunie 2009. sursa: internet

Ce presupune alimentatia unui persoane cardiace pe timp de vara?

Spune canicula si imediat, ingrijorator si cat ai zice peste, gandul iti zboara la cazurile de lesin pe strada, la numarul ridicat al persoanelor suferind un infarct miocardic sau un accident vascular, la pulsul care se accelereaza si la tensiunea arteriala care creste sau scade drastic. Soarele si temperaturile exagerat de ridicate nu sunt tocmai binevenite mai ales daca avem anumite probleme cu inima. Cum nu glumim cu sanatatea noastra si mai ales a inimii, ar trebui sa stim ce presupune alimentatia unei persoane cardiace in timpul caldurilor de nesuportat cu care ne-au obisnuit ultimele veri. Asadar, ce alimente recomanda medicii persoanelor cu diverse afectiuni ale inimii?
In primul rand, spun acestia, este necesar ca dieta de vara a persoanelor cardiace sa se bazeze pe alimente cu un continut ridicat de substante nutritive precum fibre, acizi grasi esentiali sau magneziu si vitamina K, avand rol de protectie al inimii.
In al doilea rand, regimul alimentar in aceasta perioada trebuie sa fie usor, alcatuit in principal din fructe, legume si carne slaba. Sarea ar trebui exclusa din dieta sau redusa drastic caci nu face decat sa antreneze inima in mod inutil. Grasimile si dieta de vara? In mod drastic, in aceasta perioada caniculara trebuie miscorat aportul acestora. Grasimile nu fac decat sa creasca nivelul colesterolului in sange. Intr-o cantitate minima si de preferinta in stare cruda, uleiul de masline este permis mai ales in salate, fiind bogat in grasimi mononesaturate si reducand nivelul LDL –colesterolului. In supele crema sau in ciorba, carnea ar fi bine sa nu fie inclusa, exceptie facand insacarnea de peste sau cea foarte slaba, de pui sau de vitel. Supele si ciorbele creme avand ca ingrediente de baza legumele sunt excelente pe timp de vara.
Mai ales proaspete, dar si fierte in aburi, legumele si fructele verii sunt ideale pentru regimul de vara al unei persoane intampinand anumite probleme ale inimii. Cartofii, rosiile, morcovii, salata verde, fasolea verde sunt numai bune in acest sens. Pe de alta parte, sunt de evitat legumele cu un continut ridicat de celuloza precum mazarea, lintea, fasolea uscata, varza de Bruxelles caci organismul intampina anumite probleme in procesul lor de digestie, digestia acestora fiind realizata mai lent decat a celorlalte legume. Este bine sa optezi pentru fructele sarace in glucide precum pepene rosu, capsuni, mere, piersici si pentru lactatele cu un continut scazut de grasimi. Ar trebui sa-ti impui anumite restrictii alimentare si in ceea ce priveste consumul de nuci, alune sau castane comestibile. Degresat si consumat in mod frecvent, iaurtul contribuie la scaderea colesterolului rau si la reglarea tensiunii, protejand organismul impotriva infectiilor.

O preoteasa trebuie sa fie un om obisnuit si inca ceva. Interviu din 20 februarie 2009

Interviu cu Părintele Matei Bilauca, stareţul Schitului „Naşterea Maicii Domnului” de la Şinca Veche

Părinte, cum ar trebui să fie o preoteasă?
Mă gândesc că în primul rând o preoteasă ar trebui să aibă o vocaţie de preoteasă, în sensul că dacă preotul trebuie să aibă vocaţie, şi preoteasa, soţia lui, ar trebui. De ce? Pentru că de cele mai multe ori viaţa părintelui nu e în familie cât e în parohie. Iar preoteasa trebuie să reuşească să înţeleagă aceasta, că preotul este şi al soţiei, dar şi al parohiei, poate mai mult al parohiei decât al soţiei. Viitoarea preoteasă se căsătoreşte cu un om care nu este un om obişnuit, ci un om ales de Dumnezeu nu atât pentru ea, cât pentru comunitatea în care vieţuiesc împreună.
Apoi bineînţeles că preoteasa trebuie să se deosebească, aşa cum şi părintele trebuie să se deosebească. Hai să începem de la port. Părintele trebuie să fie deosebit de oamenii obişnuiţi. De exemplu dacă nu este în reverendă, ci în pantaloni scurţi şi maieu sau tricou, printre oameni, în sat sau în oraş, nu ai de unde să îţi dai seama că acela este preotul, nu un om obişnuit din sat. Asta se întâmplă de exemplu şi când vin la mănăstire, iar noi de multe ori suntem puşi în dificultate dacă nu-i cunoaştem. Pentru că nu-i respectăm ca pe nişte preoţi, ci ne adresăm ca unor oameni obişnuiţi, care nu ţin cont că mănăstirea este un loc unde ar trebui să se umble altfel decât în casă, unde există mai multă intimitate. Dar nu aceasta este important… Important este faptul că dacă un preot nu-şi ţine vestimentaţia lui preoţească, atunci poţi să îl consideri un om obişnuit. Or un preot nu este un om obişnuit, nu este nici pentru lumea aceasta, nu este nici pentru lumea cealaltă un om obişnuit.
La fel şi preoteasa, şi mă gândesc la portul ei… Ar trebui să se orienteze după ce zice Sf. Apostol Pavel, să umble „în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ” (I Timotei 2, 9). Iar aici, la port, se includ şi celelalte, de exemplu să fie curată, să nu folosească fel de fel de vopsele, pe unghii, pe ochi, pe buze, parfumată şi pudrată şi „cremată”.

Apoi, de la vestimentaţie, o preoteasă trebuie să se gândească că ea este ca şi preotul, în ochii tuturor. Asta este foarte important să ştie! Zice Sf. Apostol Pavel: NOI (nu zice neapărat noi apostolii, ci noi, cei care suntem puşi în slujba lui Hristos), deci noi (şi preoţii şi preotesele) ne-am făcut privelişte lumii şi îngerilor, şi oamenilor [I Cor. 4, 9]. Gândiţi-vă că mai degrabă lumea vorbeşte pe preot şi pe preoteasă decât pe un om obişnuit din sat. Şi oamenii caută să motiveze, să se justifice pe ei, dacă cumva văd şi la preoteasă. De femei vorbesc… Dacă de exemplu preoteasa merge cu capul descoperit la biserică, eu am auzit multe cazuri spunând: „Apăi şi preoteasa merge cu capul descoperit!”. La fel se întâmplă şi cu copiii lor, fetele spun de exemplu: „Dar şi fetele părintelui fac aşa!” sau lucruri de felul acesta. Pentru că tot ce spune Sf. Apostol Pavel despre preot trebuie avut în vedere şi de către preoteasă şi întreaga familie.
În parohie preoteasa trebuie să ştie că ea „s-a făcut privelişte” în primul rând tuturor femeilor, tuturor credincioaselor. Ea este, dacă putem să spunem aşa, „preotul” credincioaselor. Pentru că aşa este făcută inima omenească, femeile se orientează tot după un model feminin. Şi atunci imediat îşi îndreaptă privirea către preoteasă. Dacă este un exemplu bun, atunci au şi ele o sfială, o cuviinţă. Dacă nu, atunci sunt mai îndrăzneţe decât e preoteasa de obicei, pentru că atunci au un sprijin în ceea ce fac, au după ce să se ascundă, arată cu degetul că „şi preoteasa face”.
Zice Domnul Hristos că nu poate cetatea care este pe un munte să se ascundă. Preotul, preoteasa şi familia lor sunt ca o cetate care este zidită pe stâncă şi o vede toată lumea, din toate părţile. Degeaba vrei să te ascunzi, că nu ai cum.

Trebuie să aibă, şi preotul şi preoteasa, mare grijă la comportament. Zice Sf. Apostol Pavel: să nu iasă din gura voastră vorbe de ruşine. Iar dacă acest lucru se întâmplă în cazul preotului şi preotesei, se ajunge la mari sminteli. Bineînţeles că şi ei sunt oameni, care provin din nişte familii, iar dacă în familia respectivă era obişnuit să se pomenească cel rău, şi preotul şi preoteasa pomenesc. Poate nu la orice vorbă, dar la necaz sau la vreo supărare pomenesc, pentru ei e ceva obişnuit. Şi atunci oamenii „învaţă” lucrul acesta. Noi suntem învăţători şi fără să ne dăm seama, şi dacă nu suntem atenţi la ce vorbim, la ce scoatem din gură, atunci s-ar putea să fim nişte învăţători spre pierzarea celorlalţi.

De aceea spun eu că ar trebui să existe o vocaţie, pentru că toate acestea intră în vocaţie. Bineînţeles că toate acestea poate să le urmărească şi un om obişnuit, care îşi orientează însă viaţa după Scriptură, care vrea să aibă o viaţă duhovnicească, să se ridice mai presus de firea căzută a omului. Şi atunci trebuie să fie cuviincios, să aibă o ţinută decentă, să fie curat, să nu scoată cuvinte nepotrivite din gură, dar de fapt trebuie să nu le mai aibă în minte ca să ajungă să nu le mai scoată pe gură.

Deci primul lucru pe care trebuie să îl ştie o preoteasă, sau o viitoare preoteasă, este că soţul ei nu este un om obişnuit, de pe lumea asta. Aşa încât nu se poate comporta cu el ca şi cu un om obişnuit, de asta trebuie să ţină cont cel mai mult. Dacă are în vedere lucrul acesta, celelalte pot să spun că se rânduiesc. Dar dacă crede că soţul ei este ca şi altul, care nu este preot, şi face comparaţie, că ăla aduce mai mulţi bani, că ăla câştigă mai bine, că celălalt nu ştiu ce… atunci toate se dărâmă. Îl dărâmi şi pe preot şi te dărâmi şi pe tine, ca şi preoteasă, dărâmi şi familia şi până la urmă şi parohia. Oamenii mai demult aveau conştiinţa asta, că preotul este un om afierosit, un om legat, adică un om care nu poate să îşi permită orice. La părintele Teofil în sat a venit un student teolog, să peţească o fată. Şi tatăl fetei a zis: „Eu nu-mi dau fata după un om legat! Că dacă se întâmplă ca tu să mori, ce face ea? Că ea, ca preoteasă, nu se mai poate recăsători!” Vedeţi, aşa a fost conştiinţa mai demult! „Ce face ea atunci? Rămâne o fată legată!” Bineînţeles că băiatul a zis: „Dar ce vă gândiţi la aşa ceva, Doamne fereşte etc”. Până la urmă se vede că tatăl n-a putut să se opună, le-a dat voie şi s-au căsătorit. Dar preotul, căci între timp se preoţise, a murit de tânăr, iar soţia lui, fata omului, a rămas văduvă, tânără. Şi a ajuns la vorba tatălui ei, că este un om legat, care nu mai poate să facă nimic decât să-şi ducă văduvia şi dacă vrea şi dacă nu vrea, adică şi dacă poate şi dacă nu poate. Aşa era pe vremea aceea, adică nu „Ei, dacă nu pot lasă, mă recăsătoresc”. Nu. Eşti un om legat şi nu mai poţi face altceva, asta e singura cale, pe care ai ales-o şi pe care trebuie să mergi.
Or acum nu se mai ţine cont, pentru că nici preoţii nu mai ţin cont. În general viitorii preoţi îşi caută fete frumoase, dacă se poate „miss” şi mai nu ştiu cum, cele mai subţirele şi trase prin inele…; iar când ajunge să fie preot, şi să se lovească de greutăţile parohiei, bagă de seamă că soţia nu-l ajută, ba mai mult, îl încurcă. Şi din pricina asta ies neajunsuri şi necazuri şi nemulţumiri şi se chinuie unul pe celălalt. Iar pentru preot căsătoria e unică, nu mai există o a doua variantă.

Părinte, ce trebuie să caute la o fată un teolog, atunci când vrea să se căsătorească?
Să fie o fată care poate să îl ajute în misiunea preoţească. O fată care ştie că viitorul ei soţ va fi preot. Nu inginer, nu patron, nu director sau altceva, ci preot, care nu este un om obişnuit, şi nici ea nu va fi un om obişnuit. Să nu ceară să o ducă la plimbări, să nu ceară să o scoată la restaurant sau nu ştiu unde, pentru că nu se potriveşte.
Numai că de multe ori acest lucru nu se întâmplă, pentru că la restaurant merge şi viitorul preot, şi poate chiar acolo se şi întâlnesc. Şi ajung apoi în parohie, el nu mai are timp şi ea cere, pentru că aşa a fost obişnuită, iar fiinţa omului este aşa cum a fost alcătuită în timp.
Zicea un părinte pensionar şi văduv că greul dintr-o parohie nu îl duce atât de mult preotul cât preoteasa. Pentru că şi ea participă la ceea ce are preotul de făcut. De exemplu faptul că lipseşte mult de acasă, acest greu îl simte mai mult preoteasa decât preotul, care în acest timp vorbeşte cu oamenii. Preoteasa însă stând acasă şi neştiind ce se întâmplă, îi este şi mai greu decât lui. Şi acesta este un greu pe care trebuie să îl ducă, şi tot ea trebuie să aibă înţelepciunea să primească toate acestea, să rabde, să aştepte, să accepte.

În concluzie, aşa cum spunea Părintele Teofil despre Părintele Arsenie, că avea o cultură perfectă şi încă ceva, cred că o preoteasă trebuie să fie un om obişnuit şi încă ceva. Om obişnuit nu în sensul de om care s-a deformat, ci în sensul de om aşezat şi liniştit, care poate să fie cumsecade şi cum trebuie orice-ar fi şi s-ar întâmpla în societatea asta, dar şi încă ceva.
Interviu realizat de pzb. Natalia

Pe http://slujireapreotesei.blogspot.com/search/label/alegerea%20viitoarei%20preotese