Trovanţi sau concreţiuni; mai sunt cunoscuţi şi sub numele de "pietre care cresc". Sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri şi unor stratificaţii de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanţii (concreţiunile) cresc spontan- din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva metri.
Termenul TROVANT vine din limba italiană şi are semnificaţia de COPIL GASIT. El este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gheorghe Munteanu Murgoci in lucrarea "Tertiarul din Oltenia" - 1907. In acest caz, termenul TROVANT indică o serie de cimentări locale in masa, de roci sedimentare ce le conţin. Muzeul este parte intregrantă din unitatea geotectonică a Depresiunii Getice ce include şi Depresiunea Horezu, care a inceput să evolueze din meoţianul inferior (acum circa 6.500.000 de ani). Actuala carieră de nisip s-a format in timp, prin depunerea succesivă a materialului continental, transportat intr-un ritm de aproximativ 4 - 5 mm/an. Odată cu aceste sedimente, s-a depus din apa salmastră excesul de carbonati, care a jucat rolul de ciment. Peste primele nisipuri depuse se aşează alte sedimente şi astfel nisipul se transformă in rocă (gresie), in condiţii specifice. Apa fiind eliminată, particulele de nisip se asează, mărindu-şi coeziunea, dand naştere trovanţilor, care impresionează prin formele şi dimensiunile lor, de la 3 cm pană la 5 m.. Cele doua conditii esentiale de formare a trovantilor sunt, asadar, existenta unor sedimente nisipoase si conservarea unei largi porozitati, in ciuda compactarii normale cauzate de presiune, precum si prezenta concentratiilor locale de minerale specifice de componenti secundari dispersati in roca gazda.
Muzeul Trovantilor din Comuna Costesti, judetul Valcea, se afla langa DN 67, la 300 de metri de intrarea in comuna Costeşti dinspre Ramnicu-Vâlcea.Muzeu in aer liber, ocupa o suprafaţa de 5000 de mp si se afla la baza carierei de nisip. Trovantii au inceput sa atraga atentia după 1970.
Prin HG 1581/2005, Muzeul Trovantilor a fost declarat rezervatie naturala. El se intinde pe o suprafata de 1,10 ha si este administrat de organizaţia neguvernamentală "Kogayon".
"Muzeul e arie protejată. Noi ne ocupăm de administrarea parcului de când a fost înfiinţat şi am semnat un contract cu Agenţia pentru Protecţia Mediului în acest sens. Am delimitat rezervaţia naturală, am securizat accesul maşinilor în zonă cu o barieră, am montat un panou în care sunt trecute informaţii cu privire la parc, băncuţe şi coşuri de gunoi. Am mers în zonă şi cu câteva grupuri de copii, cărora le-am prezentat trovanţii şi le-am explicat de ce trebuie să protejăm natura", a declarat Florin Stoican, preşedintele asociaţiei "Kogayon".
Atracţia principală a trovanţilor o dă forma deosebită a acestora.Datorită esteticii speciale, trovanţii au impresionat dintotdeauna şi, tocmai de aceea, sunt luaţi de mulţi oameni şi folosiţi ca ornament pentru curţi, pentru grădini, pentru a le aduce noroc. Cu toate acestea, pietrele aduc stari din cele mai ciudate, unii sateni afirmand ca nu se simt bine in preajma lor.
Bine de retinut este si faptul ca...
...In jurul trovantilor (balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii), s-a creat un real folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, aduse fiind de extraterestri. De aceea trebuie sa le vorbesti frumos, prieteneste, pentru ca altfel se razbuna pe tine si-ti fac rau. Trebuie sa-i si uzi, ca sa creasca, sa evolueze.
Muzeul Trovantilor a fost infiintat in 1996, la 38 km de Ramnicu Valcea si la 8 km de Horezu, de un colectiv al Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti – Societatea pentru Protectia Mediului Geologic.
Se mai spune ca, in urma cu peste sase milioane de ani, zona aceasta ar fi aratat cu totul altfel decat acum, in sensul ca spatiu acesta era ocupat de o delta, iar actuala cariera de nisip (unde se alta amenajat Muzeul) s-a format prin depunerea succesiva a materialului trnsportat de pe continent.
Unele teorii sustin ca trovantii acestia de-aici s-au format in urma seismelor de intensitati relativ mari. Cu cat socurile au fost mai puternice si mai numeroase, cu atat s-ar fi obtinut o sfera mai bine conturata.
O particularitate ce-i face singulari in zona si (poate!) in lume este aceea ca trovanti foarte mici cresc pe suprafata altora mai mari.
Alti specialisti afirma ca trovantii ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal.
Trovantii au niste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunile lor arata precum cele ale unor trunchiuri de copaci, cu inele colorate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu