Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

duminică, 30 august 2009

Muzeul Trovantilor din comuna Costesti, judetul Valcea. Ecouri pe internet si muuuulte fotografii cu ei












Trovanţi sau concreţiuni; mai sunt cunoscuţi şi sub numele de "pietre care cresc". Sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri şi unor stratificaţii de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanţii (concreţiunile) cresc spontan- din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva metri.
Termenul TROVANT vine din limba italiană şi are semnificaţia de COPIL GASIT. El este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gheorghe Munteanu Murgoci in lucrarea "Tertiarul din Oltenia" - 1907. In acest caz, termenul TROVANT indică o serie de cimentări locale in masa, de roci sedimentare ce le conţin. Muzeul este parte intregrantă din unitatea geotectonică a Depresiunii Getice ce include şi Depresiunea Horezu, care a inceput să evolueze din meoţianul inferior (acum circa 6.500.000 de ani). Actuala carieră de nisip s-a format in timp, prin depunerea succesivă a materialului continental, transportat intr-un ritm de aproximativ 4 - 5 mm/an. Odată cu aceste sedimente, s-a depus din apa salmastră excesul de carbonati, care a jucat rolul de ciment. Peste primele nisipuri depuse se aşează alte sedimente şi astfel nisipul se transformă in rocă (gresie), in condiţii specifice. Apa fiind eliminată, particulele de nisip se asează, mărindu-şi coeziunea, dand naştere trovanţilor, care impresionează prin formele şi dimensiunile lor, de la 3 cm pană la 5 m.. Cele doua conditii esentiale de formare a trovantilor sunt, asadar, existenta unor sedimente nisipoase si conservarea unei largi porozitati, in ciuda compactarii normale cauzate de presiune, precum si prezenta concentratiilor locale de minerale specifice de componenti secundari dispersati in roca gazda.
Muzeul Trovantilor din Comuna Costesti, judetul Valcea, se afla langa DN 67, la 300 de metri de intrarea in comuna Costeşti dinspre Ramnicu-Vâlcea.Muzeu in aer liber, ocupa o suprafaţa de 5000 de mp si se afla la baza carierei de nisip. Trovantii au inceput sa atraga atentia după 1970.
Prin HG 1581/2005, Muzeul Trovantilor a fost declarat rezervatie naturala. El se intinde pe o suprafata de 1,10 ha si este administrat de organizaţia neguvernamentală "Kogayon".
"Muzeul e arie protejată. Noi ne ocupăm de administrarea parcului de când a fost înfiinţat şi am semnat un contract cu Agenţia pentru Protecţia Mediului în acest sens. Am delimitat rezervaţia naturală, am securizat accesul maşinilor în zonă cu o barieră, am montat un panou în care sunt trecute informaţii cu privire la parc, băncuţe şi coşuri de gunoi. Am mers în zonă şi cu câteva grupuri de copii, cărora le-am prezentat trovanţii şi le-am explicat de ce trebuie să protejăm natura", a declarat Florin Stoican, preşedintele asociaţiei "Kogayon".
Atracţia principală a trovanţilor o dă forma deosebită a acestora.Datorită esteticii speciale, trovanţii au impresionat dintotdeauna şi, tocmai de aceea, sunt luaţi de mulţi oameni şi folosiţi ca ornament pentru curţi, pentru grădini, pentru a le aduce noroc. Cu toate acestea, pietrele aduc stari din cele mai ciudate, unii sateni afirmand ca nu se simt bine in preajma lor.
Bine de retinut este si faptul ca...
...In jurul trovantilor (balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii), s-a creat un real folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, aduse fiind de extraterestri. De aceea trebuie sa le vorbesti frumos, prieteneste, pentru ca altfel se razbuna pe tine si-ti fac rau. Trebuie sa-i si uzi, ca sa creasca, sa evolueze.
Muzeul Trovantilor a fost infiintat in 1996, la 38 km de Ramnicu Valcea si la 8 km de Horezu, de un colectiv al Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti – Societatea pentru Protectia Mediului Geologic.
Se mai spune ca, in urma cu peste sase milioane de ani, zona aceasta ar fi aratat cu totul altfel decat acum, in sensul ca spatiu acesta era ocupat de o delta, iar actuala cariera de nisip (unde se alta amenajat Muzeul) s-a format prin depunerea succesiva a materialului trnsportat de pe continent.
Unele teorii sustin ca trovantii acestia de-aici s-au format in urma seismelor de intensitati relativ mari. Cu cat socurile au fost mai puternice si mai numeroase, cu atat s-ar fi obtinut o sfera mai bine conturata.
O particularitate ce-i face singulari in zona si (poate!) in lume este aceea ca trovanti foarte mici cresc pe suprafata altora mai mari.
Alti specialisti afirma ca trovantii ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal.
Trovantii au niste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunile lor arata precum cele ale unor trunchiuri de copaci, cu inele colorate.

Pensiunea "Evrica", comuna Costesti, strada Principala, judetul Valcea












Este o pensiune de 3 margarete, amplasata cu aproximativ 100 de metri inainte de intrarea in comuna Costesti, judetul Valcea, pe drumul Ramnicu-Valcea - Horezu.
Postez, aici, cateva fotografii ale pensiunii, dar nu inainte de a va da si datele de contact:
- telefon fix: 0250.863.365;
- telefoane mobile: 0722.226.422; 0724.060.174; 0740.244.717;
- site: www.pensiuneaevrica.ro;
- adresa mail: office@pensiuneaevrica.ro

joi, 27 august 2009

Sustine si tu!

http://www.oamenidarnici.ro/

http://dasiprimeste.ro/

http://www.ombun.org/

http://www.faunbine.ro/

http://salveazavieti.ro/

http://sminchy.wordpress.com/

http://seek-on.com/wpmu/

http://sadonam.wordpress.com/

http://pasicatreviata.wordpress.com/

http://www.lucrusoare.ro/

http://www.inimacopiilor.ro/campanie/ajuta.php

http://www.lumebuna.ro/category/sustinem/

http://sustinmecenat.linecreation.com/

http://www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=1

duminică, 23 august 2009

Servicii (activitati) ale tipografiei Episcopiei Ramnicului

Tipar:
Lucrări alb-negru
Format maxim 70 x 100 cm
Hârtie indigenă şi de import
Tipărirea tipizatelor şi a formularelor simple

Legătorie:
Coperţi imitaţie piele (diverse culori) pentru : mape, lucrări diplomă, disertaţii, registre, cataloage, etc.
Legătorie pentru diverse lucrări
Operaţii : Tăiere, Capsare, Broşare, Legare, Copertare

Adresa: Episcopia Râmnicului, Aleea Episcopiei 1, 240178, Rm. Vâlcea
Tel: 0728.107858 (Arhid. Mihai Pretorian)
e-mail: tipografie@episcopia-ramnicului.ro

Protoierii - Arhiepsicopia Ramnicului

A.Drăgăşani
Protopop:
Mihai Catrina, +40.721.578134
Phone:
+40.250.810882
Adresă:
Str. Cuza Vodă, Nr.2
City:
Drăgăşani,
Province:
Valcea,
Postal Code:
245700
Country:
Romania
e-mail: protoieriedragasani@yahoo.com

Secretar Protoierie: Pr. Gheorghe Petcu

Asistenţa religioasă în alte instituţii de stat:
- Unitatea de Jandarmi: Pr. Marian Drăguţ,
- Unitatea de Pompieri: Pr. Ion Dobre,
- Spitalul Municipal: Pr. Ion Cornăţean

B. Horezu
Protopop:
Ion Marin, +40.722.912340
Phone:
+40.250.860070
Adresă:
Str. Decembrie, nr.38
City:
loc. Horezu,
Province:
Valcea,
Postal Code:
245800
Country:
Romania
e-mail: preotmarinion@yahoo.com ;

Secretar Protoierie: Pr. Cristian Ionuţ Ana

Preot misionar: Pr. Gheorghe Viezuianu

Spitalul Municipal: Pr. Dumitru Chera


C. Râmnicu Vâlcea
Protopop:
Alin Gherghinoiu, 0728.119435
Phone:
+40.250.731627
Adresă:
Strada Episcopiei nr.1
City:
Râmnicu Vâlcea,
Province:
Valcea,
Postal Code:
240178
Country:
Romania
e-mail: protovl@yahoo.com

Preoţi misionari:
- Pr. Octavian Ţăpârlan
- Pr. Florin Ciutescu

Unitatea Militară "Panait Donici" Rm.Vâlcea:
- Pr. Ion Mihalache

Cateva Sf. Manastiri din judetul Valcea

Hram:
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Stareţ/ă:
Ambrozia Magdalena Rucăreanu
Adresă:

Phone:
+40.745.075225
Adresă:
sat. Bistriţa
City:
com. Costeşti,
Province:
Valcea,
Country:
Romania

Ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634, cu hramul ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situată la 37 km de Rm. Vâlcea, aproape de Mânăstirea Bistriţa. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mânăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci.
Cercetările din anul 1974, efectuate sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, au permis să se constate că la temelia actualei biserici se găsesc urmele altor biserici încă nedatate, care vor fi existat aici.
Pridvorul cu turla i-a fost adăugat de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei sale, odată cu reparaţiile, în anii 1705-1706. Tot el îi reconstruieşte catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc (din 1913 se află la muzeul din Bucureşti) şi renovează pictura, fără să o înlocuiască pe cea originală.
Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscriptie ăn limba slavonă, în care se spune astfel: ”Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Ele păstrează pictura originală ”dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugravit şi pridvorul, pe care tot el îl adăugase, pictura care nu a rezistat până astazi. Pictura iniţială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind şi portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte.
Biserica mânăstirii este o constructie mică, cu o linie simplă şi sobră, fiind realizată după un plan trilobat, cu abside poligonale şi pridvor deschis. Deasupra naosului este aşezată o turla înaltă, iar pe pridvor este o alta turlă mai mică, cea din timpul lui Brâncoveanu. Faţadele au fost împărţite cu ajutorul unui brâu din cărămidă aparentă în două registre: cel inferior, în care se observă frumoase firide rotunjite şi cel superior, în care s-au realizat ocniţe adâncite. Pereţii şi turlele sunt înfrumuseţate cu ornamente din caramidă aparentă.
Renovarea bisericii s-a făcut între anii 1852-1856, de către domnitorul Barbu Ştirbei, care a dărâmat chiliile vechi din vremea lui Matei Basarab, deja ruinate şi ridică aici alte clădiri, după planul unor arhitecţi străini.
În anul 1934 s-au mai zidit unele chilii care există şi astăzi, într-una fiind amenajat un mic muzeu în care au fost expuse odoarele mânăstirii, iar între anii 1954-1958 a fost consolidat întregul aşezământ monahal şi s-au introdus instalaţii de apă şi încălzire.
În pronaosul bisericii actuale se află două morminte: mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgovişte şi adus apoi la Arnota, după răscoala Seimenilor, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, căzut în timpul luptelor din Transilvania, duse alături de eroul de la Turda, înmormantât în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota în 1648.
Această frumoasă mânăstire, prin pictura, arhitectura şi sculptura sa, poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.
După 1999 Arnota a devenit mânăstire de maici.

Manastirea Bistrita
Hram:
Adormirea Maicii Domnului
Stareţ/ă:
Mihaela Tamaş
Adresă:

Phone:
+40.250.863327
Adresă:
sat Bistriţa
City:
com. Costeşti,
Province:
Valcea,
Country:
Romania

Accommodation:
Are posibilităţi de cazare foarte bune

Pisania: „† Sfânta această şi dumnezeiască mânăstire pomeneşte-se a fi zidită din temelie de Barbu banul Craiovescul carele aici şi îngerescul cin al călugăririi mai pe urmă au luat…” (1683).
Ctitorie a boierilor Craioveşti Mânăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490. Însă prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 aparţinând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface între 1515-1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir de numele cărora se leagă şi fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgovişte şi executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeş.
Din ctitoria Craioveştilor astăzi se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la faţă”.
Ulterior vornicul Şerban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidărie pe stâlpi de piatră, zugrăvit de Iosif ieromonahul şi Harinte, în stil brâncovenesc (1710).
De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici - după opinia unor cercetători - s-a tipărit în 1508 "Liturghierul slavon" al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.
Ieromonahul Eftimie, egumen al mânăstirii a redactat în limba română primul act mânăstiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al şcolii slavo-române este ieromonahul Mihail Moxa care în 1620 tipăreşte "Cronica Universală" iar în 1640 "Pravila de la Govora".
În anul 1683 domnitorul Constantin Brâncoveanu dăruieşte mânăstirii un policandru ornat cu ouă de struţ, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, cărţi liturgice şi clopotul mare care cântăreşte 800 kg. Tot acum a fost reparat întreg complexul monahal, aşezământ zugrăvit în 1820 de banul Grigore Brâncoveanul.
Un puternic cutremur din 1838 va afecta întreaga construcţie ce va fi restaurată timp de 10 ani, începând cu 1846 în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu şi terminând la 15 august 1855 în timpul domnitorului Ştirbei Vodă, când a fost sfinţită biserica mare închinată Adormirii Maicii Domnului.
Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tattarescu în 1850, o pictură realistă monumentală cu registre largi.
După 1877 au funcţionat în mânăstire diferite aşezăminte monahale. În 1948 a fost transformată prin hotărârea Sfântului Sinod în mânăstire cu obşte de maici, iar apoi prin decretul 410/1959 desfiinţată.
În 1984 se începe un amplu proces de revigorare a vieţii monahale sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Gherasim, organizându-se un centru de conservare şi restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane şi cărţi. Din 2003 se va deschide în incinta mânăstirii Bistriţa şi un Muzeu al tiparului şi cărţii bisericeşti vâlcene.





SCHITUL PĂPUŞA
Aparţine de Mânăstirea Bistriţa

Schitul se află în vecinătatea Mânăstirii Bistriţa şi nu poate fi despărţit nicidecum de frumoasa ctitorie a Craioveştilor. Fiind situat peste râu, el poate fi văzut foarte bine din partea ce duce la peştera Sfântului Grigorie Decapolitul. După turla octogonală şi pridvorul deschis, bisericuţa pare a fi din epoca brâncovenească. Într-adevar, a fost zidită în 1712, dar ea nu este ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu, ci de călugării bistriţeni care îl aveau în frunte pe egumenul Ştefan. Aceştia au închinat-o Sfântului Grigorie Decapolitul.

Zugrăveala, din aceeaşi epocă, a fost făcută cu cheltuiala unor membri ai familiei Brâncoveanu, printre care şi vornicul Iordache Creţulescu, ginerele domnitorului, căsătorit cu domniţa Safta.

Manastirea Horezu
Hram:
Sfinţii Impăraţi Constantin şi mama sa Elena
Stareţ/ă:
Pavelina Gagea
Adresă:

Phone:
+40.250.860071
City:
loc. Horezu,
Province:
Valcea,
Postal Code:
30459
Country:
Romania

Accommodation:
20 de locuri, dormitoare cu 1-2 locuri
la mansardă: 3 camere cu 4 paturi

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”.
Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Rm.Valcea-Targu Jiu, la poalele muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.
Constantin Brancoveanu (1688-1714), domnitorul Tarii Romanesti la inceputul sec. XVIII, vazand nestatornicia vremurilor, indata dupa primirea sceptrului Tarii, cum glasuieste hrisovul de intemeiere al manastirii „intr-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie si am inceput a zidi manastire”.
Prin aceasta fapta cucernica, domnitorul isi vedea implinita o dorinta sfanta, care-l framanta, dupa cum citim in pisania de deasupra usii bisericii: „Nu voi intra in salasul casei mele, nu ma voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaos tamplelor mele, pana nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iacob”.
Urmand in cuvant si in fapta pe proorocul Psalmist, el a inaltat cea mai de seama ctitorie a epocii sale, care a atras si atrage admiratia si pretuirea tuturor vizitatorilor din toate timpurile. Asa, Charles Diehl, cunoscatorul de arta bizantina, o considera „Le plus beau de toute Roumanie” (cea mai frumoasa din Romania).
Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.
Domnitorul a incredintat supravegherea acestor mari si valoroase lucrari rudei sale Parvu Cantacuzino, mare stolnic, caruia, decedand in 1691, i-a urmat Cernica Stirbei, fost mare armas. Lucrarile incepute in 1690 s-au terminat in 1697. Dintre mesteri mentionam pe Manea vataful zidarilor, Istrate lemnarul si Vucasin Caragea, pietrarul, toti pictati pe perete, in pridvorul bisericii mari.
Manastirea Hurezi are doua incinte. In cea dintai, exterioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se afla prima poarta de incinta si o cladire cu etaj in dreapta. A doua incinta are forma dreptunghiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, avand parter si etaj. Latura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe manastiri cu incinta.
La mijlocul acestei incinte se afla biserica mare, impunator monument, lung de 32 de metri si inalt de 14 metri. Ea este o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Are plan treflat si impartire clasica, altar, naos, pronaos si pridvor.
O multime de sfinti din care nu lipsesc Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena, hramul manastirii, scene religioase din Vechiul si Noul Testament, sinoade ecumenice, despartite prin ornamentatii florale, desenate in culori vii, acopera peretii interiori ai bisericii si pronaosului. Lucrarea in fresca este opera zugravilor Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim.
Pe langa iconografia religioasa, intalnim si compozitii cu caracter laic, cum e istoria ilustrata a vietii imparatului Constantin cel Mare, cu o anumita semnificatie pentru vremea aceea, biruinta Crucii asupra semilunii.
De subliniat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabila galerie de portrete de mare valoare artistica, infatisand pe Constantin Brancoveanu cu familia sa, in care se distinge chipul doamnei Maria, de asemenea pe inaintasii sai directi si rudele din neamul Basarabilor si Cantacuzinilor. Biserica manastirii avea menirea sa devina necropola familiei Brancoveanului si neamului.
In interiorul bisericii, pe langa inestimabilul iconostas sculptat in lemn se afla scaunul domnesc frumos sculptat, de asemenea in lemn, purtand stema Cantacuzinilor, stranile si un bogat policandru, toate din vremea ctitorului.
Pronaosul aminteste de rostul bisericii de a fi necropola familiei domnitorului. Mormantul din marmura cu o placa sculptata artistic, pregatit pentru ctitorul voievod, care ii asteapta ramasitele pamantesti de mai bine de doua secole si jumatate, este marturia cea mai graitoare. Tot aici se afla, pe langa alte morminte, si al vrednicului egumen, Ioan arhimandritul, care a ostenit aici si la alte multe ctitorii brancovenesti.
Intrarea principala in incinta centrala se face prin latura de miazazi, pe sub bolta larga care la vreme de bejenii se inchidea cu o mare poarta de lemn ferecata cu fier, existenta si astazi, in forma originala. Deasupra intrarii se inalta turnul clopotnitei, care adaposteste patru clopote mari, intre 300 si 1000 kg, cu sunete armonioase, trei purtand in inscriptie numele voievodului.
In dreapta si stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua nivele, suprapuse, in fata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra. Tot in latura de miaza-zi, la etaj, unde au fost casele domnesti compuse din sali mai frumos boltite, cu calote sferice pe arcade lungi, sprijinite pe monumentale coloane de piatra, la capiteluri si baze, acum este expusa interesanta si valoroasa colectie de obiecte si icoane bisericesti ale manastirii, un pretios tezaur cultural-national.
Paraclisul, situat la mijlocul laturii de apus a incintei drept in fata bisericii, ridicat la 1697, e unul din cele mai gingase monumente din aceasta epoca. Planul lui consta dintr-un naos patrat, dominat de turla octogonala admirabil proportionata, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumina al zilei, dintr-un altar semicircular. Pictura e in fresca, lucrarea zugravilor Preda si Marin, mesteri din aceeasi scoala brincoveneasca, pastrata in conditii optime. Din tema iconografica nu lipsesc Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena si bogata familie a Brancoveanului. Tampla din lemn e fin sculptata si decorata cu aur si culori, aproape tot asa de vii, cum a fost initial.
Sub paraclis, la parter, se afla trapeza, sala de mese a manastirii-frumos boltita printr-o calota sferica, sprijinita pe arcuri joase si puternice. Pictura in fresca, executata intre anii 1705-1706, e o desfatare spirituala si se pastreaza in conditii excelente.
Una dintre podoabele arhitecturale, care da manastirii Hurezi un aer de sarbatoare si incanta privirea vizitatorilor, e foisorul vrednicului egumen si iubitor de arta Dionisie Balacescu, ridicat intre anii 1725-1753, opera pietrarului Iosif.
Din bogata zestre a bibliotecii adunata acolo de ctitor si de carturarii viesuitori, invatatul Gr. A. Tocilescu a gasit si ridicat in 1885, pentru Muzeul National, 38 de manuscrise si 393 de carti tiparite in diferite limbi. Tot aici s-au pastrat vestitele calendare ale lui Brancoveanu din anii 1693, 1695, 1701, si 1703, precum si un frumos pomelnic. La schitul Sfantul Ioan a activat si o scoala de copisti de manuscrise.
Hurezul a avut obste de monahi pana in 1872 cand a devenit de calugarite, care ingrijesc cu sarg si cu aleasa pricepere atat pravila monahala cat si monumentul devenit astazi unul dintre cele mai exemplare complexe de arhitectura si arta caracteristice pentru epoca de tranzitie de la medieval la modern in cultura romaneasca.
Hurezi infatiseaza treapta inalta de creatie a genului romanesc de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Vizitatorul din tara sau de peste hotare afla la Hurezi galeria unica a unor straluciti oameni cu larg orizont politic si carturari de la Serban Voievod si Constantin Cantacuzino Stolnicul, pana la Constantin Brancoveanu si invatatii lui fii, opriti in manifestarea lor creatoare de tragica moarte din 1714. Frumusetii arhitecturii si picturii se adauga dovezile unui puternic centru de cultura, care a adapostit un scriptoriu celebru, producator de iscusite traduceri, superbe manuscrise si o bogata biblioteca umanista, unica in Europa de sud-est la inceputul secolului al XVIII-lea.
Prin toate aceste marturii istorice si frumuseti artistice, Manastirea Hurezi este una dintre cele mai convingatoare opere ale creatiei spirituale multiseculare, pe care marele istoric Nicole Iorga a numit-o printr-o fericita formulare - in lucrarea ”Bizant dupa Bizant” - continuatoare a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit sunt romanii.

Schitul Patrunsa
Hram:
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Stareţ/ă:
Varsanufie Gherghel
Adresă:

Phone:
+40.723.572894
City:
com. Bărbăteşti,
Province:
Valcea,
Country:
Romania



Schitul este situat în comuna Bărbăteşti, judeţul Vâlcea, la 7 km depărtare de sat şi are hramul „Cuvioasa Paraschiva”, de la numele mamei episcopului Climent.
Acest schit a fost construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului în amintirea faptului că aici a fost născut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugară peste munte de frica unei invazii turceşti, adăpostindu-se la poalele muntelui Buila, în locul numit astăzi Pătrunsa.
Schitul este distrus în urma căderii unei stânci, fiind refăcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru şi postelnicul Ion Bărbătescu, probabil urmaşi ai episcopului Climent.
În anul 1895, schitul a fost iarăşi părăsit şi lăsat fără slujitori, dar a fost readus la viaţă între anii 1934-1935 şi resfinţit în ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu. Actuala construcţie datează din sec. XIX iar pictura în stil Brâncovenesc cu influenţe populare (vezi Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe pictat deasupra intrării la pridvorul exterior).
Biserica a suferit modificări în 1963 şi 1977 când a fost construită casa stareţului Veniamin Grigorescu (1935-1975) şi Paul Niculescu 1975-1990, atunci fiind închis pridvorul şi biserica acoperită cu tablă.
Schitul se păstrează astăzi în stare bună şi este declarat monument istoric.

sâmbătă, 22 august 2009

La 10 zile distanta...

In urma cu... 10 zile a fost ZIUA MEA! Am implinit, atunci, o varsta importanta, frumoasa, din toate punctele de vedere (37 de ani), care sper sa imi aduca ceea ce imi doresc: lumea sa fie mai buna, sa se roage mai mult, sa fie sanatoasa!
Pentru mine, in plus, imi doresc luminarea mintii si multa-multa intelepciune!
Fie ca pe noi, toti, Atotinduratul si Puternicul Dumnezeu sa ne ocroteasca, sa ne iubeasca.
"Dragostea este indelung rabdatoare; dragostea este plina de bunatate; dragostea nu pismuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu pune la socoteala raul, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de ADEVAR, sufera toate, crede toate, nadajduieste toate, rabda toate. Dragostea nu va pieri niciodata. (...) Acum dar raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea, dar cea mai mare dintre ele este
dragostea."
(Epistola I catre Corinteni, a Sf. Apostol Pavel, capitolul 13, versetele 4-8,13).


S-avem parte si noi de credinta, nadejde si dragoste!
S-avem parte de Dragostea pura, curata, sfanta, neprihanita, neintinata! Iubirea sa ne fie ca o lacrima de stea!

Sarutari de inger pe obraz, in clar de noapte, cu luna si cu stele la feresti, ori la rasarit de soare si in miez de zi!
"La multi ani!" - tuturor, dar si mie!

Bucuresti, 22 august 2009

vineri, 21 august 2009

http://www.isjilfov.ro

http://www.isjilfov.ro
Calea 13 Septembrie 209
Bucuresti, sector 5

Tel: (021) 317.36.50/1
Fax: (021) 317.36.54

miercuri, 19 august 2009

Cu Suflet, Adevar si Frumos

Suntem alcatuiti din trup si suflet, din material si spiritual (unii ar spune... imaterial! Dar mie nu-mi place!), iar de-a lungul timpului existentei noastre in lumea cea vazuta, trebuie sa avem grija atat de suflet, cat si de trup. Insa, intr-o mai mare masura, de suflet! De sufletul nostru, de sufletul celor din preajma noastra. Daca mintim sau ne mintim pe noi insine, daca spunem neadevaruri sau aberatii, cum mai putem avea grija de suflet? Daca ne jignim sau ne vorbim urat, cum mai putem avea grija de suflet?
Haideti sa-ncercam, macar in ceasul al 11-lea, sa fim sinceri! Sa fim sinceri cu noi insine si unii cu altii, sa nu fim agresivi (chiar si verbal). Pentru ca, daca mutilam sufletul... Cu ce mai ramanem? Cu NIMIC! Cu NIMICUL DIN NOI, care ne transforma, incet-incet, in niste robotei... Ori, asta am vrea sa fim? Robotei? Nu! Cred ca NU! Ne-am nascut Oameni si trebuie sa ramanem Oameni! Cu Suflet, Adevar si Frumos!
Cu Suflet, Adevar si Frumos sa traiti si voi viata aceasta, pamanteasca!
"Sa ne vedem - vorba Parintelui Cleopa!- in Rai", dragii mei!

Bucuresti, 19 august 2009

Marul Toamnei...

...Am privit, seara, soarele-n asfintit si el semana cu un mar.
...Am privit un mar, rosu-auriu, si mi-am dat seama ca priveam o particica din soarele serii de toamna...
...Am privit, apoi, la amandoi: si la Soare, si la mar, si mi-am dat seama ca erau frati, gemeni, sortiti sa traiasca unul aici, pe Pamant, si altul acolo, sus, in inaltul Cerului senin...
...Am privit, apoi, la amandoi: si la Soare, si la mar, si mi-am dat seama ca erau frati gemeni... Atunci, m-am ridicat in varful picioarelor, am intins mana spre cer si-am apucat soarele de-o raza... L-am adus pe Pamant si l-am asezat langa mar, dar, in clipa aceea, a cazut o frunza... Venise toamna si soarele se prefacuse intr-un mar rosu-auriu si dulce, si plangea...
...Am mangaiat noul mar si l-am asezat, frumos, pe-o raza de stea... Degeaba! Se preschimbase iar' in Soare, insa Cerul era sangeriu... Atunci, am plans si eu...

Bucuresti, 19 august 2009

As vrea...

As vrea... As vrea sa zbor, sa-mi deschid aripile spre cerul senin, spre soare... As vrea sa ma inalt, usor, sa cresc, sa-mi izbesc tampla de stele, vantul sa se joace cu gandurile mele...
As vrea ca norul cel pufos si jucaus sa-mi dezmierde obrajii, sa-mi mangaie fruntea plina de tristeti...
As vrea...
As vrea sa fiu LIBERA, SA FIU EU! Sa fiu un curcubeu sau un vesel tril de porumbel...
As vrea...
As vrea sa fiu o stea, din miile de stele de pe cerul tau, al meu, al sau...
As vrea...
Indurare, mai ales, as vrea, rabdare si iubire, pace. Intelegere, Libertate...
As vrea...

Bucuresti, 19 august 2009

www.costestivalcea.ro

Comuna Costesti beneficiaza de numeroase monumente istorice si de un cadru natural deosebit, pregatite pentru vizitatorii care doresc sa-si petreaca timpul liber.Dumnezeu a binecuvantat locul cu doua manastiri si 10 biserici, plus doua capele, o pestera a Liliecilor, fapturi ciudate in slujba cinstitului Grigorie Decapolitul, muzeul Trovantilor, unici in Europa ca forme si compozitie, Parcul National Buila – Vanturarita, trasee montane, pesteri si peisaje.

Trasee turistice
Pestera Liliecilor sau Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul
Este declarata monument istoric de categoria A.Altitudinea absoluta a cavitatii este de 650m,iar altitudinile relative sunt de 44 de m,pentru intrarea nordica si 60 de metri pentru intrarea sudica,care se foloseste de turisti pentru intrarea in pestera.Are doua deschizaturi spre est(inspre raul Bistrita),iar accesul se face pe o poteca abrupta numai prin deschiderea din aval.Intrarea are o inaltime de 1,20 de m si o largime de 0,80 m,astfel ca, in prima parte a galeriei, se inainteaza aplecat pe o distanta de circa 14 m,dupa care tavanul incepe sa se inalte,pana in dreptul unei arcade inguste.Galeria este orientata spre sud-vest pe o distanta de 15 m si se termina intr-o mica sala cu trei ramificatii.Galeria de la intrare se termina dicolo de blocul de calcar suspendat,unde o scara, pe partea dreapta,ne conduce intr-o galerie larga,avand lungimea de 25 de m,iar latimea cuprinsa intre 5 si 7 m..De aici, drumul se continua in trei directii:
-prima – spre dreapta,ne coboara pe treptele sapate ,in galeria Mare,care se termina cu deschiderea nordica a pesterii
-a doua,spre dreapta,ne introduce intr-o galerie de 30 de m,numita si galeria Izvorului ,etajul mijlociu al pesterii.Galeria se stramtoreaza progresiv si se termina cu doua bazinase de apa numite de localnici”izvorul”.
-a treia-se continua din galeria principala si adaposteste colonia de lilieci.Undeva,in stanga, se afla biserica Ovedania,unde, pe vremuri de restriste, erau aascunse moastele Sf. Grigorie Deacpolitul.

Biserica Ovedania, cu hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Ridicata la sf sec.XV, inceputul sec XVI, dupa aducerea maostelor Sf. Grigorie Decapolitul.Ctitorul acestui lacas se considera a fi Macarie, primul egumen al manastirii Bistrita.Arhitectura impresioneaza prin simplitatea sa, cat si prin evidenta subordonare a constructiei scopului pantru care a fost ridicata: acela de a masca o tainita unde sa se poata ascunde moastele sfantului.

Biserica cu hramul Sfintilor Arhangheli se afla amplasata langa peretele nordic al galeriei mari, in imediata apropiere a deschizaturii mari,beneficiind de aerul curat si de lumina.A fost construita in 1637 de catre Mitropolitul Tarii Romanesti,Teofil, in anul 1860.Personalitati care au vizitat pestera de-a lungul vremii au fost: generalul Pavel Kiselef, poetul Grigore Alexandrescu, scriitorul Alexandru Peliman, scriitorul Alexandru Odobescu, francezul Lancelot, "pitorescul" roman Alexandru Vlahuta.

Manastirea Bistrita
Implinind, in 2002, 510 ani de la prima sa atestare documntara,manastirea Bistrita este unul dintre monumentele istorice reprezentative ale comunei.A fost construită de boeirii Craiovesti.Manastirea este situata la poalele muntelui Arnota, pe malul drept al raului Bistrita,la iesirea din cel mai ingust defileu. Manastirea adaposteste moastele Sfantului Grigorie Decapolitul, facatoare de minuni, si a cunoscut perioade zbuciumate de-a lungul existentei sale. A suferit stricaciuni,actuala biserica fiind reconstruita de Gheorghe Bibescu si sfintita in 1856,la 15 august.Pictura a fost executata de pictorul Gheorghe Tattarascu.Are hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Biserica adaposteste racla cu sfintele moaste in partea stanga a naosului. De moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul sunt legate multe istorioare. Biserica Bolnita este cel mai vechi monument de arta de pa raza comunei,a fost construita la inceputul sec al XV-lea.
Este manastire de maici. Telefon: 0250.863.327.
Maicutele canta extraordinar de frumos!!! Veniti sa le auziti! Veniti sa va inchinati Sfantului Preacuviosului Parintelui nostru Grigorie Decapolitul.

Manstirea Arnota
Se afla amplasata pe muntele cu acelasi nume, la altitudinea de 820 m.Accesul spre manstire se face pe Drumul Judetean 646,Costesti-Bistrita, la 12 km de intersectie.De pe platforma manstirii se poate admira, pe vreme frumoasa, panorama splendida a localitatii.Lacasul a fost ridicat de Matei Basarab intre 1632-1654.Legat de construirea bisericii, exista o legenda legata de acest loc:se spune ca, urmărit de turci, isi pierde urma, in ziua pomenirii Sfintilor Mihail si Gavriil, printre trestiile si rachitele unei mlastini,ce se afla pe locul actualei manastiri.Schimband hainele cu ale unui arnaut credincios,turcii l-au urmarit pe acesta si l-au ucis.Drept recunostinta, domnitorul a poruncit sa se asaneze mlastina si a ridicat pe locul acela o manastire cu hramul Sfintii Mihail si Gavriil.In anul 1998, s-a modernizat drumul de acces catre mansatire,iar acum este gestionata de manastirea Bistrita. Este manastire de maici.

Biserica din lemn de la Gramesti
Cea mai veche biserica a localitatii Costesti este amplasata la 100 de m de DJ.646 A Costesti-Pietreni.Biserica a fost ridicată in 1664 de catre mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti.Biserica s-a ridicat, se pare, pe fundaţiile unei biserici mai vechi; are hramul Adormirea Maicii Domnului.

Biserica Schitul 44 de Izvoare
Este situată in satul Pietreni, la extremitatea vestica si la poalele muntilor Buila-Vanturarita,fiind inconjurata de codri seculari si livezi de pruni si meri. Biserica a fost, initial, metoc al manastirii Bistriţa si cunoscuta sub numele de Schitul de sub Piatra.Schitul este atestat documentar din anul 1701, conform inscriptiei de la intarare.A fost construita de egumenul Ştefan al manstirii Bistriţa,poarta haramul Sf. Nicolae.Biserica a fost vizitata de regele Carol ,de Alexandru Odobescu.

Biserica Schitul Papusa
Fost metoc al manastirii Bistriţa ,este situata in satul Bistriţa,amplasata pe partea stanga a raului Bistriţa, pe o suprafaţa sub forma de papusa,de aici si numele sau.De la biserica se poate zari intrarea in pesterea Liliecilor,iar tot de aici pleca vechea poteca care facea legatura cu manastirea Arnota.Documentar, biserica apare intr-un zapis datat 10 noiembrie 1710 si a fost construita de arhimandritul Ştefan,egumenul manastirii Bistriţa.Poarta hramul Sf. Grigorie Decapolitul.Astazi, biserica apartine comunitatii satului Bistriţa.

Biserica Peri
Este situata in satul Bistriţa, pe malul stang al raului Bistriţa, si se bucura de un cadru natural rustic,fiind inconjurata de livezi de pomi fructiferi. Pentru a junge la aceasta biserica, trebuie traversat raul Bistriţa.Dateaza din 10 august 1689,fiind din zid, construita de egumenul Paisie al Bistriţei si logofatul Cantacuzino. Aici sunt ingropati eroii cazuti in lupta anticomunista din noaptea de Pasti a anului 1949.

Biserica Ciorobesti este situata in cătunul cu acelaşi nume,la intrarea in satul Pietreni, la nici o suta de metri de DJ 646 A Costeşti-Pietreni.A fost construita in 1750 de egumenul manastirii Bistriţa,arhidamdritul Antonie,nume de care se leaga si ridicarea Crucii de Sudos in anul 1751.

Biserica veche din Costeşti
Vechea biserica parohiala a satului Costeşti a fost construita inainte de octombrie 1801, prin contributia arhimandritului Costandie,egumen al manastirii Bistriţa.Este construita din lemn de stajar,tencuita ulterior.Astazi biserica este parasita,nu se mai fac slujbe in ea, insa parintele protopop Marin ION se ocupa de restaurarea sa.

Crucea de Sudos
Are o vechime de 246 de ani,ridicata in anul 1756 de arhimandritul Antonie de la manastirea Bistriţa.Amplasata, initial, pe dealul numit Sudos,la granita cu Negrulestii si Pietrarii de Sus(loc numit La Cruce),acum se găseşte in curtea bisericii parohiale Costeşti, unde preot paroh este Marin ION - protoiereu Horezu.

Necropola hallstattiana de la Bistriţa
Este situata pe terasa din partea de vest a drumului de acces spre incinta manastirii Bistriţa.Aici au fost descoperite materiale din ceramica,iar cea mai de preţ descoperire a fost vatra cultica cu un diametru de 1,25 m amplasata intr-o groapa circulara.

Necropola hallstattiana Ferigile
Situata in partea de sud a localitatii,in fostul sat Ferigile si este alcatuita din doua componente:
-una principala, numita necropola tumulara, este situata pe o suprafaţa de 7000 de mp incepand de la cimitirul Costeşti-Ferigile spre nord.
-componenta secundara, numita si necropola plana, este situata in centrul civic al comunei, pe o suprafaţa de 2000 mp.In urma descoperirilor făcute, s-a ajuns la concluzia ca stravechii locuitori ai Costestiului locuiau pe zonele deluroase inalte,in cetati fortificate si foloseau platforma joasa de confluenta a raurilor Costeşti si Bistriţa pentru ritualuri de inmormantare.Aici s-au descoperit ceramica,arme si piese de harnasament,podoabe.Numeroasele dovezi se afla si astazi in custodia Muzeului de Istorie din Pitesti.

Muzeul Trovantilor ("Trovantii sunt concretiuni grezoase, reprezentand cimentari locale in masa nisipurilor care ii contin. Au forme sferice sau elipsoidale."):
se afla langa DN 67, la 300 de metri de intrarea in comuna Costeşti dinspre Rm. Vâlcea.Muzeu in aer liber,ocupa o suprafaţa de 5000 de mp si se afla la baza carierei de nisip.Trovantii sunt forme ciudate, nascute din nisip.Au inceput sa atraga atentia după 1970. Prin HG 1581/2005, muzeul Trovantilor a fost declarat rezervatie naturala.Se intinde pe o suprafata de 1,10 ha

Stabilimentul Bailor Costeşti
Apartine familiei Sacerdoteanu,strans legat de izvoarele de ape minerale,pe vremuri un furnicar pentru pacientii care veneau sa se trateze.Din pacate, astazi, complexul isi cauta identitatea spirituala.Azi mai ezista trei izvoare de ape minerale sulfuroase, amenajate.

Moara cu joagar din cătunul Ciorobesti
Este amplasata pe malul drept al raului Pietreni, la care se poate ajunge parcurgand o poteca ce se desprinde din DJ 646 A,Costeşti-Pietreni.Ansamblul se compune din doua unitati, moara si joagarul, actionate in comun printr-o mica turbina hidraulica.

Podul Reginei Maria si Crucile din piatra din cheile Bistriţei
Prima componenta a ansamblului a fost construit intre anii 1846-1848 de Bibescu Voda.Avea doua componente,primul pod fiind daramat odata cu construirea drumului forestier.Regina Maria,impresionata de frumusetea podului lui Bibescu Voda,petrecea ore in sir privind undele vijelioase ale Bistriţei.Crucea are o inaltime de 5 metri si este sculptata in basorelief.

Zona istorica rurala a satului Bistriţa
Cu doar 300 de metri pana la intrarea in manastirea Bistriţa, se intalnesc, pe-o parte si pe alta a drmului judetean, casele ce compun zona istorica rurala Bistriţa.Aceasta zona a fost inca de la ridicarea ctitoriei Craiovestilor proprietatea manastirii, unde se desfasura balciul anual ocazional pe data de 15 august.Singurele constructii existente aici erau carciumile.Cea mai veche constructie este casa Greurus, ridicata in jurul anului 1895 de către preotul Nicolae Lazarescu, zis si Popa Tigae.A doua ca vechime, dar cea mai valoroasa cladire din punct de vedere arhitehtonic a zonei, este casa Constantin Popian,ridicata in anul 1908.Urmeaza casa veche Glavan(casa Boharu),ridicata in jurul anului 1920 de Ion Glavan,pe doua niveluri.Spre sud de casa Popian, se afla casa Petrescu,construita de diaconul Ioan Tucu,casa Coclet - construita de Alexandru Mihailescu si casa Stoian - construita de capitanul George Nicolescu.

Cheile Bistriţei
Unul dintre cele mai impresionante obiective turistice din Costeşti.Accesul spre chei se face prin drumul judetean Costeşti-Bistriţa,iar de acolo urmează drumul forestier.Cheile Bistriţei traverseaza extremitatea vestica a muntelui Arnota, având o lungime de 1,2 km.Partea cea mai interesanta a cheilor o constituie cele 22 de pesteri si un aven.O alta atractie a cheilor o reprezinta vegetatia specifica ce s-a dezvoltat pe stancile abrupte:tisa,floare de colt,mierea ursului,garofita de stanca,brusturele negru,mojdrenii,micsandrele de stanca.In total, 450 de specii de plante.

Cheile raului Costeşti
La est de Arnota,pentru a le putea admira, trebuie urmat drumul forestier spre Prislop.Singurii care pot strabate cheile sunt pescarii sau curajosii echipati corespunzător.Cheile Costestiului ofera turistului următoarele puncte turistice:
-biserica Schitul 44 de Izvoare
-ecosistemul Carligelor Mici (se patrunde pe o poteca ce porneste chiar de langa biserica)
-ecosistemul Sacii cu Lana,spre care se accede din drumul forestier, la circa 1km de Carligele Mari,de unde se urca spre est spre fagii seculari, spre stancile colturoase; privite dinspre Costeşti, au aspectul unor saci.Spre deosebire de cheile Bistriţei,cele ale Costestiului nu au pesteri,cu o singura exceptie: in punctul La Molizi ,unde se afla o grota de dimensiuni mici, in care s-au ascuns partizanii, in 1949.Din zona cheilor se poate pleca pe trei trasee turistice:.
-spre muntele Scarisoara, apoi spre schiturile Patrunsa si Pahomie
-spre muntele Scarisoara, apoi spre culmile Piatra, Buila-Vanturarita
-spre obarsia Raului Costeşti si apoi spre culmea muntilor Capatanii.

Biserica parohiala Secaturi: este situata in catunul cu acelasi nume.Spre biserica se poate ajunge din Drumul Judetean 646 A,Costesti-Pietreni, A fost construita intre anii 1913-1919.


Biserica parohiala Costesti: este amplasata in centrul civic Costesti, este cel mai tanar lacas de cult de pe raza comunei, succesoarea a doua biserici vechi: cea din fostul catun Grusetu si cea de lemn, a satului Varatici. In prezent, Preacucernicul Parinte Paroh, protopop de Horezu, Marin ION, se ocupa de restaurarea picturii. Unul dintre pictori este fiul Costestiului, GHEORGHE Cracana.

Parcul national Buila Vanturarita: a fost declarat parc natural prin HG 2151/2004.Are o suprafata de circa 4500 de ha si este situat pe teritoriul localitatilor Costesti, Barbatesti si Olanesti, intinzandu –se de la vest de raul Bistrita pana la est de raul Olanesti.
-Parcul prezinta elemente deosebite:
-Relief carstic spectaculos;
-Patru sectoare de chei;
-Peste 250 de pesteri si avene;
-Flora deosebita, cu specii protejate: floare de colt,iedera alba, tisa, larice;
-Fauna valoroasa: capra neagra,urs, lup,ras, pisica, cerb,cocos de munte,
-Retea dezvoltata de trasee montane,
-Trasee de escalada,
-Obiective cultural-istorice valoroase: manastirile Bistrita, Arnota, Patrunsa si Pahomie, schituiri si biserici.

marți, 18 august 2009

Rugăciune pentru o inimă deznădăjduită

Doamne, Dumnezeul meu, Tu care ai facut cerurile si pamantul,care ai dat viata tuturor lucrarilor Tale, in acest ceas in care sufletul meu sta intristat si plin de manie, intinde mana Ta cea atotputernica si ma scoate din aceasta intristare in care singur m-am afundat. Primeste, Doamne, umilita mea rugaciune pe care o indrept catre Tine: cu siguranta ma vei ajuta.

Fii alaturi de mine Doamne, nu ma parasi niciodata.Iarta-ma ca gresesc mereu inaintea Ta. Imi aduc aminte primele zile cand ma rugam Tie cu credinta si tanjesc dupa ele. Am ajuns sa-mi fie rusine cu Tine, Doamne, si de aceea Te rog sa ma ierti si sa ma miluiesti. Nu te-am marturisit in fata oamenilor, Doamne, Dumnezeul meu si in loc sa fiu incredintat ca Tu existi am marturisit gresit despre Tine.Iarta-ma, Doamne al meu.

Auzi glasul rugaciunii mele si cererea mea caci ma rog catre Tine precum David psalmistul care zice ”Doamne auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru adevarul Tau, auzi-ma intru dreptatea Ta si sa nu intri la judecata cu robul Tau ca nu se va indrepta inaintea Ta tot cel viu”. Pacate mari mi-au cuprins sufletul, ca niste lanturi ma tin si imi frang putin cate putin trupul. Zilele trec, anii se duc si eu raman acelasi pacatos.Dar Tu, Doamne, nu vei inceta sa ma asculti. Tu ma vei ajuta, Doamne al meu si ma vei sprijini. Vei fi alaturi de mine ziua si noaptea,la bucurie si necaz. Caci Tu toate le randuiesti cu mare intelepciune si Tie marire inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

(Tiberiu)
de pe http://nadejdeacrestinilor.ning.com/notes

luni, 17 august 2009

Twilight / Amurgul...

http://www.filmeonline.org/twilight-2008-amurg-film-online

Euharistie

Euharistie?

Cerul sangeriu,
Nor de alb si argintiu,
Steaua de la Rasarit,
Soarele cel mult iubit.

Sarutarea cea de Sus,
Mangaierea la Apus:

Euharistie...

(14 august 2009, Costesti, judetul Valcea)

Viata..., viata...

Ca un rege peste Soare,
Ca un rege peste Floare,
Ca un dor senin, nespus,
Ca un gand de nepatruns,
Ca o mangaiere fina,
Ca o alinare lina,
Ca o lacrima curata,
Ca un strigat, ca o soapta,
Ca o mare cristalina,
Ca un zumzet de albina -

Asa este viata toata,
De Hristos Domnul binecuvantata.
(11 august 2009, Costesti, judetul Valcea)

Obiecte folosite in trecut pe teritoriul comunei Costesti, judetul Valcea



(ordinea fotografiilor: de jos in sus)
I. Felinar, covata, ulcioare
II. Fier de calcat, covata, piua.

Aici odihnesc bunicii mei, Nicolae si Teodora Istocescu. Costesti, judetul Valcera



In cimitirul bisericii "Sacaturi". Preot paroh Victor-Ovidiu Muresan

Din nou pe drumurile Costestiului, vara... V) Chipuri de oameni din Costesti de Valcea. August 2009






"Domnitele" (ansamblul de dansuri populare) in costum national

Din nou pe drumurile Costestiului, vara... IV) Animalute dragute. Din Costesti de Valcea. August 2009









Din nou pe drumurile Costestiului, vara... III) Flori si fructe din Costesti de Valcea. August 2009